Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































Perspective teoretice asupra familiei

sociologie












ALTE DOCUMENTE

INTRODUCERE ÎN SOCIOLOGIA MANAGERIALĂ
Viata urâta, sperante spulberate, vise ucise si sete de uitare neconditionata
CUM ARATA SI CUM SE POARTA UN OM MANIERAT
CARACTEROLOGIE GENERALITATI
OBSERVATII GENERALE PRIVIND EDUCATIA
FACTORII REUSITEI SCOLARE
Femeia moderna si criza de timp
RETETA DE VIATA
Sfaturi ca dragostea ta sa fie puternica
Sfaturi pentru romantici

                        Perspective teoretice asupra familiei

            Familia, ca realitate sociala complexa, este subiect si obiect a numeroase cercetari inter si multi-disciplinare, asa cum arata I. Mitrofan si C. Ciuperca (1998), între care cele de psihologie sociala, sociologie, antropologie, psihoterapie si psihopatologie detin pozitii prioritare. Ca urmare, o serie de paradigme, fiecare cu concepte, metode proprii de investigare, cu virtuti si limite, încearca sa explice functionalitatea familiei.



 În prezentarea acestei teme, am optat pentru clasificarea realizata de I. Mitrofan si C. Ciuperca (1998, p. 143-163), dar informatiile au la baza mai multe surse de informatii (P. Ilut, 2005, A. Baran-Pescaru, 2004 s.a.).

            1. Teoria dezvoltarii (ciclurilor vietii)

            Teoreticienii dezvoltarii trateaza ciclurile vietii individuale si familiale în termeni de stadii specifice. Schema ciclurilor vietii familiale, elaborata de R. Hill (1970) precizeaza intervalele de timp în care se produc schimbari în dezvoltarea familiei. Aceste stadii sunt urmatoarele:

·        stadiul initial al relatiilor familiale ale cuplului fara copii - cuplul este dominat de expansiunea dorintei de întretinere a confortului afectiv;

·        stadiul vietii cuplului cu copii prescolari este stadiul în care se (re)stabilesc regulile de baza ale vietii conjugale, zonele de toleranta si intoleranta în cresterea copiilor care sunt înca mici;

·        stadiul familiei cu copii de vârsta scolara  reprezinta stadiul în care rolul de parinte al fiecarui partener devine mai dificil datorita intrarii copiilor în scoala; este o perioada "propice" crizelor în cadrul relatiilor de cuplu, crize care se pot solda chiar cu inevitabila destramare a cuplului; 313d34d

·        stadiul familiei parasita de copiii deveniti adulti - rolul parental devine mai complex prin plecarea copiilor din casa parinteasca; asistam, de multe ori, si la o criza a identitatii profesionale datorata dezagregarii rolului profesional; în general, aceasta perioada este caracterizata fie prin tensiune (nervozitate, anxietate a mamei, ca urmare a menopauzei), fie prin liniste sufleteasca (reinstalându-se, la un nivel mai înalt, iubirea si tandretea, pentru a înfrânge singuratatea si batrânetea);

·        stadiul "familiei" omului singur (vaduvia) - apar probleme noi legate de pierderea sotului/sotiei; în schimb, aparitia nepotilor reface echilibrul vietii. ( I. Mitrofan, C. Ciuperca, 1998, p. 144).

           Teoria dezvoltarii analizeaza, asadar, schimbarile la care se pot astepta membrii   familiei pe parcursul existentei lor.

2. Teoria structurala (dinamica rolurilor si a puterii)

Teoria structurala aduce în discutie problema schimbarilor care intervin în interiorul cuplului: tranzitia cuplului de la structura de tip institutional (traditional) la cea de tip democratic (modern) - se dezbate, cu deosebire, problema rolului fiecarui partener în cuplu. "Asteptarile puse pe seama individului în functie de pozitia pe care o ocupa în cadrul grupului poarta numele de roluri." (Wosinska, Wilhemina, 2005, p.180)

Tranzitia cuplului de la structura de tip traditional la cea de tip modern a adus o serie de schimbari în ceea ce priveste factorul afectiv. Familia traditionala era, în primul rând, o unitate de productie si reproductie si, nu în mod deosebit, afectiva. Ea constituia un mecanism de transmitere a proprietatilor si a rangului social din generatie în generatie. Astazi, ordinea acestor prioritati s-a inversat. Legaturile cu lumea exterioara au slabit, în timp ce relatiile dintre membrii cuplului s-au întarit. În societatea moderna, factorul afectiv primeaza atât în relatia cu partenerul, cât si în relatiile dintre copii si parinti. Barbatii si femeile cauta acum intimitatea iubirii, considerata extrem de importanta, esentiala pentru supravietuirea emotionala. Când intimitatea esueaza, personalitatea este pusa în pericol. În spatele lui "te iubesc" se afla niste mize si asteptari care dovedesc ca relatia de dragoste nu este simpla. A trai în cuplu este adesea, în imaginea multora, o posibilitate de a-ti gasi fericirea, de a-ti realiza propria identitate, de a cauta veritabilul sens al vietii care sa nu fie egoist. "Viata în doi" trebuie sa compenseze, astfel, toate frustrarile vietii, fiind locul unde omul se întareste afectiv, unde recâstiga forte si unde gaseste echilibrul.

Înca din deceniul al 4-lea al sec. XX, în psihologia sociala americana, se încerca explicarea armoniei/dizarmoniei cuplului conjugal prin magnitudinea diferentelor dintre "la ce s-au asteptat" partenerii privitor la viata de cuplu si "ceea ce-au gasit" ei în realitate, dintre rolurile expectate si rolurile efectiv performate. Problematica rolurilor, asteptarilor, aspiratiilor si perceptiilor de rol este profund prezenta în cuplul conjugal.

Cu privire la divizarea rolurilor în cuplu, unii cercetatori au evidentiat tendinta unei slabe diviziuni a rolurilor în familia moderna, mai ales datorita integrarii femeii în viata profesionala. De asemenea, structura rolurilor conjugale este conditionata si de nivelul instructional si cultural al partenerilor, de categoria socio-profesionala careia îi apartin, dar si de relatiile exterioare ale nucleului conjugal cu familia extinsa, prieteni, vecini, etc.

 S-a pus problema în ce masura cuplul cu dubla cariera, în care atât femeia cât si barbatul au slujbe ce presupun o înalta calificare si un nivel de responsabilitate comparabil, gaseste modalitati de a împaca exigentele profesionale cu cele domestice. Ce fel de compromisuri si strategii trebuie sa adopte partenerii si cum sa ajunga la o colaborare cât mai eficienta? În termeni de pierderi si câstiguri, cei doi parteneri angajati într-o asemenea încercare trebuie sa tina seama de câteva aspecte:

a) beneficii obtinute dintr-o formula conjugala de dubla cariera, cu pretul supraîncarcarii de rol (sarcini profesionale si domestice), ceea ce presupune a renunta la unele activitati care par mai putin importante;



b) rezolvarea unor dileme privitoare la schimbarea de mentalitate (care norme sa fie obtinute si care înlaturate). Atitudinea fata de femeia care lucreaza în afara gospodariei este una dintre normele disputate;

c) mentinerea identitatii personale este o alta problema întrucât, daca barbatul si femeia exercita aceleasi roluri, se atenteaza la propria identitate a fiecaruia;

d) relevanta rolurilor si ciclurilor de rol: deoarece femeia si barbatul sunt angajati concomitent în trei sisteme de roluri (sistemul profesional al unuia, sistemul profesional al celuilalt, sistemul conjugal al amândurora), este greu de îndeplinit la cote onorabile aspiratiile de rol.

R. Touzard (1965) enumera 9 tipuri de interactiuni posibile ce definesc conduitele de rol în cadrul cuplului. Clasificarea este realizata pornind de la doua variabile, si anume: autoritatea si puterea în cuplu, respectiv actiunea si decizia:

1)  Autonomia barbatului (barbatul actioneaza si decide);

2) Autonomia femeii (femeia actioneaza si decide);

3) Autocratia barbatului (barbatul decide, femeia actioneaza);

4) Autocratia femeii (femeia decide, barbatul actioneaza);

5) Conducerea barbatului (barbatul decide, actioneaza împreuna);

6) Conducerea femeii (femeia decide, actioneaza împreuna);

7) Diviziunea sincretica a rolurilor (el actioneaza, decid împreuna);

8) Diviziunea sincretica a rolurilor (ea actioneaza, decid împreuna);

9) Cooperarea sincretica (actioneaza împreuna, decid împreuna).

(  Mitrofan, Iolanda, Ciuperca, Cristian, 1998, p. 147).

            Cuplul conjugal contemporan se caracterizeaza printr-o accentuata flexibilitate a structurii de autoritate si putere. Nu mai exista un model unic, dominant, în care barbatul decide, atât în privinta hotarârilor care vizeaza viata conjugala, cât si a celor care privesc relatia parentala, asa cum se întâmpla în traditionalitate. Exista anumite elemente de specificitate care diferentiaza cele doua sexe; de asemenea, de la un cuplu la altul exista deosebiri în ceea ce priveste rolurile asumate, în functie de particularitatile partenerilor implicati în relatie.

 Rolul conjugal se formeaza initial prin imitatia sau negarea (constienta/inconstienta) modelelor de rol similar, deja cunoscute în familia consangvina. Daca partenerul se sustrage de la rolul expectat, toate consecintele aparute în urma acesteia conduc la accentuarea unui sentiment de anxietate si frustrare. si aceasta, deoarece partenerii se raporteaza unul la altul conform "normelor relationale si functionale ale comportamentului conjugal al parintilor lor" (Idem, p.150) (exemplu.: "parintii mei nu au facut niciodata lucrul acesta"; "tatal meu nu i-a facut niciodata asa ceva mamei").

Studiile sustin ca familia se îndreapta, în general, catre relatii de tip sincretic si ca asistam la elaborarea unui nou model cultural al structurii familiale (Idem, p. 147). Se remarca tendinta semnificativa de egalizare a nivelurilor de participare a sotilor în munca domestica, educarea copiilor si repartizarea bugetului familial, în special la familiile tinere sau la cele în care sotul are un înalt nivel de pregatire. Pe cale de consecinta, conduitele de rol au fluenta si stabilitate si este diminuat riscul disfunctionalitatilor. Cu cât tendinta de egalizare a raspunderilor celor doi soti este mai apropiata, cu atât gradul de satisfactie este mai mare. Unii autori apreciaza ca, în aceste cazuri, frecventa satisfactiei este de zece ori mai mare decât insatisfactia.

În strânsa legatura cu acest model se propun si noi modele culturale de rol familial, respectiv parental si filial (vezi studiul realizat de Duvall, 1971, în scopul relevarii conceptiilor despre rolul de "mama buna" si "copil bun", evidentiind existenta a doua modele de rol: traditional si modern, în I. Mitrofan, 1989, pp. 36-40).

Astfel, modelul mamei moderne acorda întâietate asigurarii suportului afectiv, crearii unui climat tonic de încredere care sa sustina cresterea si dezvoltarea copilului. Fara a neglija rolul menajer, ea este preocupata de dimensiunea instructiv-formativa a copilului, de pregatirea sa pentru viata profesionala.

În conformitate cu modelul tatalui modern, acesta asigura suportul economic, priveste paternitatea ca pe un bun, ca pe un privilegiu care si-l asuma cu raspundere, se implica în cresterea si educarea copilului, fata de care manifesta si severitate si întelegere, îl disciplineaza cu oarecare flexibilitate, urmarind realizarea scopurilor propuse. Se implica în problemele casnice.

 Modelul conduitei de rol a copilului modern - este considerat bun, copil care-si iubeste parintii, dornic sa învete, are initiativa, se adapteaza afectiv, prezinta competenta relationala.

3.      Teoria functionala (procesuala)




Aceasta teorie pleaca de la premisa ca familia (cuplul) trebuie sa realizeze anumite functii. În raport cu realizarea/nerealizarea acestor functii, familiile (cuplurile) au fost clasificate în familii functionale si familii disfunctionale. Clasificarea este relativa, având în vedere ca anumite configuratii familiale maximizeaza anumite functii si minimizeaza altele.

Paradigma functionala are implicatii asupra a patru abordari (acestea se raporteaza la functionalism, dar ar putea sa aiba si o existenta de sine-statatoare), si anume:

a) abordarea comunicationala;

b) abordarea interactionist-simbolica;

c) abordarea din perspectiva conflictului;

d) abordarea sociala a schimbului.

a)      Abordarea comunicationala

În cadrul paradigmei comunicationale sunt elucidate tipurile, cantitatea si calitatea intercomunicarilor maritale.

Tipurile de intercomunicare sunt legate de tipurile de interactiuni specifice cuplului: senzual-senzitive, erotico-afective, de petrecere a timpului liber, socioeducationale, decizionale, practic-menajere si de planificare a bugetului.

Cantitatea intercomunicarii face referire la frecventa mesajelor emise si receptate pe diverse canale simultane si succesiv, în conformitate cu trebuintele si disponibilitatile individuale de relationare.

Calitatea intercomunicarii face apel la învatarea deprinderilor de a comunica. De modul în care se comunica depinde functionalitatea familiei - sa stii ce, când si cum sa comunici în situatia de parteneriat, constituie o disponibilitate esentiala pentru continuarea vietii în cuplu si pentru corectia succesiva a stilului interactional. ( Mitrofan, Iolanda,  Ciuperca, Cristian, 1998, p. 153-155)

b)      Abordarea interactionist-simbolica

Interactionismul simbolic a fost inspirat de pragmatismul filosofic. G. H. Mead, principalul sustinator al acestei abordari, considera la începutul sec. XX ca oamenii se sprijina pe simboluri împartasite pentru a se adapta la mediu. Interactionistii simbolici (E. Burgess, 1926, este primul care aplica punctul de vedere interactionist la studiul familiei, ca "unitate de personalitati aflate în interactiune") studiaza modul în care oamenii construiesc si comunica asemenea simboluri în cursul interactiunii lor, în ce masura reprezentarile despre propria familie a tuturor membrilor ei sunt consensuale (ex.: un cuplu ce provine din etnii/religii diferite descopera ca simbolurile pot fi nu doar diferite, ci si structural opuse; în acest sens, simbolurile pot ridica mari dificultati în relationarea de cuplu).

Dupa Sullivan, mecanismul functional al cuplului îl reprezinta sistemul de imagini pe care fiecare partener si-l construieste despre celalalt, si mai ales modul în care se combina aceste imagini, sistemul "eu si ea" cu sistemul "eu si el". Daca se combina sistemele de reprezentari compatibile, relatiile pot sau nu pot fi agreabile. Daca se combina prin hazard, consecintele sunt foarte grave. Imaginea despre celalalt este instrumentul care dirijeaza si controleaza viata de cuplu, relatia dintre parteneri.

Din aceeasi perspectiva interactionala, H. H. Wolf insista asupra semnificatiei notiunii de identitate, desemnând acele trasaturi psihologice individuale, dezvaluite în relatiile de cooperare cu altii si, în primul rând, cu propria familie. În acest sens, autorul considera ca respectul pentru propria identitate atrage dupa sine respectul pentru identitatea si nevoile partenerului si ale celorlalti, frâneaza pornirile nepermise si contribuie la solutionarea situatiilor de criza.

Interactionismul simbolic, cu toate variantele sale, a fost criticat, în general, pentru folosirea unor concepte vagi, centrarea pe ideile individului si nu pe emotiile sale, etc.

c)      Abordarea din perspectiva conflictului

Aceasta îsi are originea în filosofia politica a lui Thomas Hobbes, în filosofia lui Hegel, în istoriografia dialectica a lui Marx si Engels si în sociologia lui Georg Simmel.

Teoriile conflictului pornesc de la premisa ca acesta este normal în cadrul grupului, dar si între grupurile sociale, pentru ca lipsa resurselor face ca interesul unei persoane sau al unui grup sa se ciocneasca cu al altora. Conflictul depinde de structura grupului (marime si compozitie), precum si de resurse, care încurajeaza fie competitia, fie cooperarea ( A. Baran-Pescaru, 2004, p. 50).

Se iau în discutie mai multe variante ale teoriei conflictului. De exemplu, teoriile structurale ale conflictului enuntate de Simmel se centreaza pe modul în care conflictul este afectat de marimea si compozitia grupului. Teoria microsistemelor a lui Scanzoni explica cum poate aparea conflictul marital dintr-un schimb de resurse initial echitabil, pentru ca partenerii îsi reduc sau sporesc contributiile nonreciproc (de pilda, sotul care nu mai contribuie financiar sau sotia care ofera mai mult financiar, dar nu-l poate determina pe sot sa participe mai mult în gospodarie) (Idem, p. 50).



Teoriile conflictului sprijina interventiile - asistenta sociala, terapia si autoterapia - îndreptate catre rezolvarea conflictului si îmbunatatirea abilitatilor de negociere, precum si actiunile de diminuare a inechitatilor sociale extinse.

d)      Abordarea sociala a schimbului

Îsi are originea în utilitarismul filosofic si psihologic. Cel mai cunoscut teoretician al schimbului este sociologul Ivan Nye. Oamenii formeaza grupuri sociale, doar pentru ca este în interesul lor sa procedeze astfel. Indivizii sunt motivati de propriul interes; sunt calculatoare rationale ale recompenselor si costurilor. Acestea sunt principalele ipoteze ale teoriei schimbului.

În ceea ce priveste familia, se porneste de la ideea ca relatia interpersonala dintre parteneri se formeaza în scopul întâlnirii propriilor nevoi individuale. Relatia intima este redusa la o situatie tranzactionala în care costurile sunt contrabalansate de beneficii (Idem, p. 159). În viata cotidiana, dupa aceasta teorie functioneaza legea reciprocitatii ("ti-am dat" - "ma astept sa-mi dai"; "ochi pentru ochi si dinte pentru dinte"; "cât dai, atât primesti", etc.). Se apreciaza ca o cauza majora a disolutiei maritale este perceptia unei inegalitati profunde în raporturile familiale.

Un exemplu de aplicare a teoriei schimbului este si analiza maximizarii profitului în deciziile de divort. Probabilitatea de divort descreste odata cu acumularea de capital marital specific, cum ar fi proprietatea si copiii, a caror valoare ar descreste daca familia s-ar dizolva (Ilut, Petru,  2005, p. 26).

Aceste teorii furnizeaza un cadru pentru terapeutii familiali, care pot sa-i determine pe parteneri sa transforme relatia în una mai recompensatoare si mai putin costisitoare pentru fiecare dintre ei. Totusi, accentuarea rationalitatii în detrimentul emotiilor, ca baza pentru constituirea grupului familial, a condus la numeroase critici.

4. Teoria sistemica (holista)

Paradigma sistemica este o abordare comprehensiva a comportamentului sistemelor vii. Perspectiva sistemelor a aparut în studiile despre familie, initial prin terapeutii de familie, cum ar fi Gregory Bateson si Don Jackson, iar mai târziu a aparut în formulari mult mai teoretice, cum ar fi functionalismul lui Parsons si teoria generala a sistemelor a lui Buckley.

Teoreticienii sistemelor considera ca un sistem de parti interconectate este un model util pentru întelegerea oricarui obiect. Datorita interconexiunilor, întregul înseamna mai mult decât suma partilor. Sistemele se afla în relatii dinamice cu mediul lor prin feedback, care transforma unele iesiri ale sistemului în intrari. Conceptele cheie includ sistemul, legaturile, regulile de transformare, feedbackul, varietatea (flexibilitatea), echilibrul si subsistemele (A. Baran-Pescaru, 2004, p. 49).

Din perspectiva teoriei sistemelor, cuplul reprezinta un sistem alcatuit din doua personalitati care interactioneaza, având la baza o structura, o functionalitate, o serie de proprietati si caracteristici. Paradigma se concentreaza asupra caracteristicilor comportamentale ale fiecarui partener.

Din punct de vedere al functionalitatii, se au în vedere efectele comunicarii, calitatea si stabilitatea relatiei maritale.

Din perspectiva câmpului de proprietati si caracteristici, paradigma sistemica se canalizeaza pe efectele mediului extern asupra relatiei conjugale, pe factorii economici, sociali, politici, culturali, de mediu fizic, care alcatuiesc contextul situational al familiei. Sunt cercetate probleme privind separarea îndelungata a sotilor (conditii de razboi, de deplasare profesionala, naveta pe distante mari, etc.) si efectele acesteia.

5. Teoria istorista (intergenerationala)

Paradigma are ca specific folosirea metodei longitudinale, metoda ce se concentreaza asupra microistoriei si genealogiei familiei. Arborele genealogic reprezinta instrumentul cu ajutorul caruia se pot elabora ipoteze privind comportamentul si atitudinile generatiilor mai tinere prin raportarea la ascendentii lor( Ilut, Petru, 2005 ).












Document Info


Accesari: 4242
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )