Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































Perspective sociologice ale raportului professor-elev

sociologie












ALTE DOCUMENTE

ERIKSON si cele 8 stagii ale vietii
Eu si viitoarea mea cariera
Aportul consilierii in alegerea de catre elevi a unor metode eficiente de solutionare a conflictelor
Semnele si simptomele consumului de droguri
Sfaturi pentru romantici
CEI CARE FOLOSESC LIMBAJUL POZITIVProiecteaza asteptari pozitive
Scopul acestui exercitiu : reusita la interviul de emigrare
CONTRACTUALISM SI SOCIOLOGISM. H. SPENCER SI E. DURKHEIM.
Comunitatea
PROPUNERI TEME PENTRU INSPIRATIE - MAMA SI COPILUL



 

 

 

1.                  Relitatea sociala existenta

 

In societatea in care traim actualmente, titlul scolar, diploma, certificatul obtinut in urma absolvirii unei scoli reprezinta conditia esentiala a insertiei profesionale si sociale. Practicarea cotidiana a cititului, scrisului inseamna o “constanta asceza” cognitiva pe care majoritatea oamenilor nu o pot suporta.

Scoala transmite cultura, dar ea selecteaza din cultura determinand “o cultura pentru scoala”. Este evident insa ca in scoala nu se poate invata totul, iar selectia se face in functie de anumite criterii culturale, fundamentale, alegeri sociale fundamentale, principii, logici diferite.

Scoala dezvlta copiilor scheme de gandire intersubiectiv elaborate si incorporate de ac 747h77h estia pe parcursul socializarii: cunoasterea logico-matematica, cunoasterea care se realizeaza prin fizica, prin etica, estetica, stiinte socioumane.

Relatiile dintre profesor si clasa se polarizeaza ,in general in sentimente de simpatie , incredere reciproca sau, dimpotriva ,de antipatie , neincredere si chiar ostilitate.Sunt si cazuri cand contactul spiritual dintre profesor si elev nu trece de zona indiferentei: clasa nu exista pentru profesor si nici profesorul pentru clasa . Initiativa trebuie sa apartina insa profesorului, care tinand seama de legea esentiala a relatiilor afective interumane potrivit careia simpatia si bunavointa naste simpatie si bunavointa , antipatia si ostilitatea trezesc sentimente de aceeasi calitate , trebuie sa conduca , sa dirijeze aceste relatii si sa le structureze pe colaborare. In urma studiilor efectuate s-a constatat ca o parte din profesori nu reactioneaza adecvat nici in cazul raspunsurilor bune (corecte ) ale elevilor si nici in cazul raspunsurilor gresite (nule).

2. Teorii socilogice explicative[1]

2.1Sociologia ca stiinta a sistemului general al actiunii

Sub influenta weberiana, Parsons considera ca obiectul sociologiei este actiunea sociala inteleasa ca un comportament uman. Autorul sau (ego) ii atribuie un sens subiectiv, acesta din urma fiind raportat la comportamentul unui partener (alter). Ca si Weber, remarca E. Stanciulescu,  el poate fi considerat un reprezentat al individualismului metodologic: punctul de plecare al sociologiei este actorul (agentul) singular al actiunii, ca subiect, individual sau colectiv, capabil sa produca si sa comunice semnificatii.

2.2 Societatea si personalitatea ca subsisteme autonome ale sistemului general al actiunii

Atat societatea cat si personalitatea pot fi analizate in calitate de subsisteme constitutive ale sistemului general al actiunii.). Autonomia unei societati depinde, evident de modul in care ea reuseste sa controleze relatiile cu fiecare dintre componentele mediului (sa realizeze functia de adaptare), dar mai ales de gradul propriei integrari interne. Integrarea este principala exigenta functionala a societatii si se refera la raporturile dintre indivizi, colectivitatile particulare si colectivitatea societala, raporturi definite in esenta, in termenii loialitatii si pozitiei ocupate, prin doua dimensiuni:

(1) concilierea loialitatii individului fata de grupuri particulare (familie, grup profesional etc.) cu loialitatea fata de comunitatea societala in vederea realizarii consensului;

(2) concilierea dorintei individului de a ocupa pozitii superioare in ierarhiile sociale cu nevoia sistemului de a-si conserva structura.

23. Dubla orientare a actiunii: the pattern variables si sistemul dispozitiilor-necesitatii

            The pattern variables reprezinta scheme interpretative si comportamentale care permit actorului sa evalueze si sa defineasca:

a)        obiectul in functie de care urmeaza a-si orienta actiunea;




b)        natura relatiei actor-obiect (ego-alter).

 Ele caracterizeaza un sistem social oarecare  (familie, scoala, intreprindere etc.), conferindu-i o identitate particulara si deosebindu-l de alte sisteme.

Dispozitiile-necesitati care motiveaza si orienteaza din interior actiunea nu sunt innascute, ci dobandite in experienta interactionala a individului: constitutia genetica cuprinde o „orientare” generala care se exprima in structuri anatomice, in mecanisme fiziologice si in scheme de comportament specifice, pe masura ce intra in interactiune cu factori de mediu in timpul vietii organismului.

3.      Exemple din experienta personala in cadrul clasei de elevi.

 Pentru a facilita rezolvarea problemelor disciplinare, am incercat pe cat posibil sa ma implic in situatia elevului, sa-mi  exprim preocuparea pentru elev in calitate de persoana, construind astfel o relatie cu elevul. In felul acesta, am incercat  sa ajut elevii sa reflecteze asupra propriilor dorinte si planuri, incercand  totodata sa inteleag optiunile acestora. In cazul in care elevul a facut o alegere  iresponsabila, l-am  intrebat: „Ce doresti de fapt?” „Ce iti trebuie?” „Cum ai vrea sa fie la scoala?”

Am incercat sa dobandesc capacitatea de a stapani comportamentul elevului la un moment dat, fara sa-i reaminteasca greselile trecute. M-am straduit sa incurajez onestitatea si sa il pot ajuta pe elev sa faca o alegere si sa fie responsabili in raport cu propria optiune.

Exemplu: In  sala de clasa   observ ca Andrei il imbranceste pe Sebi si l-am  pedepsit  pe primul, care protesteaza ca Sebi  a inceput. Andrei a trebuit sa afle ca reactia lui este un raspuns la o provocare si ca este responsabil pentru alegerea comportamentala facuta. De asemenea, i-am explicat ca exista si alte modalitati de a reactiona la comportamentul agresiv si ca trebuie sa fie pregatit sa accepte consecintele care decurg din propriile lui alegeri nepotrivite.

Trebuie sa-i ajuti  pe elevi sa-si planifice schimbarea comportamentului, adica sa transpuna problemele teoretice in practica, dand astfel diverse sarcini elevilor; sa-i ajuti sa identifice si sa aprecieze pertinenta propriilor optiuni comportamentale. Planul trebuie extins dupa ce se inregistreaza primele succese.

Exemple: „Cum ti-ai propus sa urmezi regulile scolii?” „Pot sa te ajut sa iti duci la indeplinire planul?” „Cum ai sa te comporti cand vei avea simt de raspundere?” „Iata cum s-au comportat altii in situatii similare. Crezi ca vreuna din aceste solutii e valabila si in cazul tau?”

Lupt sa obtin angajamentul elevului ca va urma planul de schimbare a comportamentului: „Ai vreun plan potrivit?” „Vezi situatia in perspectiva?” Angajamentul trebuie „pecetluit” dand mana cu elevul sau punandu-l sa semneze un contract scris in acest sens. Odata ce angajamentul a fost obtinut, elevul trebuie sa-l puna in practica imediat.

Nu pedepsesc si nu critic elevul pentru intreruperea programului de reabilitare comportamentala: pauza poate fi un mijloc eficient de implementare a masurilor de management al clasei.Toate problemele care privesc clasa ca grup sau elevul ca individ sunt subiecte potrivite pentru discutii menite sa rezolve problemele existente, nu sa invinovateasc sau sa pedepseasc.

Elevilor trebuie sa li se ofere ocazia de a interveni in discutie, insa grupul nu trebuie sa intrerupa pe cel care vorbeste pentru a corecta o idee sau a pune sub semnul intrebarii o anume pozitie.

Bibliografie

1.Stanciulescu E., Teorii sociologice ale educatiei, Ed. Polirom, Iasi, 1996;

2.Ionescu I., Sociologia scolii, Ed. Polirom. Iasi 1997



[1] Stanciulescu E., Teorii sociologice ale educatiei, Ed. Polirom, Iasi, 1996












Document Info


Accesari: 1770
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )