Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































PROTECTIA VICTIMELOR TRAFICULUI DE PERSOANE

sociologie












ALTE DOCUMENTE

SOCIOLOGIE PSIHOLOGIE Statistica - test
Politistul de proximitate - prietenul meu
Legea Coerentei
Traficul de fiinte umane
SPECIFICUL EDUCATIEI ADULTILOR
Anul 2012 si schimbarile majore prin care trecem
A fi solidar: o realitate sau o vorba de parada?
A rade inseamna a risca sa pari nebun,
Civilizatia ca produs al salbaticiei
7 replici pe care vor sa le auda femeile

PROTECTIA VICTIMELOR TRAFICULUI DE PERSOANE 

Calitatea vietii este asigurata de totalitatea acelor conditii care ofera persoanei umane posibilitatea unei dezvoltari armonioase, a realizarii unei vieti pline, satisfacatoare, idee  cu care suntem de acord .



Categorii de victime

Victimele traficului de persoane sunt: persoanele supuse la violenta, abuz de autontate sau la amenmtan ce au stat la baza procesului ce a dus la exploatarea lor sexuala, sau persoanek care au fost înselate' de traficanti si au crezut ca au un contract de munca atragator, fara legatura cu comertul sexual, sau persoanek care sunt constiente de adevaratele mtentii ale traficantilor si care au consimtit anterior la aceasta exploatare sexuala datonta situatiei lor viinerabile (psihica, sociala, economica, familiala, afectiva).

Traficul de persoane are consecmte deosebit de grave (matenale si morale) pentru victime, consecmte de care nu se tine cont în curs'ul anchetelor si al urmarirn penale împotnva traficantilor. Victimele care doresc sa coopereze pnn furmzarea de mformatu, ca marton, trebuie ajutate, încurajate si asistate permanent.

1.1. Copiii - victime ale traficului de persoane

Anual, mil de copii (baieti, fete) sunt traficati pentru a fi exploatati în scopun comerciale, fund recrutati - fie pnn înselaciune, c'onstrângere sau fo'rta, fie sunt transported în tara sau peste granitele nationale si vânduti în repetate rândun.

Ei devin victime ale acestui fenomen larg raspândit România se transforma, tot mai mult în tara de ongme si de tranzit a traficului de persoane.

Cel mai bun instrument legislativ în prevemrea, protectia si recuperarea copnlor traficati sau care nsca sa fie traficati este Conventia Natiunilor Unite cu privire la drpturik copilului (1989), în art. 355 se stipuleaza "dreptunle copilului de a fi protejat împotnva traficului".

Un alt instrument legislativ care completeaza Conventia Orgamzatiei Natiunilor Unite împotnva Cnmei Orgamzate Transfrontaliere (Un Convention against Transnational Organisational Cnme) devemt si Protocolul de la Palermo, defineste copilul - once persoana cu vârsta mai mica de 18 ani.

Legislatia româna în vigoare garanteaza protectia si asistenta mmonlor - victime ale traficului de persoane - pnn Legea nr. 678/200138, art. 26 aim. (4).

Traficul de copii se realizeaza în mai multe etape:

-        traficul sau separarea copilului de/din comumtatea sa,

-        prezumtia de corectie, frauda, înselaciune sau abuz de putere dm partea traficantului,

-        mtentia de a exploata etc. Cum pot fi traficati copiii? 15515i85p

Mijloacele de traficare a acestei categorii umane - reduse astfel la conditia de marfa - sunt multiple: recrutare, transport, transfer, adapostire sau pnmirea copilului cu scopul de a fi pus la munca.fortata (agncola, casmca), la cersit, furat sau de a fi exploatat sexual sau pentru a fi dat llegal spre adoptie, pentru transfer de organe.

Dupa recrutare si mtrarea în tara de destinatie, victimele-copii devin captivi total: nu au acte de identitate, nu au dreptul la libera circulatie sau comunicare, sunt continuu amenintati.

Cei care preiau copm le ofera hrana, name, adapost, drogun - în penoada exploatarn lor, 11 obliga sa reîntoarca, pnn munca, valoarea acestora. Copm nu pnmesc bam pentru activitatile lor, sunt abuzati fizic, hraniti prost si supusi perversiumlor sexuale de la 8 la 12 ore pe zi (câte 6 - 10 clienti/zi)39 .

Recrutorii acestor victime sunt persoane cunoscute lor: barbati sau femei, cunostinte, vecmi, pannti, iubiti.

Une'le fete care au fost traficate devin la rândul lor traficanti, se întorc în locatiile de unde au plecat si recruteaza alte persoane implicând în trafic (în cazul copiilor foarte mici) membni familiei (mame, unchi, frati). Acestia însa, nu recunosc acest fapt, ci vad o sursa de protejare a copilului, de supravietuire a familiei).

Dupa recrutare, copm pot fi traficati de-a lungul gramtelor nationale sau Internationale.

De exemplu, în Europa de sud-est, pnncipalele fori 'de origine sunt Albania, Bulgaria, România si Moldova (copm fund traficati spre alte tan), fori de destinatie (unde sunt primiti copm) sunt Kosovo, Macedonia, Bosnia si Hertegovma, lar principalele fori de transit (care servesc ca'punct de mtrare în alta tara) sunt Serbia, Muntenegru si Croatia40.

Copm pot deveni victime pnn mterventia unor factori de rise (de vulnerabilitate):"1 respmgerea sau opozitia normelor sociale si morale de contact ale mediului lor social, anumite istorii dm viata lor, factori de stress (abuz sexual, tortura, maltratare).

Împotnva fenomenului de a deveni victime si pentru protectia copilului trebuie maximalizata mtervenhn factorilor proteawi.

Majontatea copiilor traficati sufera pnn separarea de comunitatea unde au trait, pnn conditiile vitrege de viata si munca, pnn 'amemntarile proxenetilor, ale traficantilor, pnn neîncrederea în autontati, lipsa'unui statut legal si astfel dezvolta relatn'de dependents emotionala cu traficantn lor (iubmdu-1 si urându-i în acelasi timp).

Traficantul devine smgurul adult pe care îl are copilul în tara unde este exploatat. Chiar daca reusesc sa "evadeze" dm lumea traficului si se întorc acasa, impadul social devine mai putermc: familia îl poate respmge, nu mai are aceleasi abilitati sociale, educative cu ale celorlalti copn, lar impactul psihologic este un prag greu de trecut: sentimentele de rusme si vmovatie conduc la lipsa încredeni, conduc la gândun si tentative de smucidere, la toate acestea adaugândJ-se si impactul fi^ic ale traficului sufent: violenta fizica dm partea traficantilor, clientilor, proxenetilor, contactarea de boll cu transmitere sexualL

Toate efortunle anti trafic-copn se regasesc în respectarea celor cinci dreptun ale lor: la viata, la dezvoltare, la protectie, dreptul la participare, dreptul la mformatie (al copnlor-victime ale traficului, copiilor vulnerabili de'a fi exploatati). Asistenta si protectia copilului - victima a traficului de fimte umane trebuie sa fie cu totul speciala, distincta de a adultilor dm toate punctele de vedere: lege, politica, programe, actiuni adoptate de institutii publice, private, tnbunale.42

Pnntre masurile speciale de protejare'si ajutorare a copiilor - victime ale traficului sunt incluse unele procedun, astfel încât:

-        sa nu fie implicati penal, nu trebuie sanctionati ca urmare a situatiei lor de fimte traficate;

-        sa se realizeze o reunire a copiilor traficati cu familnle lor (dupa o analiza de rise si consultarea copilului daca este în mteresul copilului);'

-        li se vor ofen, pe timpul procesului penal, programe de asistenta fizica, psihica, medicala, jundica, educativa;

-        sa fie protejati împotnva traficantilor (si în timpul procedunlor de obtinere a compensatiilor);

-   sa le fie protejate intimitatea si identitatea, pnn mitierea de programe adecvate, de catre

persoanele ce lucreaza cu copm-victime.

Statisticile privind numarul copnlor traficati sunt greu de obtmut, fund îngreunate de natura clandestine a mijloacelor de traficare si dificultatilor legale de ldentificare a acestor categoni de victime.

Natiumle Unite au oferit unele statistici'estimative43, mdicându-se la nivel mondial aproximativ 1,2 milioane de copn traficati în scopul exploatam pnn munca; rapoartele ONG-unlor44 estimeaza ca mil de baieti si fete mai mici de 13 am sunt traficati dm si în mtenorul Europei de est pentru munca fortata, cersk, furt, lar Banca Mondiala45 indica faptul ca peste un milion de copn muncesc de la vârsta de 5 am si nu au acces la apa potabila.

1.2. Femeile - victime ale traficului de persoane

Retelele de trafic sunt tot mai des raspândite în Balcam, traficantii actionând transfrontalier: de exemplu, fete (femei) traficate în Albania au fost gasite în Africa de Sud. Traficul pentru exploatare sexuala în scopun comerciale urmeaza aceleasi cai cu cele ale traficului drogunlor, armelor - generând profitun unase.

Traumele acestor victime-femei, traficate cu scopul de a fi exploatate sexual, isi au ongmea într-un abuz mintal si fizic dm istoria lor de viata. De aceea, procesul de reintegrate si recuperare a lor este de lunga durata, persoanele angrenate în acest proces urmaresc continuu cauzele traficului, istoria si fondul personal al fiecarei femei traficate.

Cauzele ce îi ajuta însa pe traficanti sa isi atinga scopunle sunt generate de habitatul fiecarei femei, educatia si pregatirea sociala, nevoile matenale si morale. De exemplu, o adolescenta traficata argumenta motivatia pentru care a plecat dm România: "Când m-am hotarât sa parasesc România, nu exista mci o sansa'pentru mine aid. Aveam un copil de crescut, parintu mei tmi tot cereau bam, tatal copilului plecase în Italia si nu se mai întorsese. Am încercat de multe on sa-mi gasesc de lucru, dar cine sa ma angajeze fara o diploma de liceu si cu un copil care ma astepta acasa? Asa ca am crezut ca asta era ultima mea sansa. Am plecat în Serbia cu ajutorul unui barbat si, în final, m-am trezit în Sarajevo."46



Vulnerabilitatea sociala sta la baza factonlor de nsc pentru fiecare femeie traficata, facton ce include medn de familie abuzive, spnjin limitat, saracie, precum si visul oncarei femei de a avea un viitor mai bun.

Aceasta problema o putem exemplifica pnn situatia a doua tinere suron, abuzate sexual de tatal lor si care au fugit de acasa si au fost abordate de un "lider" al strazn, care a vrut sa le duca în Serbia, însa au fost salvate pentru moment pnn Centred de Consiliere al Orgamzatiei Salvati Copm -România.47

Desi se afla în siguranta, isi continua scoala, exista momente în care isi doresc "sa-si încerce norocul" peste hotare.

Femeile sunt ademenite pnn promisium de castiguri importante, încheie contracte de lucru în bar (ca dansatoare, ammatoare, prostituate, on nu se specifica acest lucru).

Dm raportul unor victime-femei, s-a evidentiat faptul ca au fost transportate în grupun, au trecut pe la mai multi intermediari si tan, au fost exammate medical si nu au stiut unde se afla. Ele erau obligate sa se prostitueze în tarile de tranzit.48

O alta cauza ce are influenta asupra traficului de femei (facându-le vulnerable) este influenza mijloacelor mass-media, a tehnologiilor mformationale noi - lmagim înselatoare, degradante ale femen

 (de exemplu, banalizarea, vânzarea propnului trup, ce implica pierderea respectului de sine si a demmtatii).49

Traficul de femei se efectueaza sub forma ofertelor de locun de munca sau sub acopenrea agentnlor matrimomale pnn posta electronic! Female sunt recrutate pnn anuntun publicitare care le "promit" o canera de dansatoare, lucrator hotelier, chelnente, baby sitter; însa ajunse în tara de destinatie, sunt deposedate de pasapoarte si silite sa devma sclave ale traficantilor.

'inainte de transportul în tara de destinatie, victima este stationata'într-o locatie stabilita de recrutor, pâna la crearea unui grup si perfectarea actelor de deplasare,'fund sub o stncta'supraveghere; apoi sunt predate unor calauze pentru a trece "în siguranta" frontiera.

Transportul femeilor în scopul exploatarn sexuale se poate realiza si pnn consimtamântul acestora, femeile parasmd tara cu viza tunstica; apoi se exercita violentele, lar femeile sunt'vândute altui propnetar, li se rupe contractul de transport, li se lau pasapoartele §i, m final, ele sunt fortate sa se prostitueze.50

În plan local, dm statisticile Centrului Zonal de Combatere a Cnmei Orgamzate si Antidrog Iasi, retinem ca în anul 2004 au fost tnmisi în judecata pentru savârsirea infractiunilor de trafic de persoane fi de minori, prevazute si pedepsite de Legea nr. 678/2001, un numar de 30 de traficanti, însa acestia au actionat alatun de alti comculpati, savârsmd si alte mfractiuni în legatura strânsS cu traficul de persoane, anume mfractiunile de fals privind identitatea,' fals în declaratu, lipsire de libertate, proxenetism, viol, trecere' frauduloasa de frontiera.

Acesti mculpati s-au constituit în grupun orgamzate de trafic de "carne vie", au racolat tinere pentru practicarea prostitutiei, transport si exploatarea lor sexuala.

Grupunle mfractionale au actionat pe difente rute: România - Poloma, România - Germania (pentru exploatare sexuala), Olanda, Coreea de Sud, Serbia, Grecia.

Pentru reducerea nscunlor ca femeile sa accepte tentatnle ofente de traficanti, echipele de consiliere deruleaza continuu programe de protectie si asistenta' sociala (art. 26 aim. 5'dm Legea nr. 678/2001).

Astfel, victimele pot fi cazate, la cerere, în centre de asistenta si protectie, pot beneficia de azil (în conformitate cu dreptul international al refugiatilor), unde li' se asigura' conditii pentru lgiena personala, hrana, eventual locumta sociale, unde pot fi însotite si de copm mmon.

Important este faptul ca pnmirea victimelor în aceste centre nu este conditional de cooperarea lor în procesul penal.

1.3. Alte categorii de persoane - victime ale traficului de persoane

Un caz particular îl constituie barbatii care pot devem victime ale traficului.

Clientu comertului sexual determine traficul de persoane, traficantii stradumdu-se sa raspunda "cereni" acestora.

Unele statistici dm Suedia si Norvegia identifica motivele pentru care barbatii cumpara servicn sexuale, anume: cunozitatea, vanatia sexuala si comoditatea, probleme de smguratate, probleme în viata de cuplu51 sau pentru o confirmare a dominarii masculine.

Homosexualitatea si pedofilia sunt recunoscute ca nevatamatoare si atunci legile civile, normele sociale, mstantele de judecata au început sa rescne legile, aceasta datonta unor tendmte psihologice. Barbatii homo'sexuali au o probabilitate mai mare sa angajeze relatii sexuale cu mmon.52 '

' În studnle asupra problemei pedofiliei ale dr. Joseph Nicolosi - director executiv al NARTH -se relateaza ca multe dintre contactele sexuale infantile ale clientilor sai, au avut lor cu o persoana matura, care era de încredere, lar respectivul abuz era perceput la acel moment ca mbire.

in general, baietii predispusi la homosexualitate încep pnn a fi smgun, înstramati de tata si resimt frustrare si o relatie deficitara cu rudele de acelasi sex. Când un baiat va pnmi ate'ntie de la o

persoana (barbat) mai în vârsta, se va realiza o legatura între mbire si sexul homoerotic, baiatul formându-si astfel tiparul sau sexual.

Barbatii cad victime ale traficului în scop de executare de munci fortate în industtie (construct, alimentatie, hoteliera), în scop de cersetone si transplantare de organe, dar si pnn utilizarea 'lor în scopun cnmmale, contrabands, on sunt recrutati (în special baietii) pentru operatmni paramilitare.53

Sublmiem faptul ca statisticile oficiale concrete sunt limitate, desi cercetanle si analizele evolutiei acestui fenomen sunt permanente, remarcându-se cazun, însa secventiale.

Conform statisticilor Orgamzatiei Internationale pentru Migratie, Biroul Bucuresti, vizând anul 2004, s-a înregistrat un numar de trei victime barbati, repatriati (doi mmon si un major de 44 am), ce au fost traficati în scop de exploatare sexuala, cersetone si furt.'

Protectia judiciara a victimei

II.1. Drepturi §i obligatii procesuale

În actmnea de prevemre si combatere a traficului de persoane, în mod deosebit a traficului de femei si copii, se impune o abordare globala si mternationala, atât în ceea ce pnveste stabilirea de masun pentru prevemrea traficului, pedepsini traficantilor, cât si vizând protectia victimelor traficului, respectarea si garantarea dreptunlor fundamentale ale acestora.

Protectia victimelor traficului de fimte umane trebuie sa se regaseasca în masunle bate în cursul procesului penal, cât si ulterior fmalizarn acestuia, dat fund faptul ca urmarile unor asemenea mfractium asupra persoanelor-victime sunt grave si se perpetueaza în timp.

În sensul stabilit de documentele Internationale în matene54, asistenta si protectia victimelor traficului de persoane se impune pnn statuarea de masun specifice în dreptul intern, fiecare stat parte trebumd sa protejeze viata pnvata si identitatea victimelor, pnn asigurarea confidentialitatn procedunlor jundice refentoare la acestea. Statele membre sunt îndatorate sa asigure masun pentru ca victimele traficului sa fie mformate asupra procedunlor jundice si administrative aplicabile, pentru ca victimele sa beneficieze de asistenta de specialitate în difentele stadn ale proceduni penale, astfel încât sa nu se aduca prejudicn dreptunior aparani, pentru ca victimele traficului sa poata fi restabilite dm punct de vedere psihic, psihologic si social. Toate aceste masun pentru fi aduse la îndeplimre mclusiv pnn cooperare cu orgamzatiile neguvernamentale si cu difente elemente implicate ale societatii civile.

In cursul procesului penal victimele traficului trebuie sa beneficieze de sfatun si 'mformatii privind dreptunle pe care legea li le recunoaste, de reprezentare si asistare, în fata organelor de cercetare si în fata mstantei de judecata, de acordarea timpului necesar pentru a-si pregkti apararea, dar si de asistenta medicala, psihologica si, nu în ultimul rând, matenala.

Trebuie sa se tina cont de nevoile specifice ale copnlor-victime, pe care organele de ancheta nu îi pot aborda în aceeaji mamera ca si pe victimele mature, astfel încât prevedenle Internationale privind necesitatea de a se tine cont de vârsta, sexul si nevoile specifice ale victimelor traficului de fimte umane isi gasesc aplicabilitatea si în aceasta situatie.

Victima traficului de fimte umane are calitatea de parte vatamata în procesul penal, ca persoana care a sufent pnn fapta penala o vatamare fizica, morala sau matenala. inca dm acest moment victima trebuie sa beneficieze de asistenta de specialitate, jundica, medicala sau psihologica, pentru a putea fi informata si a face fata ngonlor impuse de ancheta.

Inca dm acest moment se impune crearea unui climat în care persoana mtervievata sa înceapa sa aiba încredere în personalul cu care intra în relatii si în deplma mtegntate profesionala a acestuia. Comumcarea empatica implica abilitati specifice, ce pot fi dobândite de anchetaton doar în cadrul unei formari profesionale continue si multilaterale, în deplma colaborare cu alte entitati implicare (medicul, psihologul, asistentul social etc.).




In masura în care partea vatamata a fost audiata, cu respectarea formelor cerute pentru ascultarea martonlor, declaratia sa constituie un mijloc de proba si poate folosi la aflarea adevarulm, în masura în care se coroboreaza cu celelalte probe ale cauzei.

Tot în cursul procesului penal trebuie avut în vedere si faptul ca, la fel si poate chiar mai mult decât în cazul altor mfractiuni, se impune mterpelarea victimei cu pnvire la prejudiciul material si moral sufent, în vederea solutionarii si a laturii civile a cauzei.

Audierea persoanei vatamate în procesul penal55 presupune cunoasterea psihologiei acesteia, pentru a se atinge deplin scopul procesului: încadrarea jundica exacta a faptei, conturarea laturii subiective a mfractiunii. Venficarea declaratiei partii vatamate, mai ales în cazul mfractiunilor de trafic, cu implicatii majo're asupra psihicului persoanei, 'se impune mai ales atunci când es'te vorba despre minori. Acestia, pnn natura lor, sunt fimte deosebit de vulnerable, mai slabe fizic si mai putin dezvoltate mtelectual. În cazul copilului victimizat tehmcile de abordare implica o mtervievare care'sa tina cont de toate caractensticile fiziologice si emotionale, de faptul ca acesta poate încerca, de rusme, sa ascunda faptele sau, dimpotnva, dm donnta de razbunare, le poate amplifica si agrava. Aceste realitati impun o abordare cu totul speciala dm partea anchetatorului, încercarea de a se stabili o comunicare pe fondul unei relatii de încredere, precum si permanenta apropiere a unui specialist psiholog, medic, care sa poata interveni cu profesionalism.

Ca atare, audierea mmorului victima a mfractiunilor de trafic de fimte umane trebuie facuta de o echipa plundisciplmara, formata dm politist, procurer, psiholog, asistent social. Trebuie sa se tina cont de faptul ca în aceasta faza nepublic'a a procesului penal, dar si ulterior, în fata mstantei' de judecata, audierea mmorului victima este de natura sa reverbereze în psihicul acestuia trauma sufenta pnn mfractiune, astfel încât reascultarea trebuie facuta de cât mai purine on. Se impune, de asemenea, crearea unor conditii de investigate specifice, în spatii expres amenajate, dotate cu mijloace audio-video neexpuse vizibil, elimmarea posibilitatn de contact a copilului cu alte persoane dm incinta.

Folosirea tehmcilor speciale de mtervievare a victimei si mai ales a celei minore presupune o pregatire aparte a anchetatorului si colaborarea acestuia deplina cu ceilalti specialist implicati.

Legea nr. 678/2001 privind prevemrea si combaterea traficulm de persoane, care defmeste aceasta mfractiune contra persoanei si Planul National privind combaterea traficulm de fimte umane adoptat pnn H.G. nr. 1216/2001, alatun si de documented Internationale în matene, impun actium specifice pentru cresterea gradului de mformare asupra formelor si pencolului mfractiunilor de trafic de fimte umane; elaborarea unor strategii de comunicare pentru combaterea traficulm, asigurarea protectiei speciale - juridice, medicale si psihologice - a victimelor, aplicarea cu ngoare a legislatiei interne în domemu, precum si cooperarea regionala si international^ cu Uniunea Europeana, cu statele aflate în proces de aderare si cu toate celelalte state implicate în actium de combatere a traficulm.

Se impune o analiza atenta a traficului de fimte umane în scopul exploatam sexuale si al exploatani pnn munca, o analiza separata a traficului de copri, pormndu-se de la realitatea ca România este o tara de ongme pentru victimele traficului de fimte umane.

II.2. Masuri de protectie speciale

Prin dispozitiile Legn nr. 678/2001 legimtorul a mcnmmat fapta în pofida consimtamântulm persoanei vatamate, cu aprecierea ca acesta este întotdeauna unul viciat, ce nu întruneste cerintele unui consimtamânt valabil expnmat.

Legea prevede o procedura speciala privind investigarea si mstrumentarea cauzelor în care sunt implicate victime minore ale traficului de fimte umane, cu obligatia efectuarri urmarirn penale de catre procuror si cu instituirea unor masuri de protectie speciale refentoare la judecarea cauzelor privind traficarea victimelor minore si a pornografiei infantile pnn derogare de la pnncipiul publicitatn. Ca atare, potnvit dispozitiilor art. 24 dm actul normativ mentionat, "sedmtele de judecata [...] nu sunt publice", putând asista, conform almeatulm 2, partile, reprezentantii acestora, alte persoane a caror prezenta este considerata necesara de catre mstanta.'

'Conform art. 26 aim. (4), "minorilor victime ale mfractiunilor prevazute de prezenta lege, li se acorda protectie si asistenta sociala în raport cu vârsta lor".

Ca masun speciale de protectie, în acord cu legislate nationala si documentele Internationale în matene, se impun a fi enumerate:

-        caracterul nepublic al anchetei si al cercetani judecatoresti;

-        asigurarea asistentei jundice, medicale si psihologice a victimei;

-        ocrotirea identitatii si a vietii private a victimei;

-        protectia fizica a victimei în cursul procesului;

-        asigurarea mformarn victimei, dar si a potentiator victime si a cetatemlor în general cu pnvire la dreptunle lor în asemenea situatu;

-        cazarea temporara a victimelor, la cererea acestora, în centre de asistenta si protectie, înfiintate pnn lege, cu asigurarea conditnlor necesare;

-        dreptul la mformare asupra procedunlor jundice si administrative si dreptul la asistenta jundica obligatone.

Cazul de asistenta jundica obligatone este altul decât eel prevazut de art. 173 aim. ultim C. proc. pen., care prevede'ea asistenta jundica a partii vatamate, a partii civile sau a partii responsabile civilmente poate fi dispusa de catre'mstanta de judecata când aceasta ar aprecia ca, dm anumite motive, vreuna dintre parti nu isi poate asigura singura apararea.

În situatia prevazuta de art. 44 dm Legea nr. 678/2001 nu se mai impune o apreciere subiectiva dm partea organelor judiciare cu pnvire la necesitatea asistentei jundice, ci mstituirea obligatone a acesteia.

Dispozitnle Legn nr. 211/2004 mstituie si consilierea psihologica gratuita a victimelor traficului de fimte umane', lar pnn dispozitnle Legii nr. 217/2003 pentru prevemrea si combaterea violentei în familie' sunt stabilite si masun de spnjimre a victimelor pnn programe de recuperare a sanat&ii si remsertie sociala, masun de protejare pnn pastrarea confidentialitatii si protectie psihologica în timpul procesului penal.

Responsabilitatea mterventiei pentru asigurarea protejarn si recuperani victimelor traficului de fimte umane nu poate fi asumata'în mod unilateral, numai de anumite categorn de investigatori sau specialisti si doar în momente determinate ale mterventiei acestora. Drept urmare, se impune folosirea unor echipe multidisciplmare, formate dm politist, magistrat, psiholog, asistent social, medic, în cadrul carora sa opereze o divizare a sarcimlor ji o buna comumcare si coordonare a efortunlor. Componentii acestor echipe trebuie sa beneficieze de o formare continua si multidisciplmara, sa participe periodic la module de pregatire.

Toate interventiile persoanelor ce compun echipe multidisciplmare trebuie sa porneasca de la pnncipiul mteresului superior al copilului, în cadrul unui dialog deschis si constructiv cu victima si persoanele de refennta pentru aceasta, fara discnmmare pe cntern religioase, etmce sau sexuale si cu deplina respectare a confidentialitatii mformatiilor. Scopul final al acestei cooperan în echipa consta, în ceea ce o pnveste pe victima lnfractiunii de 'trafic de persoane, în asigurarea recuperani acesteia si a remtegrani în familie si în comunitate.

Prmcipalul obstacol în lupta contra traficului de fimte umane îl constitute lipsa unei legislatii adecvate si specifice, astfel încât pnma norma specifica si lzvorul celorlalte îl constituie adoptarea sau amendarea legislatiei în domeniu si realizarea acordului deplin cu documentele Internationale. Ca atare, amendarea legilor existente, controalele administrative si conditionarea acordani licentelor pentru anumite afacen (agentii matnmoniale, agentii de recrutare a fortei de munca, agentii de'tunsm etc.) sunt actmni ce se înscnu pe lima cream normelor de protectie specifice, în forma lor de debut.

'in ciclul traficului, ce nu poate fi întrerupt fara a se acorda atentie deosebita dreptunlor si nevoilor celor traficati, se impune înfnntarea de centre sigure si adecvate pentru victime, cu acces la servicn sanitare si de asistenta dm partea autoritatilor.

Cu titlu de exemplu', în cadrul Centrului'de asistenta si protectie a victimelor, în cursul anului 2004 au fost asistate 30 de victime ale traficului de persoane dm judetele Iasi si Vaslui, servicnle ofente vizând, conform rapoartelor întocmite, urmatoarele aspecte:

-        asistenta psihologica pnn consiliere mdividuala si de grup, consiliere în situatu de enza;

-        asistenta sociala - anchete sociale, activitati de reintegrate sociala, medierea relatnlor cu familia, pentru'remsertia scolara, urmarea de cursun de calificare;

-        asistenta jundica pnn consiliere legislativa si medien în relatnle cu parchetul si instanta de



judecata, reprezentarea în mstanta;

-        asistenta medicala;

-        activitati educationale, administrative si de recreare.

Partenenatul dintre Centrul de asistenta si protectie a victimelor traficului de persoane predat în luna martie 2005 Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Iasi si Centrul de Zonal pentru Combaterea Cnmei Orgamzate si Antidrog Iasi, Inspectoratul Judetean de Politie Iasi, Parchetul de pe lânga Tnbunalul Iasi, Inspectoratul Judetean de Politie Vaslui - Serviciul de'pentru Combaterea Cnmei Orgamzate si Antidrog, Consiliul Judetean Iasi si,' nu în ultimul rând, magistrate mstantelor lesene a contnbuit la obtinerea de rezultate notabile în campama regionala de prevemre'a traficu'lui de fimte umane. Scopul urmarit, având drept obiectiv cresterea mvelului de mformare si constientizare a populatiei dm Moldova asupra traficului de fimte umane, a fost în mare masura atins pnn pnmirea de 4475 apelun, difuzarea de matenale de mformare (afise, foi volante, brosun, spotun radio si video), lar activitatile desfasurate în colaborare cu ONG-un, cu participarea de voluntan dm tara, converg spre dimmua'rea numarului mfractiunilor de trafic de fimte umane, de trafic de copn, în scopul exploatam sexuale si pnn munca.

Necesitatea acordarii de compensatii adecvate victimelor traficului de persoane

Victime ale violam dreptunlor omului, persoanele traficate au dreptul de a pnmi compensatii adecvate, necesitând asistenta matenala si jundica, în acest sens.

Aceste compensatii trebuie pnvite ca remedn, adica asemanatoare unor posibilitati pentru a fi reabilitate complet, lar acordarea acestor remedii presupune existenta si derularea unor proceduri speciale (penale, civile, administrative).

În acest sens, legislate adoptata trebuie sa fie eficienta, pnvmd dreptul victimelor traficului de a începe actiuni împotriva t'raficantilor, pnvmd confiscarea mstrumentelor traficului, actele legate de aceste instrumente si, atunci când este posibil, aceste mstrumente confiscate ar trebui folosite în beneficiul victimei sau pentru stabilirea unui fond de compensatii pentru aceste victime.

Aceste aspecte le regasim sub forma de pnncipn, în Raportul Înaltului Comisar ONU pentru dreptunle omului, catre Consiliul Economic si Social, însa nu le regasim în mci un mod în legislatia noastra actuala, în materia protectiei victimelor.

Legea nr. 211 dm 27 mai 200456 prevede si include procedura de acordare de catre stat a compensatnlor financiare doar pentru victimele altor categorn de mfractiuni, excluzându-le pe cele ale traficului de persoane.

Deoarece tnbunalele penale se ocupa de procedunle de judecata fata de traficanti, este necesara asigurarea cadrului legislativ adecvat pentru ca victimele sa isi îndrepte reclam'atiile catre tnbunalele civile - competente a le acorda daune compensatorn.

În situatia victimelor aflate în alte tan decât ale lor (de exemplu, în tan de destinatie), acestora -pnn proceduri'speciale - trebuie sa li se acorde un permis temporar de sedere, care'sa le permita timpul necesar de a depune martune, evitându-se astfel pencolul de a le "pierde" pnn expulzare.

Revemnd la situatia jundica a victimelor, reglementata în legislatia noastra actuala, se impune, deci, a se extinde cadrul legislativ cu particulantati distincte si concordante cu reglementarile Internationale, în matena compensatiilor ce trebuie acordate victimelor traficului de persoane.

Aceasta necesitate denva tocmai dm respectarea tuturor dreptunlor si garantiilor procesuale si ale persoanelor traficate, nu numai ale traficantilor.

 Repatrierea victimelor

Articolele 29 si 30 aim. (4) dm Legea nr. 678/2001 confera cadrul legislativ în materia repatneni victimelor traficului de persoane.

În baza acordunlor mterstatale, cetatenilor români - victime ale traficului de persoane li se acorda asistenta, pnn misiumle diplomatice si oficnle consulare dm tarile respective, li se elibereaza documented necesare în vederea repatrieni (acte de identitate), se deleaga personal special mstruit, care va identified §i prelua victima la punctele de frontiera si o va îndruma la mstitutiile specializate.

De asemenea, cetatenilor straim - victime ale traficului de persoane le sunt facilitate conditnle întoarcere în tara de ongm'e, li se asigura transportul în deplina secuntate pâna la frontiera statului (art. 37, art. 38 si art. 391 dm Legea nr. 678/2001), li se elibereaza un nou pasaport sau titlu de calatorie (daca nu poseda acte). Pnn modificarile mserate în art. 391 aim. (1) si aim. (2) dm Legea nr. 678/2001, victimelor ale traficului de fiinte umane (straim) li se garanteaza (la cerere) de catre Autontatea pentru Straim: tolerarea ramâneni pe teritonul România, o penoada de recuperare si reflectie de pâna la 90 de zile (pentru a se reface si a lua o decizie), li se pot acorda permise de sedere temporara.

Pnntre pnncipiile recomandate - incluse în Raportul ONU - regasim faptul ca victimelor li se garanteaza remtoarcerea în siguranta atât de statul gazda, cât si de statul de ongme.

Concret:

-        victimelor li se prezmta si li se ofera alternative legale la posibilitatea repatneni în cazunle în care repatrierea lor ar reprezenta un rise major pentru siguranta lor si a familnlor lor;

-        victimele nu vor fi retinute, condamnate, mci pedepsite pentru mtrarea sau sederea ilegala în tara de tranzit sau de destmatie;

-        vor fi protejate fata de deportare sau expulzare.

Cresterea în amploare si complexitate a mfractionalitatii transfrontaliere a dus la necesitatea perfectionani sistemului cooperani Internationale cu organele de frontiera ale statelor vecme, ale Umunii Europene.

Un alt cadru legislativ îl regasim în "recomandarile" adoptate de Comitetul Mimstnlor Consiliului Europei (Recomandarea nr. R (2000)11) - unde sunt incluse masunle necesare remtoarceni si remsertiei sociale a victimelor.

În România, în spnjmul victimelor s-au constant adapostun; spre exemplificare: Reaching -Out.

Adapostul are mstituite, pnntr-un program special, reguli ce trebuie stnet respectate:

-        fiecare victima are un dosar ce include: note ale mterviunlor, rezultatul examenelor medicale, recomandanle consilierului, obiectivele stabilite, când a pnmit si când a renuntat la o slujba, motivele, când a plecat de acasa prima data, unde a plecat, cum a plecat etc.

-        sugestn privind vizitele panntilor (în functie de natura abuzului), legatunle cu scoala, comportamentul sexual, social (unele victime fura de la celelalte);

-        altercatnle fizice, depresnle etc.

in ami 2004, a beneficiat de acest program un numar de 27 victime (3 tinere mmore si 27 majore).

In Iasi, a fost mfiintat Centrul de Asistenta si Protectie a Victimelor traficului de persoane, în anul 2003, de catre Asociatia Alternative Sociale, ji predat în anul 2005 Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului - Iasi.

Statisticile anului 2004 indica un numar de 30 victime ale traficului de persoane, dm judetele Iasi si Vaslui, carora le-a fost asigurata asistenta pentru remtegrare psiho-sociala în acest centru.

Servicnle ofente acestor victime 'în cadrul Centrului, au vizat servicn sociale, de evaluare si consiliere psihologica, jundica, medicale, cursun de calificare profesionala si remtegrare scolara, diverse activitati de recreere: lectura, desen, vizionare film etc. in anul 2005 Asociatia Alternative Sociale a elaborat Metodologia de lucm în Centrele de asistenta fi protectie a victimelor traficului de persoane care este dispombila pe pagma de web www.antitrafic.ro

Aceleasi servicn au fost ofente si celor 15 victime ale traficului de persoane dm judetele Iasi, Botosani si Vaslui, victime repatriate de Orgamzatia Internationala pentru Migrate, Biroul Bucuresti.













Document Info


Accesari: 6902
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )