Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































3 Principiile fundamentale ale NLP

sociologie












ALTE DOCUMENTE

Abuzul de droguri
SOCIOLOGIA - sTIINŢA SOCIETĂŢII. CONSTITUIREA SOCIOLOGIEI CA sTIINŢĂ
EDUCABILITATEA. FACTORII DEVENIRII FIINŢEI UMANE
ANUL 2012 - Profetie reala sau falsa !?
ANTHONY GIDDENS - CE ESTE SOCIOLOGIA?
Manipulati si evitati sa fiti manipulati!
CHESTIONAR AGRESIVITATE
CPI 260

3 Principiile fundamentale ale NLP

Top of Form



Bottom of Form

NLP este definita ca atitudine, set de tehnici si

metodologie, dar si ca o stiinta sau chiar

epistemologie. Orice stiinta se bazeaza pe un

set de principii iar īn NLP acestea sunt cunoscute

sub numele de presupozitii.

La fel cum geometria euclidiana se bazeaza pe axiome,

Programarea Neuro Lingvistica se fundamenteaza pe

un set de principii fundamentale care atīta vreme

cīt sunt respectate, asigura functionarea metodei.

Ce sunt presupozitiile ?

Īn limba romāna termenul presupozitie nu se regaseste

ca atare īn DEX. Limbajul NLP īl adopta cu sensul de

credinta profunda care contribuie la formarea unui sistem

de cunoastere - NLP.

Pornind de la ideea ca atitudinea specifica NLP aseaza

utilitatea pe primul loc īntre criteriile pentru succes,

toate presupozitiile NLP pot fi īntelese īn aceasta

perspectiva.

Ca si alte aspecte ale NLP, si presupozitiile au fost

sintetizate din 22522m1210w mai multe domenii: semantica generala,

gramatica transformationala, teoria sistemelor,

cibernetica, fenomenologie, etc.

Īn continuare prezint o posibila sistematizare a acestor

presupozitii. Ele se prezinta ca o holograma,īn sensul

ca decurg unele din altele. Cīteva dintre acestea sunt

presupozitii fundamentale, conform lui Robert Dilts

(unul dintre cei mai importanti artizani ai NLP).

Celelalte presupozitii pot fi considerate corolare

ale "axiomelor NLP".

Cele mai multe texte de specialitate contin 15-30 de

astfel de presupozitii. Pentru usurinta īn surprinderea

esentei, īti propun sa experimentezi practic 12 presupozitii

de baza, conform sugestiilor de mai jos:

1. Harta nu este teritoriul

Oamenii nu pot cunoaste realitatea īn sine. Ceea ce

cunoastem sunt perceptii ale realitatii.

Aceste perceptii sunt "harti" neurolingvistice create

prin intermediul sistemelor reprezentationale (simturilor).

Aceste harti ne determina comportamentul. Prin urmare putem

actiona asupra mecanismelor perceptiei pentru a fi mai

adaptabili:

2. Hartile noastre mentale pot fi actualizate mai usor

decāt poate fi schimbata lumea.

Aceste "harti" nu se refera strict la perceptia prezentului

ci si la memorie si imaginatie. Suferintele inutile pot fi

evitate iar obiectivele pot fi programate cu succes pentru ca :

3. Memoria si imaginatia utilizeaza aceleasi circuite

neurologice ale creierului si au acelasi impact potential.

Experiment: Harta nu este teritoriul

Gaseste cel putin īnca trei harti perceptuale pentru

o situatie data.

Identifica o situatie de blocaj īn legatura cu care simti

ca ai nevoie de mai multe optiuni.

Transpune-te mental īn pielea a trei personaje total diferite

si experimenteaza ce unghi de vedere nou ai pentru fiecare.

De exemplu: Ce ar spune/face īn legatura cu aceasta un:

- preot

- astronaut

- avocat

etc.

4. Exista o intentie pozitiva īn spatele oricarui comportament.

Persoana care īntreprinde o actiune, este la un anumit nivel

(constient sau inconstient) bine intentionata. Oricīt de bizar

sau inacceptabil poate parea comportamentul cuiva la un moment

dat, probabil ca persoana respectiva īsi satisface o nevoie

īntr-o maniera proprie. Aceasta alegere de comportament

este cea  mai buna posibila pentru initiator la acel moment:

5. Oamenii fac cele mai bune alegeri pe care le au disponibile.

Mai mult, acest comportament de care vorbim ar putea sa nu

fie acceptabil īn contextul dat, dar exista situatii īn care

el este de dorit. De exemplu, abilitatea de a rani sau chiar

ucide pe cineva nu este un comportament acceptabil social,

dar īn caz de razboi sau pentru autoaparare poate fi de dorit:

6. Exista un context īn care fiecare comportament are valoare.

Astfel, a judeca pe cineva generalizīnd un comportament este

eronat. Pot fi situatii īn care un comportament pare nejustificat,

dar este justificat, si altele īn care a privi un singur comportament

scos din context creaza o harta insuficient detaliata, pentru ca:

7. Oamenii nu sunt comportamentele lor.

Experiment:

Īntr-o situatie problematica de comunicare, cauta intentia

pozitiva din spatele comportamentului tau si al celeilalte

persoane.

Īntrebarea cheie pe care o poti folosi este:

Ce obtii (ce obtine celalalt) ca urmare a actiunii pe care

o īntreprinzi ?

Sa spunem ca raspunsul la īntrebare este "X".

Urmatoarea īntrebare este: Si cīnd obtii "X", asta ce

beneficiu īti aduce? Ce īnseamna pentru tine faptul ca obtii  "X" ?

Poti continua īn acelasi fel pīna cīnd simti ca ai ajuns la




intentia pozitiva. (momentul īn care īnterbarea nu mai are sens).

Cīnd ai gasit intentia pozitiva gīndeste-te care este un raspuns

pe care ai putea sa-l dai direct pentru satisfacerea acelei

intentii pozitive.

Exercitiul merita toata atentia mai ales pentru sitatiile

īn care ai impresia ca se repeta un scenariu nefericit īn

comunicarea cu o persoana.

Un exemplu bun este o situatie ipotetica īn cuplu, apartinīnd

lui John Gay (autorul cartii: Barbatii sunt de pe Marte,

femeile sunt de pe Venus):

Mary vine acasa si īl gaseste pe sotul ei Tom facīnd curatenie:

M (oftīnd) - Sunt atītea de facut. Nu mai am nici un pic de

  timp pentru mine.

T - Ar trebui sa renunti la slujba aia. Nu trebuie sa lucrezi

    asa de greu. Gaseste ceva ce īti place sa faci.

M - Dar īmi place ce fac. Chestia e ca vor sa schimbe totul peste

noapte.

T - Nu-i asculta. Faci atīt cat poti, si cu asta basta.

M - Pai chiar asa fac. Nu-mi vine sa cred ca am uitat sa o sun pe

matusa mea.

T - Nu-ti fa griji. o sa īnteleaga.

M - Īti dai seama prin ce trece.? Are nevoie de mine.

T - Īti faci prea multe griji. De asta esti asa nefericita.

M (ton iritat) - Nu sīnt nefericita! De ce nu ma asculti ce-ti spun ?

T - Ba te ascult !

M - Īmi bat gura de pomana !

John Gray se refera la intentia pozitiva a lui Mary ca fiind

nevoia de comunicare a sentimentelor. Poate fi vorba de asemenea

de dorinta de a simti protectie sau īntelegere.

Iata cum ar putea decurge dialogul īn cazul īn care Tom raspunde

intentiei pozitive:

M (oftīnd) - Sunt atītea de facut. Nu mai am nici un pic de timp pentru

mine.

T (relaxīndu-se) - Hmmm, . am impresia ca ai avut o zi grea.

M - Vor sa schimbe totul peste noapte.

T (dupa o pauza) - Hmmm.

M - Am uitat sa o sun pe matusa mea astazi .

T (ridica din sprīncene) - Ah, nu.

M - Are atīta nevoie de mine. ma simt vinovata.

T - Ai un suflet asa de bun. vino īncoace. hai sa te tin īn brate !

Dupa o īmbratisare prelungita Mary īi spune lui Tom:

- Ma simt bine cīnd vorbesc cu tine. Īti multumesc ca m-ai ascultat.

8. Viata si mintea sunt procese sistemice

Procesele care au loc īn fiinta umana si īntre oameni sunt

sistemice. Corpurile noastre, comunitatile si universul

formeaza o suma de sisteme si subsisteme intercorelate.

Este imposibil sa izolezi arti din sistem de restul sistemului.

Aceste sisteme sunt permanent īn cautarea unor stari de echilibru.

Orice gīnd pe care īl ai influenteaza felul īn care te simti si

felul īn care te misti. La fel, schimbarea posturii sau gesturile

(fiziologia) influenteaza si exprima ceea ce gīndesti:

9. Mintea si trupul sunt un sistem

Cīnd relationezi cu cei din jur, actiunile tale influenteaza

comportamentele celorlalti. Chiar daca īti doresti ca acest

lucru sa nu se īntīmple, a īntrerupe comunicarea este tot o

forma de comunicare:

10. Nu poti sa nu comunici.

Experiment:

Uita-te īn sus, respira profund si relaxeaza mandibula, īn timp

ce te gīndesti la un lucru trist.

Cīt de mult poti sa faci acest lucru ?

Uita-te īn jos, expira mai lung decīt inspiratia si lasa umerii

īn jos, īn timp ce te gīndesti la ceva vesel si amuzant.

Cīt de mult poti sa faci acest lucru ?

Este probabil ca nu ai reusit sa mentii aceasta stare prea mult

timp pentru ca bucuria sau depresia au manifestari opuse celor

descrise mai sus. Mintea si trupul sunt un sistem care tinde sa

atinga o stare de echilibru.

11. Legea varietatii necesare

Pentru a se adapta cu succes īntr-un sistem, un membru al sistemului

are nevoie de flexibilitate. Aceasta este direct proportionala cu

gradul de variatie din sistem. Astfel, cu cīt ai mai multa

flexibilitate

poti influenta mai usor. Īn negociere, cel care se poate adapta mai

repede interlocutorului si stie mai multe tehnici de comunicare poate

influenta mai bine. Persoanele cele mai flexibile au cea mai mare

influenta asupra rezultatului.

Oamenii de succes stiu ca evaluarea unui rezultat prin prisma noilor

īnvataminte ce pot fi extrase creste gradul de flexibilitate.

De aceea ei trateaza orice experienta ca pe o oportunitate:

12. Nu exista esec, ci doar feedback

E

Asigura-te ca ai la dispozitie cel putin trei optiuni de actiune

īn orice situatie problematica. Nu porni la drum pīna cīnd nu ai

gasit cel putin trei variante de actiune. Creierul raspunde mai

bine la aceasta abordare. Cīnd ai doua variante ai de fapt o

dilema iar cīnd ai o singura varianta esti īn blocaj.

Īn final, o presupozitie pentru aplicarea tuturor

experimentelor de mai sus:

Ca sa īntelegi, actioneaza !












Document Info


Accesari: 3114
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )