Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload


















































RELATIILE ECONOMICE CA RELATII INTERUMANE

sociologie












ALTE DOCUMENTE

IN AMERICA SE INTĀMPLA LUCRURI DE NECREZUT....
Droguri
Alte tipuri de iubire
ECKHART TOLLE 1
Didactica - teorie generala a procesului de invatamant
Aparitia conflictelor in organizatii
CURENTE SI TENDINTE SEMNIFICATIVE IN SOCIOLOGIA GERMANA
Problema sociala
Libertatea individului in relatie cu dezvoltarea societatilor constranse de regimuri politice - aspecte sociologice

RELATIILE ECONOMICE CA RELATII INTERUMANE


Introducere la tema tratata: Comunicarea influenteaza hotarator relatiile economice.





Obiectivul temei: ilustrarea importantei deosebite a comunicarii in relatiile interumane, cu prioritate in relatiile economice.


Concepte cheie tratate in aceasta tema: comunicare, comunicare empatica, teorii ale comunicarii economice, comunicarea ca liant al actiunilor umane.


Rezumatul temei tratate:



prin intermediul unui canal de comunicatie.Este un concept de baza in sociologie si psihologie sociala, unde se utilizeaza in diferite acceptiuni:

a) procesul prin care individualitatile observa stimulii si reactioneaza in grade diferite la perceperea lor;

b) mecanismul prin care relatiile umane exista si se dezvolta;

c) toate simbolurile gandirii, impreuna cu mijloacele de propagare si conservare a lor;

d) comunicare sociala, definita fie ca expresie generala pentru a desemna toate formele de relatii sociale in care exista o participare constienta a indivizilor si grupurilor, fie ca raporturi interpersonale comportand o comuniune sau fuziune a constiintelor (comunicare interpersonala);

e) comunicare economica, definita ca totalitatea relatiilor stabilite intre indivizi in desfasurarea proceselor si fenomenelor economice.

Comunicarea poate fi: directa sau indirecta; unilaterala sau reciproca; privata sau publica. Combinarea primelor patru tipuri de comunicarea poate naste alte patru forme de comunicare - cele mai intalnite de altfel: 1) reciproca directa (fata in fata); 2) reciproca indirecta sau interactiva (prin intermediul radio-ului, telefonului); 3) unilaterala directa (intr-o conferinta); 4) unilaterala indirecta (prin intermediul discului, filmului, scrisorii).

Dupa tipurile de activitati umane, J. L. Aranguren deosebeste comunicare : obisnuita (comuna), stiintifica si/sau tehnica, de noutati (informatii), publicitara, pedagogica, estetica (artistica), sociala, economica, politica, religioasa, etc.

O forma cu totul aparte o reprezinta comunicarea empatica (de la cuvintele grecesti patheia, pathos=ceea ce simti) pe care H. Pieron o numeste o specie de comunicare afectiva prin care cineva se identifica cu altcineva, masurandu-si sentimentele, iar H. Sillamy - un fenomen de rezonanta psihica, de comunicare afectiva cu altul.

Comunicarea de masa se adreseaza mai multor indivizi fiind o comunicare publica. Dupa Gina Stoiciu , comunicarea de masa reprezinta un caz particular (cu caracteristici proprii) al comunicarii umane, care poate fi raportata prin analiza canalelor, a tipurilor de continuturi difuzate, a limbajelor specifice, precum si a modului de receptare.



Comunicarea de masa, ca orice comunicare reprezinta un transfer de informatie, prin intermediul unui mesaj si cu ajutorul unui canal de comunicatie; ea faciliteaza atat circulatia sociala a informatiei, cat si blocarea, denaturarea si standardizarea ei. Comunicarea de masa poate fi inclusa printre cele mai redutabile si eficiente narcotice sociale, a caror influenta este studiata de sociologia propagandei. Astfel, comunicarea de masa functioneaza ca un agent de intarire a valorilor si atitudinilor existente . Dictionarul de Sociologie subliniaza ca in cazul comunicarii de masa, acelasi emitator dispune de posibilitati de transmitere a aceluiasi mesaj la un numar foarte mare de receptori potentiali. Aceste posibilitati sunt oferite de mijloacele tehnice de comunicatie de masa (mass-media), respectiv presa, radio si televiziune. Comunicarea de masa este un proces ce se realizeaza prin intermediul unor mijloace de comunicare care permit si inlesnesc efectuarea comunicatiei de masa. Prin media se intelege orice suport pentru un mesaj. Mass media (media de masa) desemneaza grupa suporturilor de aceeasi natura, constituind un mijloc de expresie destinat publicului (exemplu: radio, tv, cinema, afise, presa).



[6], conform careia orice om are o anumita competenta de comunicare determinata de competenta lingvistica si universaliile pragmatice, utilizate intr-una din cele doua forme ale comunicarii curente: actiunea comunicativa si discursul.

[7] si este o teorie cu subsrat psihologic. Autorul porneste de la conceptele:


[9], care, luand in considerare factorii sociali, propune 5 doctrine ce caracterizeaza cultura si comunicarea in societate:


[11]. Dupa Mc Luhan, evolutia modalitatilor de comunicare induce modificari in evolutia diferitelor tipuri de societati si civilizatii: Societatile au fost totdeauna remodelate mai mult de natura mediumurilor (mijloacelor de comunicare) prin care oamenii comunica, decat prin continutul comunicarii . In realitate insa, apreciem ca este important si continutul comunicarii transmise de emitator receptorului, toti acesti factori (emitatorul, receptorul, mesajul) fiind conditionati economic si social. In lucrarea sa, "Galaxia Gutenberg", publicata initial in 1962, Herbert Marshall Mc Luhan subliniaza ca istoria umanitatii se articuleaza urmatoarelor trei moduri de comunicare:

- graiul viu - care a dominat viata tribala;

Teste pentru autoevaluare la tema tratata - alegeti raspunsul eronat:

  1. Comunicarea reprezinta:

Raspunsuri la testele de autoevaluare: 1.b; 2.b.


Subiecte pentru teme de casa, referate sau studii de caz:

Wilbur Schram, Process and Effects of Mass Communication, 1995

J. L. Aranguren - Sociologie de l'information, L'Univers de connaissances, Paris Hachette, 1967, cap. III selectiv

Gina Stoiciu - Orientari operationale in cercetarea comunicarii de masa, rezumatul tezei de doctorat, Universitatea Bucuresti, Facultatea de istorie-filosofie, 1977, p. 11

George Friedmann - Sociologia comunicatiilor de masa, in Sociologia franceza contemporana, antologie de I. Dragan si I. Aluas, Ed. Politica, 1971, p.602

Catalin Zamfir si Lazar Vlasceanu, coordonatori - Dictionar de sociologie, Bucuresti, Ed. Babel, 1993, p. 125

J. Habermas - Cunoastere si Comunicare, Bucuresti, Editura politica, 1983, Colectia Idei contemporane, pp. 190-230

C. Mircea - Inter-comunicare, Bucuresti, Editura Stiintifica si Enciclopedica, 1979, colectia Psyche

C.Mircea - Op.cit., pp. 100 - 110 (selectiv)

A. Moles - Sociodinamica culturii, Bucuresti, Editura Stiintifica, 1976.

Serge Moscovici, sous la direction de - Introduction a la psichologie sociale, Paris, Larousse Universite, 1972, p.226

Ioan Dragan - Modalitati de transmitere eficienta a mesajelor propagandei, in Factori de eficienta ai propagande politice, coordonator Gh. Aradavoaice, Bucuresti, Editura militara, 1984, p. 77

Marshall Mc Luhan - Galaxia Gutenberg, Bucuresti, Editura politica, 1975, Introducere

Cf. Francis Dessart ( prof. dr. la Facultatea libera de stiinte ale comunicarii, Levallois,Paris) - Abordarea comunicationala a unei reinnoiri a relatiilor internationale in Revista romana de studii internationale, anul XXVI, nr. 3-4 (119 -120), mai-august 1992, pp. 193 - 209












Document Info


Accesari: 1397
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2020 )