Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































RESTRUCTURĂRI ALE FAMILIEI CONTEMPORANE

sociologie












ALTE DOCUMENTE

ANUL 2012 - Profetie reala sau falsa !?
ANTHONY GIDDENS - CE ESTE SOCIOLOGIA?
Manipulati si evitati sa fiti manipulati!
Cele 10 nevoi nevrotice care raman in structura de personalitate a adultului
3 Principiile fundamentale ale NLP
Caci de n-ar fi, nu s-ar povesti...
31 MAI Ziua mondiala Anti-fumat
Varsta inocentei...
PLANIFICARE FAMILIALA- ASPECTE GENERALE

3. RESTRUCTURĂRI ALE FAMILIEI CONTEMPORANE

Obiective



  • sa diferentieze tipurile constitutive ale familiei restructurate;
  • sa compare tipurile familiei restructurate cu familia nucleara din perspectiva nivelului functiilor pe care acestea le îndeplinesc;
  • sa caracterizeze tipurile familiei restructurate, cu insistenta pe elementele specifice fiecareia;
  • sa idnetifice cauzele care au generat tipurile familiei restructurate;
  • sa evaluze din perspectiva functiei educative tipurile familiei restructurate;
  • sa cunoasca experimentele neofamiliale si simulacrele familiei actuale;
  • sa faca predictii asupra evolutiilor viitoare ale familiei

Structura tematica

3.1.  Tendinte si mutatii în familia moderna

3.2.  Caracterizarea celor sapte tipuri constitutive ale familiei restructurate

 A - Celibatul

 B - Cuplul fara descendenti

 C - Concubinajul

 D - Familiile monoparentale

 E - Casatoria deschisa

 F - Familiile reconstituite

 G - Familiile reorganizate

3.3. Experimentele neofamiliale si "simulacrele " familiei actuale

 A - Semi-casnicia

 B - Pseudo-casnicia

 C - Uniunile homosexuale

 D - Grupul comunitar sexual

 E -  Swingers

3.1. TENDINŢE sI MUTAŢII ÎN FAMILIA MODERNĂ

Daca societatea traditionala era relativ rigida în materie de stabilitate a valorilor, tip de familie sau stil de viata, societatea moderna modifica fundamentul solid al familiei, conferindu-i noi roluri si destinatii. Tranzitia catre Noua Era a adus cu sine si proliferarea stilurilor de viata nenucleare, a neo-formatiilor familiale, substitute maritale sau simulacre, anticipând un viitor din ce în ce mai incert, o perspectiva din ce în ce mai haotica. Aceasta stare de lucruri  a facut ca la conceptul clasic de "structura a familiei" sa i se asocieze cel de "restructurare a familiei". Noul concept se refera la noile tipuri de famili 21421s187v e si la particularitatile ca si la disfunctiile acestora.

Din aceasta perspectiva, daca familia nucleara a dominat contemporaneitatea, viitorul va elimina dominatia unei singure forme de convietuire aducând o pluralitate de configuratii familiale.

Aceste configuratii, desi foarte diferite, au în esenta un punct comun: nici una nu îndeplineste toate functiile atribuite în mod clasic institutiei familiale. Fiecare configuratie tinde sa maximalizeze unele functii si sa minimalizeze altele: 

Functii

Configuratii

Tip

Grad

ECONO-

MICĂ

SOCIALI-ZARE

SOLIDA-RITATE

SEXUALĂ

REPRO-DUCTIVĂ

CELIBAT

Maxim

Neutru

Minim

CUPLURI FĂRĂ DES-

CENDENŢI

Maxim

Neutru

Minim

CONCUBINAJ

Maxim

Neutru

Minim

FAMILII MONO-

PARENTALE

Maxim

Neutru

Minim

CĂSĂTORIE DESCHISĂ

Maxim



Neutru

Minim

FAMILII RECONSTI-

TUITE

Maxim

Neutru

Minim

FAMILII REORGA-

NIZATE

Maxim

Neutru

Minim

       

              Fig. 3.1. Gradualitatea functiilor familiei în diferitele ei configuratii (I. Mitrofan si C Ciuperca)

Consideratii pe marginea reprezentarii grafice de mai sus:

§         Referentialul ales/modelul la care ne-am referit a fost familia nucleara

§         Variantele alese sunt discutabile în sensul posibilitatilor si a altor variante

Concluzii:

1.      Nici unul din cele sapte configuratii nu accentueaza functia reproductiva, cinci dintre ele minimalizând-o sau ignorând-o

2.      Dimpotriva, functia sexuala este maximalizata de sase configuratii si minimalizata doar de una (f. monoparentala) din motive obiective. Satisfactia sau isatisfactia sexuala devine cauza principala a pastrarii sau abandonarii configuratiei respective.

3.      Familia monoparentala, celibatul, familia reorganizata si casatoria deschisa se particularizeaza prin faptul ca îsi aglomereaza functiile pe doua din cele trei grade. Astfel, familia monoparentala si celibatul îsi realizeaza functiile doar pe nivelul maximal si minimal iar casatoria deschisa si familia reorganizata ignora, cel putin teoretic, minimalitatea

4.      Cuplurile fara descendenti si concubinajele sunt identice din perspectivea gradului în care îsi realizeaza functiile

5.      Comparativ cu familia nucleara, familia monoparentala reprezinta configuratia cu cele mai multe functii minimalizate, ceea ce ridica un serios semn de întrebare asupra functionalitatii si viabilitatii ei

6.      Comparativ cu familia nucleara, casatoria deschisa apare ca fiind cea mai apropiata de acesta din perspectiva realizarii functiilor atribuite institutiei familiale. Patru din cinci functii sunt identice, doar cea sexuala fiind valorizata mai mult de casatoria deschisa

3.2.  CARACTERIZAREA CELOR sAPTE TIPURI CONSTITUTIVE ALE

         FAMILIEI RESTRUCTURATE

  1. CELIBATUL reprezinta un fel de menaj în care individualitatea se afirma în deplina libertate. El a crescut foarte mult în ultima vreme, mai ales în tarile foarte dezvoltate - SUA, Germania, Franta etc.

            Cauze:

a)      obiective:  -    cauze de ordin sexual (impotenta, vaginism, infantilism genital)

-          cauze de ordin psihorelational (lipsa unor aptitudini pentru parteneriat, stari depresive, complexe de inferioritate, sociofobie)

-          cauze de ordin material (constrângeri economice, lipsa locuintei)

b) subiective: -     existenta unor imagini deformate despre familie si sarcinile ei

-          lipsa de curaj în asumarea responsabilitatilor familiale si parentale

-          psihotraume datorate conflictelor conjugale grave din familia de origine

Avantajele celibatului:

§         independenta economica si libertatea personala

§         varietatea si schimbarea

§         accentul pus pe realizarea profesionala

     Probleme de ordin psihologic si social:

Ř      sentiment de frustrare în raport cu colegi, cunoscuti sau rude care îsi au familiile lor

Ř      sentiment de culpabilitate fata de sine si fata de societate

Ř      sentimentul izolarii si abandonului

Ř      sentimentul egoismului si individualismului

          Consecintele celibatului:

§         se diminueaza nuptialitatea si natalitatea, ceea ce poate antrena dezechilibre demografice pe termen lung

§         sunt maximalizate functiile sexuala si economica (apreciaza ca au o viata sexuala mai intensa si mai împlinita, în conditiile unor întâlniri mai putin frecvente si nesablonizate, dar mai spontane si pasionale

§         este minimalizata functia de solidaritate, celibatarul acordând o importanta mai mare varietatii si schimbarii

      Concluzie:

Celibatarii apar drept mesageri ai noilor valori care guverneaza viata personala. Datorita înmultirii numarului de celibatari, indiferent de sex sau categorie sociala, existenta lor trebuie luat cât mai serios în consideratie

B. CUPLUL FĂRĂ DESCENDENŢI

                Procent 10-20% din populatia adulta casatorita - în tarile dezvoltate

            Ponderea cea mai mare la cuplurile urbane si la cele în care sotia urmeaza o cariera profesionala

            Cuplurile fara descendenti au depasit stadiul dezaprobarii deoarece s-a schimbat chiar filosofia asupra rolului copiilor în cadrul vietii de familie. Astfel, copiii nu mai reprezinta axul central al vietii familiale, ci cuplul sot-sotie a devenit centrul de greutate în jurul caruia graviteaza dorintele, asteptarile, sperantele, placerile. Acum parintii traiesc mai mult pentru ei si mai putin pentru realizarea în viata a copiilor lor.

            Mutatia de la familia axata pe copii la familia axata pe adulti

            Acest tip de familie maximizeaza functia economica si functia sexuala

            Explicatii:

§         dorinta de a fi independenti în relatia lor fata de copil

§         emanciparea femeii; renuntând la pozitia de gospodina casnica, supusa sotului si societatii, multe femei au renuntat si la maternitate




§         dificultati economice cu care indivizii sunt confruntati: somaj, lipsa unei slujbe stabile, venituri foarte mici, lipsa casa proprietate

§         lipsa unei politici sociale de încurajare si sprijinire a tinerilor casatoriti; dezorientati si descurajati, tinerii ajung la concluzia ca cel mai nefericit personaj dintr-o familie aflata într-o astfel de ipostaza este copilul, si se sfârseste prin a se renunta la el.

Concluzie:

Proliferarea famiilor fara copii este o alternativa în parte dorita, în parte impusa

Particularitati:

§         nu sarisfac sarcini semnificative ale familiei, caracterizându-se prin deficit de structura;

§         nu asigura reproducerea biologica si nu realizeaza nici functia de socializare, dat fiind absenta descendentilor;

§         maximizeaza functia economica si cea sexuala;

§         sunt frustrari si neîmpliniri generate de lipsa copiilor

Concluzie:

§         Cuplurile fara descendenti îsi duc existenta într-o (diz)armonie a "extremelor", între o viata economica sigura dar lipsita de bucuria copiilor

C.     CONCUBINAJUL reprezinta un model de asociere, un mod de a trai împreuna a

cuplurilor heterosexuale, în afara contractului casatoriei. Nu se deosebeste foarte mult de familia nucleara deoarece realizeaza majoritatea functiilor si se confrunta cu aceleasi probleme cu care se confrunta cuplurile casatorite.

                Dupa 1970, atât în Europa cât si în SUA, preferinta pentru concubinaj a devenit atât de frecventa încât a zdruncinat semnificativ atitudinile sociale stereotipe care blamau - pâna nu demult - acest mod de convietuire.

            Cuplurile din aceasta categorie, desi pastreaza nostalgia unei solidaritati afective si sociale definitive, se reorienteaza în spiritul pastrarii unei disponibilitati cvasipermanente, a unei autonomii personale, considerate importante pentru autenticitatea vietii de cuplu.

            Cauze care confera popularitate concubinajului:

§         constientizarea faptului ca uniunea libera este un mod mai economic, mai placut si mai confortabil de a trai împreuna;

§         dorinta unei relatii intime emotionale nesubordonate vreunui contract legal;

§         satisfacerea nevoilor sexuale la un nivel superior;

§         cuplul decis pentru concubinaj opteaza pentru calitatea relatiei în defavoarea durabilitatii sale cu orice pret;

§         este protestul subtil si refuzul mascat la o societate constrângatoare, incerte si deceptionate în ansamblul ei, a raporturilor disfunctionale dintre individ si societate;

§         functioneaza pe regula fidelitatii liber consimtite;

§         daca în uniunea libera tinerii se angajeaza mai curând în speranta unei "cresteri

calitative a relatiei", cei care opteaza pentru casatorie adesea o fac sub spectrul resemnarii sau al temerii de devitalizare, degradare în timp, proiectia posibilelor infidelitati crescând "vigilenta" din chiar momentul în care "contractul" s-a încheiat.

Avantajele concubinajului:

§         o satisfactie sexuala crescuta, o mai mare autodeschidere si sentimente mai intense de intimitate, comparativ cu cuplurile de îndragostiti care nu coabiteaza;

§         o mai mare posibilitate de a se întelege pe ei însisi;

§         o posibilitate crescuta de realizare a compatibilitatii si o familiarizare cu modurile diverse în care partenerii reactioneaza într-o mare varietate de situatii;

§         dezvoltarea deprinderilor interpersonale si încrederea în construirea unor relatii strânse;

§         un nivel de trai ridicat, rezultat din asocierea resurselor economice;

Dezavantaje:

§         limitarea prematura a experientei "întâlnirilor";

§         perpetuarea rolului traditional al femeii, constând în asigurarea sarcinilor domestice, ceea ce poate conduce consecutiv la unele dificultati în continuarea instructiei si formarii pentru viitoarea cariera, la o restrângere semnificativa a satisfacerii nevoilor proprii; uneori coabitarea juvenila poate fi în beneficiul barbatului si mai putin al femeii;

§         investirea emotionala inegala; unul dintre parteneri poate investi mai mult în relatie, ceea ce poate antrena unele tensiuni si "raniri" narcisiste;

§         schimbari în viata sociala a partenerilor prin reducerea numarului de prieteni;

§         complicatiile legale, care sunt posibile în coabitare mai mult decât în orice relatie amoroasa;

§         dezinteresul fata de functia reproductiva, ce se manifesta o importanta erioada de timp;

În concluzie, uniunea libera poate fi doar o simpla etapa premergatoare casatoriei sau poate fi un stil de viata rezultat dintr-o optiune de lunga durata sau definitiva.

D. FAMILIILE MONOPARENTALE se refera la menajele formate dintr-un singur parinte si copiii acestuia, menaje ce pot aparea fie în urma divortului sau abandonului familial, fie în urma decesului unui parinte, a adoptiei realizate de o persoana singura sau a cresterii copiilor în afara casatoriei.

            Conceptia despre familia monoparentala a evoluat, astazi considerându-se ca este mai indicata pentru un copil o astfel de familie, decât una biparentala bântuita de certuri si de probleme. Nu s-a confirmat nici ipoteza ca, de fapt, copii ce provin din astfel de familii sunt mai mult expusi riscului de a deveni delicventi potentiali.

            Dezavantaje:

§         pentru barbati costurile psihologice sunt mai mari, în timp ce pentru femei prevaleaza costurile materiale;

§         menajele monoparentale se confrunta cu dificultati economice si socializatoare mai mari decât familiile complete;

§         baietii din familiile monoparentale prezinta o rata mai mare a comportamentelor deviante, comparativ cu fetele; în schimb, casatoriile acestora au o stabilitate mai redusa decât a baietilor;

§         parintele ramas cu copiii nu mai poate realiza la un nivel optim functiile: cea sexuala, reproductiva, economica si de socializare sunt minimalizate.

Principalele probleme ale mamelor:

§         dificultati financiare, copiii devenind un suport economic pentru acestea

§         ca parinte singur, mamele îsi extind rolul cu sarcini auxiliare, nespecifice rolsexului

§         mama împarte rolurile cu copilul cel mai mare care se maturizeaza mai repede si devine si confident; situatia este mai grea când copilul mai mare este fata si se stabilesc roluri între mama - fiica

Principalele probleme ale tatilor:

§         tatii dispun de o mai mare libertate financiara/resurse financiare;

§         se pricep mai putin la gospodarie, motiv pentru care acestea le fac copii, uneori cu ajutor din afara

§         parintii singuri cer mai multa independenta de la copii lor

Probleme aparte ridica categoria parintilor adolescenti

  1. CĂSĂTORIA DESCHISĂ este un model de convietuire aflat între concubinaj si familia nucleara

§         dragostea sexuala constituie nucleul si ratiunea de a fi a acestei casatorii

§         casatoria deschisa face loc în mod lejer si sincer posibilitatii de schimbare a partenerului daca aceasta este în interesul fiecaruia si a cuplului ca întreg;

§         autorii casatoriei deschise plaseaza "cheia" acestei relatii în capacitatea sotilor de a întelege ce semnificatie are "a trai acum"

§         persoana/partenerul are o libertate pe care altfel nu o avea, poate decide singura într-o lume care o obliga sa adopte anumite comportamente;

§         este o modalitate care îl obliga si pe unul si pe altul dintre parteneri sa nu se plafoneze;

§         este o alternativa dezirabila între nenumarate alternative de convietuire impuse de societatea contemporana

  1. FAMILIILE RECONSTITUITE sau comasate reprezinta modele de convietuire

în care partenerii au mai fost casatoriti si au descendenti din mariajele anterioare. Cuplul reconstituit reuneste copiii din mai multe uniuni familiale, la acestia adaugându-se, deseori, proprii descendenti

            Probleme:

§         copilul se confrunta cu situatia de "a-si împarti" afectiv parintele cu noul sot al acestuia - mai ales pentru baieti;

§         copilul se poate teme de o modificare a regulilor în noua familie, ceea ce este, dupa terminarea divortului, o idee si o asteptare realista;

§         copilul se poate învinovati fata de parintele biologic (mai ales daca are drept de vizita) daca se simte atras sau iubeste parintele vitreg;

§         copilul trebuie sa renunte la visul sau de a-si vedea parintii împreuna si aceasta nu-I usor de facut/poate creste ostilitatea fata de parintele vitreg

Complexitatea functiei de socializare:

§         se teme ca nu va fi acceptat de copilul partenerului de viata, mai ales daca acesta îsi valorizeaza excesiv de mult parintepe pierdut;

§         nu vrea sa intervina peste modul de socializare al partenerului, peste conduita si sistemul sau de valori care au ghidat pâna la acea vârsta comprtamentul copilului;

§         când banii sunt insuficienti, putini oameni ar accepta sa satisfaca doleantele copilului vitreg, privându-si propriile necesitati;

§         nu este prea mult interesat de copilul partenerului pentru ca nu acesta a fost cauza formarii familiei;

§         nu are timpul necesar socializarii în general.

  1. FAMILIILE REORGANIZATE se aseampna cu cele reconstituite, însa acopera o arie mai întinsa de configuratii:

-          doi parteneri divortati sau vaduvi fara copii

-          unul dintre parteneri are descendenti din mariajele anterioare

-          doar un partener a mai cunoscut experienta unei relatii legal constituite

Ele sunt destul de numeroase, mai numeroase decât familiile reconstituite



3.3. EXPERIMENTELE NEOFAMILIALE sI "SIMULACRELE" FAMILIEI

       ACTUALE

            Oscilând între teama de singuratate si nevoia de asociere, între confuzie si cautare de sens, multi oameni dezamagiti sau doar încercati de viata, într-o lume în care pierderea  si cautarea identitatii de sine bântuie si revaseste fiinta, experimenteaza sau sunt în cautarea unor noi stiluri de viata.

A - SEMI-CĂSNICIA este un experiment neofamilial sub semnul "falselor solutii",

având ca scop prelungirea casatoriei din punct de vedere legal, în ciuda modificarilor si alterarilor  de esenta care pericliteaza în fond continuitatea acesteia.

            Variante/formule:

§         formula - casa si copii împreuna, sexul separat (exercitarea în comun a menajului si administrarii bugetului; exercitarea în comun sau în paralel a educatiei copiilor; exercitarea autonoma a functiei sexual-afective în cadrul unui complex de infidelitate conjugala, unilaterala sau bilaterala);

§         formula - sexul împreuna, casa si copiii - mai mult tu, distractiile separat;

§         formula -  sexul partial împreuna, casa numai tu, distractiile partial împreuna, copil - mai ales tu; banii - mai ales eu.

§         Cupluri imatur-dependente care sunt înlocuite sub aspectul exercitarii rolului parental si uneori casnico-menajer si administrativ-organizatoric de catre bunici (parinti - socri);  convietuirea cu socrii (parintii) în cadrul aceluiasi spatiu locativ si psihosocial are de cele mai multe ori efecte inhibitive

B - PSEUDO-CĂSNICIA sau "vietile paralele" constituie forma de manifestare cea

mai grava a psihosociopatologiei maritale si consta în adoptarea si exercitarea inautentica (falsa, aparenta)  a rolului conjugal-parental.

Daca în cazul precedent sentimentul iubirii persista în forme contorsionate, dramatice,

imature etc., în pseudocasnicie nu poate fi vorba de afectiune mutuala ci doar de un sistem de interese reciproce, de obicei economice si sociale, care determina în anumite situatii optiunea unor indivizi de oficializare a casatoriei. Exemplu, care desi îsi mentin statutul oficial de casatoriti, adoptase roluri simultane de autonomie intra si extraconjugala, ambii parteneri fiind implicati afectiv-sexual în relatii exterioare, desfasurând în paralel viata domestica si loisirul, într-o relativa indiferenta mutuala. Elementul prin care justifica mentinerea oficiala a casatoriei îl constituie problema locuintei si a investitiilor materiale comune, efectuate într-o perioada initiala când pretindeau ca s-au iubit si înteles, precum si pastrarea aparenta a unor statute oficiale avantajate de formula casatoriei.

            Un alt motiv care mentine casatoria aparenta îl constituie prezenta copiilor

C - UNIUNILE HOMOSEXUALE

                Homosexual = preferinta pentru persoane de acelasi sex

            S. Radulescu considera ca este mai corect sa se vorbeasca de practici homosexuale decât de indivizi homosexuali, deoarece este dificil de a denumi homosexual o persoana care într-un moment sau altul al existentei sale s-a angajat într-o conduita cu caracter homosexual.

            Atât la barbat cât si la femeie, homosexualitatea rezulta din complexe inconstiente. Dupa A. Adler, ar fi vorba de un sentiment de inferioritate, teama de esec împingându-l pe individ sa caute un partener de acelasi sex cu el. La baieti, homosexualitatea este adesea consecinta unei educatii deficitare iar la femei rezultatul unor deceptii din copilarie, deceptii legate de descoperirea sexelor.

            Oricum, efectele negative ale homosexualitatii se manifesta - în genere - la persoanele care au un sentiment de culpabilitate în raport cu orientarea lor sexuala. Însa, homosexualii care nu-si regreta orientarea si care au o viata sexuala regulata nu sunt mai stresati din punct de vedere psihologic decât sunt persoanele heterosexuale.

A.     Kinsey a dezvoltat o scala de sase intervale în care a plasat indivizii pe un

continuum în ceea ce priveste experientele lor sexuale:

Heterosexual cu experiente homosexuale accidentale

 

Heterosexual cu experiente homosexuale la egalitate

 

Homosexual cu experiente heterosexuale incidentale

 

Heterosexual exclusiv

 

Heterosexual cu experiente homosexuale substantiale

 

Homosexual cu experiente heterosexuale substantiale

 

Homo-sexual exclusiv

 


   Fig. 3.2. Scala plasarii indivizilor în ceea ce privaste experientele sexuale (I. Mitrofan si C Ciuperca)

S. Radulescu surprinde fenomenul homosexualitatii în toata complexitatea sa, adoptând o pozitie stiintifica, neutra si obiectiva fata de homosexuali.

                                                   

                                                      Înalt


HOMOSEXUALI              

 

BISEXUALI

 
                                                   H

                                                   o

                                                   m

                              Hetero           o             erotism

     Scazut                                                                                   Înalt

                                                    e                                            

                                                    r

HETEROSEXUALI

 

ASEXUALI

 
                                                    o

                                                    t

                                                    i

                                                    s

                                                    m

                                                    Scazut

    Fig. 3.3. Fenomenul homosexualitatii ( dupa I Mitrofan si C. Ciuperca)

De-a lungul timpului homosexualitatea a fost considerata fie un pacat sau viciu, fie o

boala sau o tulburare de comportament, fie un comprtament normal.

            Explicatii ce au pretentia ca justifica comportamentul homosexual:

§         absenta sau deficitul androgenului parental ( substanta care stimuleaza dezvoltarea caracterelor sexuale masculine;

§         dezechilibrele sau deficientele hormonale (ale testosteronului în cazul baietilor si estrogenului în cazul femeilor);

§         nerezolvarea complexelor oedipiene;

§         abuzul sexual în timpul copilariei;

§         experiente heterosexuale nesatisfacatoare;

§         socializarea homosexuala etc

§         accidentele cromozomiale de sex

O prejudecata periculoasa este asocierea homosexualitatii cu agresivitatea si

criminalitatea.

            Functii: reproducerea si socializarea nu se pot manifesta iar cea economica nu prea are importanta. Functiile maximizate sunt cele de solidaritate si sexuala, prima fiind mai puternica la lesbiene decât la homosexuali

            O situatie deosebita este a cazurilor de homosexuali care au fost implicati în mariaje heterosexuale pentru o anumita perioada, multi dintre ei având copii în acel mariaj anterior.

            Concluzie: Homosexualitatea trebuie privita cu toleranta iar pentru a o întelege trebuie sa renuntam la etichetare, prejudecati si stigmatizare. Nu trebuie sa se înteleaga de aici ca optam pentru proliferarea acestui fenomen

D - GRUPUL COMUNITAR SEXUAL se manifesta de prin anii 1960 - 70 ca o

replica si formula de protest la adresa restrictiilor întru fidelitate. Adeptii grupurilor comunitare familiale îsi confera iluzia unei pretinse libertati individuale, plecând de la ideea ca mariajul monogam induce de la bun început "o castrare psihologica si sexuala a sotilor" prin respectarea fidelitatii, fie de teama opiniei publice, fie prin aderare la principii educative, morale si religioase perimate.

            Multi recurg la experienta comunitara pentru a-si satisface visele infantile de voyerism sau de axhibitionism sau pentru a-si disimula incapacitatea de a construi în timp o autentica relatie durabila.

            E. SWINGERS - engl. swinging = leganat, oscilant, ritmat - desemneaza un schimb voluntar si temporar între perechi în scop sexual. Schimbul se produce între doua persoane sau mai multe cupluri si, în mod ocazional poate fi inclus în grup si o persoana fara partener, de obicei o femeie. Schimburile au loc cu consimtamântul tuturor partilor implicate.

            Adeptii acestei forme cred ca el este preferabil relatiilor secrete extraconjugale inclusiv din punct de vedere al starilor emotionale prin care se trece.

Teme de reflectie, evaluare si autoevaluare

  1. Diferentiati tipurile constitutive ale familiei restructurate.
  2. Comparati tipurile familiei restructurate cu familia nucleara din perspectiva nivelului functiilor pe care acestea le îndeplinesc.
  3. Caracterizati tipurile familiei restructurate, cu insistenta pe elementele specifice fiecareia.
  4. Idnetificati cauzele care au generat tipurile familiei restructurate.
  5. Evaluati din perspectiva functiei educative tipurile familiei restructurate .
  6. Prezentati si analizati experimentele neofamiliale si simulacrele familiei actuale.
  7. Faceti predictii asupra evolutiilor viitoare ale familiei.

Bibliografie

1.      Ilut, P. (1995), Familia - cunoastere si asistenta, Cluj-Napoca, Editura ARGONAUT

2.      Batrânu, E. (1980), Educatia în familie, Bucuresti , Editura politica.

3.      Dimitriu, C. (1973), Constelatia familiala si deformarile ei, Bucuresti , EDP.

4.      Mitrofan, I. si Ciuperca, C. (1998), Incursiune în psihosociologia si psihosexologia familiei, Bucuresti , Editura Press "Mihaela"

5.      Mitrofan, I si Mitrofan, N. (1994), Elemente de psihologie a cuplului, Bucuresti , Casa de editura si presa "sANSA" SRL.

6.      Mitrofan, I. (1989), Cuplul conjugal - armonie si dizarmonie, Bucuresti, Editura stiintifica si Enciclopedica.













Document Info


Accesari: 5779
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )