Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload


loading...

















































ROLUL SCOLII IN ATENUAREA VIOLENTEI IN RANDUL TINERILOR

sociologie












ALTE DOCUMENTE

99 dintre LEGILE LUI MURPHY
A disparut dorinta?
Adevarat sau fals despre baieti
V-ati intrebat vreodata in ce fel iubiti fiinta de langa dumneavoastra
CARACTERIZARE GENERALA A RELATIILOR DE FAMILIE
ACELE UMBRE SINISTRE
ADICTIA LA NICOTINA
PROBLEMELE SOCIALE ALE EPOCII REFORMELOR, 1848-1864
De ce doriti sa emigrati?

ROLUL sCOLII
ĪN ATENUAREA VIOLENŢEI ĪN RĀNDUL TINERILOR

Prof. Carmen Maria DIACONESCU

Colegiul Tehnic Forestier Rāmnicu Vālcea



CUPRINS



Provocarea .......................... pag. 3

Rolul scolii īn atenuarea violentei īn rāndul tinerilor    ...... pag. 4

Comentarii si interpretari .......... ..... ...... .......... ..... ......     pag. 12

Anexa 1. - Statistici ...................... pag.15

Bibliografie .......................... pag. 23
Provocarea:

"Violenta se muta la poarta scolilor"

16 ianuarie 2006

Agresate īn pauza de masa

Sāmbata, 14 ianuarie 2006. scoala nr. 307, zona Bucur-Obor din Bucuresti. Elevii sunt chemati la scoala pentru a recupera orele pierdute la finalul anului trecut 11111c222l . Doua fete, eleve īn clasa a V-a, ies din curtea scolii, īntr-o pauza, pentru a-si cumpara ceva de māncare de la un magazin aflat īn apropiere. Patru barbati, cu vārste cuprinse īntre 19 si 23 de ani, toti din comuna Florica, judetul Buzau, se iau de cele doua eleve. Speriate, acestea se retrag si fug īn scoala. Drumul celor patru este barat de jandarmul aflat la intrare. Sub ploaia de lovituri cu pumnii si picioarele īncasate, acesta īncearca sa se retraga īn scoala si-i urmareste pe doi dintre agresori, care reusisera, īntre timp, sa intre īn institutie.

"A avut mare noroc"

Paza scolii īsi face aparitia. Agresorii īncearca sa se retraga, īnsa drumul le este barat de jandarm. Unul dintre indivizi scoate un cutit si-l taie pe abdomen. Cei patru reusesc sa fuga. Īntre timp, jandarmul solicita ajutorul unui echipaj mobil. Īn mai putin de zece minute, doi dintre infractori sunt prinsi īn zona magazinului Bucur-Obor. Sunt dusi imediat la Sectia 6 Politie, iar acum sunt cercetati de procurori pentru ultraj, loviri si alte violente.

Cāt despre jandarmul īnjunghiat, acesta se afla īn acest moment īn afara oricarui pericol. Colegii sai spun ca a avut mare noroc. "A fost o īntāmplare fericita. La acel moment purta haine groase si vestonul. Īn aceste conditii, lama cutitului nu a intrat adānc īn piele", a declarat Gabriel Neagu, de la Brigada Speciala de Interventie a Jandarmeriei "Vlad Ţepes", din Bucuresti.

Educatie civica la dirigentie

Paloma Petrescu, secretar de stat pentru īnvatamāntul preuniversitar din cadrul Ministerului Educatiei, a declarat ca este multumita de faptul ca, de aceasta data, violenta a fost oprita la poarta scolii. "Atitudinea jandarmului de la scoala nr. 307 este un prim-exemplu de reactie prompta", a precizat Paloma Petrescu. Īn plus, ea sustine ca violenta īn sine nu poate fi prevenita numai prin instituirea unor masuri speciale de siguranta īn scoli, ci si printr-o educatie civica adecvata. "De altfel, suntem īn plin proces de revizuire a tematicii orelor de dirigentie, care este depasita sub unele aspecte", a mai adaugat secretarul de stat.

Sursa: Evenimentul Zilei

A.     Concepte fundamentale utilizate:

Modelul cultural

Comportamentul

Motivatia

Tānara generatie

B.     Obiective:

cunoasterea problematicii actuale a violentei;

    • determinarea impactului real al acestui fenomen asupra tinerilor;
    • identificarea masurilor necesare pentru controlul violentei.

C.     Ipoteze

v     Cu cāt violenta din viata societatii este mai des popularizata de mass media, cu atāt violenta si agresivitatea tinerilor va creste

v     Daca formele si continuturile activitatilor educationale corespund cerintelor actuale ale tinerilor atunci acestia sunt mai disponibili īn preluarea si adaptarea comportamentului lor la unele dintre acestea   

v     Gradul de organizare informala a tinerilor determina modul de raportare a acestora la sistemul de norme si modele comportamentale specifice comunitatii

D.     Metodologie

Dimensiuni

Modul de perceptie a normelor si regulilor institutionale scolare

Variabile:

cunoasterea normelor din scoala;

acceptarea respectarii stricte a normelor;

acceptarea īncalcarii ocazionale a normelor;

acceptarea īncalcarii frecvente a normelor;

dezacord total fata de norme.

Controlul exercitat de catre grup

Variabile:

recunoasterea sistemului de norme si cerinte ale grupului;

cunoasterea sistemului de sanctiuni specifice grupului;

cunoasterea sistemului de recompense specifice grupului;

acceptarea acestui sistem de sanctiuni;

limitele de acceptare ale comportamentului de catre grup.

Participarea la activitatile grupurilor informale

Variabile:

adeziunea la grup;

atasament fata de grup;

acceptarea sistemului de norme al grupului;

adeziune la cerintele grupului;

acceptarea locului īn grup;

satisfacerea nevoii de securitate;

imitatia unor roluri ale colegilor.

Controlul exercitat de catre scoala

Variabile:

recunoasterea sistemului de norme din scoala dupa care se realizeaza evaluarea;

evaluari pozitive din partea profesorilor;

evaluari negative din partea profesorilor;

cunoasterea si acceptarea sistemului de sanctiuni;

cunoasterea si acceptarea sistemului de recompense;

nivelul de delimitare si neacceptare a violentei de catre profesori.

Limbajul utilizat de catre tineri

Variabile:

cunoasterea limbajului specific grupului;

utilizarea acestui limbaj īn diverse situatii;

recunoasterea gradului de raspāndire a limbajului specific;

recunoasterea gradului de acceptare de catre societate a limbajului;

Participarea la activitati distractive - balul bobocilor

Variabile:

Urmariti stirile de la ora 1700? Ce informatii transmit ele? Va plac? De ce?

Cum va simtiti dupa ce ati urmarit un film "horror"? De ce?

Ce fel de reviste cititi? Ce articole preferati. De ce?

Pe internet, care sunt site-urile pe care le preferati? De ce?

Ce institutii de cultura va influenteaza pozitiv? Cum anume?

Ghid de interviu pentru profesori diriginti privind comportamentul tinerilor.

Discuta

pe rānd

mai multi odata

se cearta

injura

normal

tare

īncet

alterat

iritat

zeflemitor

Se īmping

unul pe altul

mai multi

se alearga

Asculta si privesc

cu interes

fara interes

se amuza

īntrerup vorbitorul

rād

Danseaza

Anexa

Colegiul Tehnic Forestier Rāmnicu Vālcea

Vārsta


Chestionar



Raspunde, te rog, cu sinceritate, FĂRĂ SĂ TE SEMNEZI.

Marcheaza cu X īn dreptul raspunsului corect.



1. Īn viata cotidiana īn ce masura faci apel la:

Īntr-o foarte mare masura

Īntr-o mare masura

Īntr-o oarecare masura

Īntr-o mica masura

Deloc

a) violenta fizica (loviri, batai, furturi etc.) (te poti referi numai la una/unele din aceste manifestari, nu la toate)






b) violenta verbala, emotionala (jignire, amenintare, ironie, batjocura, hartuire, sfidare, insulta, atitudini rasiste etc.)








2. Fata de cine recurgi, de obicei, la acte de violenta fizica:

Īntr-o foarte mare masura

Īntr-o mare masura

Īntr-o oarecare masura

Īntr-o mica masura

Deloc

a) parinti






b) profesori






c) colegi, prieteni






d) animale








e) obiecte (mobilier, instrumente etc.)






f) alte optiuni








3. Fata de cine recurgi, de obicei, la acte de violenta verbala si emotionala:

Īntr-o foarte mare masura

Īntr-o mare masura

Īntr-o oarecare masura

Īntr-o mica masura

Deloc

a) parinti






b) profesori






c) colegi, prieteni






d) animale






e) alte optiuni








4. Unde au loc cele mai multe acte de violenta asupra ta:

Īntr-o foarte mare masura

Īntr-o mare masura

Īntr-o oarecare masura

Īntr-o mica masura

Deloc

a) īn incinta scolii






b) īn apropierea scolii






c) acasa






d) pe strada






e) alte optiuni







5. Īn ce masura esti expus acasa la:

Īntr-o foarte mare masura

Īntr-o mare masura

Īntr-o oarecare masura

Īntr-o mica masura

Deloc

a) violenta fizica (loviri, batai, furturi etc.) (te poti referi numai la una/unele din aceste manifestari, nu la toate)






b) violenta verbala, emotionala (jignire, amenintare, ironie, batjocura, hartuire, sfidare, insulta etc.)







6. Īn ce masura esti expus la scoala, din partea profesorilor, la:

Īntr-o foarte mare masura

Īntr-o mare masura

Īntr-o oarecare masura

Īntr-o mica masura

Deloc

a) violenta fizica (loviri, batai, furturi etc.) (te poti referi numai la una/unele din aceste manifestari, nu la toate)






b) violenta verbala, emotionala (jignire, amenintare, ironie, batjocura, hartuire, sfidare, insulta, atitudini rasiste etc.)







7. Īn ce masura esti expus la scoala, din partea colegilor, la:

Īntr-o foarte mare masura

Īntr-o mare masura

Īntr-o oarecare masura

Īntr-o mica masura

Deloc

a) violenta fizica (loviri, batai, furturi etc.) (te poti referi numai la una/unele din aceste manifestari, nu la toate)






b) violenta verbala, emotionala (jignire, amenintare, ironie, batjocura, hartuire, sfidare, insulta, atitudini rasiste etc.)







8. Īn ce masura esti expus pe strada la:

Īntr-o foarte mare masura

Īntr-o mare masura

Īntr-o oarecare masura

Īntr-o mica masura

Deloc

a) violenta fizica (loviri, batai, furturi etc.) (te poti referi numai la una/unele din aceste manifestari, nu la toate)






b) violenta verbala, emotionala (jignire, amenintare, ironie, batjocura, hartuire, sfidare, insulta, atitudini rasiste etc.)







9. Īn ce masura esti expus īn cercurile pe care le frecventezi la:

Īntr-o foarte mare masura

Īntr-o mare masura

Īntr-o oarecare masura

Īntr-o mica masura

Deloc

a) violenta fizica (loviri, batai, furturi etc.) (te poti referi numai la una/unele din aceste manifestari, nu la toate)






b) violenta verbala, emotionala (jignire, amenintare, ironie, batjocura, hartuire, sfidare, insulta, atitudini rasiste etc.)







10. Consideri ca ai fost/esti expus violentei (fizice/verbale) din partea:

Īntr-o foarte mare masura

Īntr-o mare masura

Īntr-o oarecare masura

Īntr-o mica masura

Deloc

a) parintilor






b) profesorilor






c) colegilor









d) prietenilor






e) alte persoane, care?







11. Īn ce situatii ti se īntāmpla sa te adresezi nerespectuos, apelānd la unele forme de violenta (verbala si/sau fizica)?

profesorilor

q       cānd folosesc metode disciplinare nepotrivite (loviri, umiliri, jigniri etc.)

q       cānd acorda tratament preferential

q       cānd nu sunt corecti (īn notare, cerinte etc.)

q       cānd sunt mai/prea permisivi, toleranti

q       cānd sunt prea duri, exigenti

q       fara un motiv anume (sau pentru ca īmi face placere)

q       alte situatii; care? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

parintilor

q       cānd folosesc metode disciplinare nepotrivite (loviri, umiliri, amenintari etc.)

q       cānd sunt nedrepti

q       cānd nu īmi dau atentia cuvenita

q       cānd sunt prea īngaduitori si stiu ca nu ma pedepsesc

q       cānd sunt prea duri, neīntelegatori

q       cānd nu īmi dau bani sau ceea ce le cer

q       pentru ca īmi place sa īi enervez

q       alte situatii; care? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

colegilor, prietenilor

q       cānd nu ma respecta nici ei

q       cānd ma simt superior lor, nu pot sa-mi raspunda la fel

q       pentru ca īmi place sa īi enervez

q       alte situatii; care? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .



12. De obicei, dupa ce ai apelat la violenta:

Īntr-o foarte mare masura

Īntr-o mare masura

Īntr-o oarecare masura

Īntr-o mica masura

Deloc

a) cāstigi respectul celorlalti, esti mai puternic






b) ai cāstiguri materiale (bani, obiecte)






c) te simti mai bine pentru ca "te descarci"






d) ai pierdut respectul celorlalti, esti māhnit






e) īti este rusine






f) alte optiuni








13. Īn ce masura īn societatea īn care traiesti este prezenta:

Īntr-o foarte mare masura

Īntr-o mare masura

Īntr-o oarecare masura

Īntr-o mica masura

Deloc

a) violenta fizica (loviri, batai, furturi etc.) (te poti referi numai la una/unele din aceste manifestari, nu la toate)






b) violenta verbala, emotionala (jignire, amenintare, ironie, batjocura, hartuire, sfidare, insulta, atitudini rasiste etc.)








14. Care dintre urmatoarele masuri sunt necesare pentru controlul violentei?

Īntr-o foarte mare masura

Īntr-o mare masura

Īntr-o oarecare masura

Īntr-o mica masura

Deloc

a) lansarea unor programe īn care parintii sa fie implicati īn solutionarea diferitelor cazuri de violenta īn scoala






b) lansarea unor programe de instruire a profesorilor pentru a īnvata sa solutioneze cazurile de conflicte






c) īnfiintarea/popularizarea unor linii de telefon gratuite unde sa se poata īntotdeauna cere sfat si consiliere






d) antrenarea elevilor īn mai multe activitati extrascolare (stiintifice, artistice, sportive, turistice etc.)






e) acordarea unei mai mari atentii (pregatire, modalitate de desfasurare etc.) orelor de dirigentie






f) difuzarea mai multor emisiuni educative (constant si tematic) la TV si radio






g) restrictionarea emisiunilor si filmelor violente






h) īntarirea controlului si asprirea sanctiunilor






i) alte optiuni .....................








Comentarii si interpretari

scolile se īndreapta tot mai mult catre fenomene care, pāna de curānd, se aflau tot mai mult īn afara experientei lor zilnice - fenomene grupate acum īmpreuna la rubrica "violenta". Studiile privind violenta īn scoli īn ultimii zece ani nu ne permit sa facem generalizari grabite. Īnca o data, este important sa evaluam gama de situatii si varietatea de activitati pe care le include termenul "violenta". Este absolut esential sa luam īn calcul aceasta diversitate pentru a evita impunerea de planuri gresit concepute si luarea de masuri si decizii care nu vor face decāt sa īnrautateasca problema. Desi scoala nu poate face totul, nu poate remedia singura bolile sociale si desi este afectata de conflictele si contradictiile societatii noastre, are o contributie vitala la abordarea si rezolvarea problemelor legate de violenta

Ca si īn alte contexte si īn mod aproape arhetipal, toate studiile referitoare la violenta

conchid ca eforturile privind abordarea problemei violentei trebuie sa se concentreze īndeaproape pe situatii concrete si ca este nevoie de un angajament clar din partea adultilor, de cooperare īntre acestia, de discutii frecvente purtate cu rabdare cu elevii si cu tinerii, de construirea unor modalitati de comunicare si de utilizare a metodelor de solutionare a conflictelor bazate fie pe mediere sau, īn cazurile mai serioase, pe sistemul juridic. O asemenea actiune se bazeaza īntotdeauna pe principiile si valorile drepturilor umane. Spre exemplu, solutionarea conflictelor implica chemarea unei terte parti si desfasurarea unei dezbateri īn contradictie. Aceasta īnseamna ca adultii trebuie sa adopte atitudini si comportamente responsabile; nu putem cere mai multa responsabilitate din partea tinerilor si apoi sa ne comportam ca si cum aceste situatii nu ar fi importante. Īn cele din urma, trebuie acordata o atentie aparte victimelor. Legea pedepseste, protejeaza si compenseaza; mai exact, le cere celor aflati īn pozitii de autoritate si care au responsabilitatea sa se asigure ca īncalcarile si delictele sunt pedepsite, ca victimele sunt despagubite si īngrijite si ca oamenii sunt protejati īmpotriva actelor de violenta si a altor īncalcari ale drepturilor lor.



Indivizii se construiesc pe ei īnsisi si relatiile lor cu ceilalti īn conformitate cu anumite valori.Aspectele afective si emotionale sunt īntotdeauna prezente atunci cānd cineva se considera ca individ īn relatie cu altii si cu lumea. De aceea este necesara multa munca īn privinta acestor aspecte. Oricāt de numeroase ar parea, valorile pentru care este necesara munca de constructie si reflectie sunt orientate pe libertate, egalitate si solidaritate. Ele implica recunoasterea si respectarea de sine si a celorlalti, capacitatea de a asculta, reflectii asupra locului pe care īl ocupa violenta īn societate si cum poate fi controlata īn vederea rezolvarii conflictelor. Aceste valori necesita acceptarea pozitiva a diferentelor si a diversitatii si necesita īncrederea īn ceilalti. Īn acest sens, este necesar sa mergem dincolo de conceptul īngust de toleranta, la care se face apel prea adesea. Adevarul este ca toleranta nu se reduce la acceptarea diferentei, acceptare care uneori īnseamna indiferenta; toleranta necesita recunoasterea propriilor limite si acceptarea celuilalt ca fiind persoana īn care sa ai īncredere; fiecare individ are nevoie de ceilalti pentru a se construi ca subiect uman; aceasta trimitere la valori fiind extrem de importanta pentru a se preveni instrumentalizarea legii.

Atitudinea societatii cu privire la actele de violenta difera, atāt din punct de vedere legislativ, cāt si al opiniei publice, īn functie de anumiti factori culturali. Unele sunt incriminate, īn diverse forme, īn toate culturile si chiar īn toate epocile istorice, īn timp ce altele sunt considerate infractiuni sau crime doar īn anumite culturi, īn celelalte fiind luate ca atare, atāt de femei, cāt si de barbati, atāt de victime cāt si de catre agresori, ca parte integranta a vietii de zi cu zi.

Cresterea cazurilor de violenta īn mediul scolar este confirmat si de chestionarul aplicat unui esantion de 48 de elevi , 24 fete si 24 baieti, de 17 ani.

Concluziile sunt destul de īngrijoratoare. Īn 50% din cazuri se manifesta violenta īntre elevi, īn 30% elevii sunt violenti fata de profesori, īn 20% profesorii fiind cei violenti fata de elevi. si rezultatele referitoare asupra cui se īndreapta violenta trebuie sa ne dea de gāndit: asupra parintilor 10% īn foarte mare masura si 15% īn mare masura, asupra profesorilor 14% īn foarte mare masura si 8% īn mare masura, asupra prietenilor si colegilor 29% īn foarte mare masura si 21% īn mare masura, asupra obiectelor 27% īn foarte mare masura si 25% īn mare masura. 35% dintre elevii intervievati spun ca strada este locul īn care violenta se manifesta īn cea mai mare masura, iar 29% spun ca violenta se manifesta īn cea mai mare masura īn apropierea scolii. Astfel ne putem explica sentimentul insecuritatii pe care īl au unii tineri, dar si actele actele de vandalism si consumul de bauturi alcoolice.

Cei mai multi dintre elevii intervievati considera ca scoala are cea mai mare influenta īn ceea ce priveste īnsusirea unor valori civice si socio-profesionale ca: libertatea de expresie, creativitatea, competenta, comportamentul activ, cultura civica, spiritul de competitie, formarea culturala, succesul, eroismul sau patriotismul. Faptul ca aceste valori sunt atribuite cu precadere de catre elevi scolii ma determina sa cred ca diversele atacuri din mass media cu privire la rolul īnvatamāntului din perspectiva valorilor īnsusite de elevi nu sunt īndreptatite. scoala se mentine, astfel, pe primul loc īntre institutii īn ceea ce priveste influenta pozitiva asupra tinerilor. Deci sursa violentei din scoli nu este reprezentata de valorile pe care le promoveaza institutiile de īnvatamānt sau īn modelele de comportament pe care profesorii le propun elevilor ci, mai degraba, scoala este spatiul de manifestare a unor acte de violenta care īsi au originea īn alta parte.

Analizānd raspunsurile de la īntrebarea 14 din chestionar s-au identificat urmatoarele masuri pentru controlul violentei

v            antrenarea elevilor īn mai multe activitati extrascolare (stiintifice, artistice, sportive, turistice etc.)

27% īn foarte mare masura

20% īn mare masura

17% īntr-o oarecare masura

20% īntr-o mica masura

16% deloc


v            acordarea unei mai mari atentii (pregatire, modalitate de desfasurare etc.) orelor de dirigentie

25% īn foarte mare masura

19% īn mare masura

26% īntr-o oarecare masura

22% īntr-o mica masura

8% deloc

v            īnfiintarea/popularizarea unor linii de telefon gratuite unde sa se poata īntotdeauna cere sfat si consiliere

31% īn foarte mare masura

20% īn mare masura

22% īntr-o oarecare masura

15% īntr-o mica masura

12% deloc

v            lansarea unor programe de instruire a profesorilor pentru a īnvata sa solutioneze cazurile de conflicte

15% īn foarte mare masura

23% īn mare masura

31% īntr-o oarecare masura

20% īntr-o mica masura

11% deloc

v            lansarea unor programe īn care parintii sa fie implicati īn solutionarea diferitelor cazuri de violenta īn scoala

15% īn foarte mare masura

16% īn mare masura

10% īntr-o oarecare masura

18% īntr-o mica masura

41% deloc

Aceasta generatie trebuie pregatita si formata pentru a se adapta rapid si eficient unei societati īn schimbare pentru a putea face fata provocarilor viitorului. Elevii pun īntrebari, creeaza probleme, iar scoala trebuie sa le ofere solutii credibile, eficiente si concrete. De aceea centrul de greutate al activitatii educative scolare si extrascolare se deplaseaza asupra consilierului pentru programe si activitati educative din unitatea de īnvatamānt. Totodata, avānd īn vedere integrarea a tarii noastre īn Uniunea Europeana, se impune renuntarea la evaluarea prin nota la purtare si introducerea unei caracterizari a comportamentului īn scoala, inclusiv al mentionarii sanctiunilor, caracterizare ce se va īnmāna elevului la finalizarea cursurilor, cu valoare de document oficial.



Anexa 1







2. Fata de cine recurgi, de obicei, la acte de violenta fizica?






4. Fata de cine recurgi, de obicei, la acte de violenta verbala si emotionala?



















14. Care dintre urmatoarele masuri sunt necesare pentru controlul violentei?

Īntr-o foarte mare masura

Īntr-o mare masura

Īntr-o oarecare masura

Īntr-o mica masura

Deloc

a) lansarea unor programe īn care parintii sa fie implicati īn solutionarea diferitelor cazuri de violenta īn scoala






b) lansarea unor programe de instruire a profesorilor pentru a īnvata sa solutioneze cazurile de conflicte






c) īnfiintarea/popularizarea unor linii de telefon gratuite unde sa se poata īntotdeauna cere sfat si consiliere






d) antrenarea elevilor īn mai multe activitati extrascolare (stiintifice, artistice, sportive, turistice etc.)






e) acordarea unei mai mari atentii (pregatire, modalitate de desfasurare etc.) orelor de dirigentie






f) difuzarea mai multor emisiuni educative (constant si tematic) la TV si radio






g) restrictionarea emisiunilor si filmelor violente






h) īntarirea controlului si asprirea sanctiunilor













BIBLIOGRAFIE





BATĀR, Dumitru,     Sociologie, Ed. PSIHOMEDIA, Sibiu,2003

STĂCIULESCU, E, Teorii sociologice ale educatiei, Ed. Polirom, Iasi, 1996

RĂDULESCU., Sorin M., Sociologia violentei (intra)familiale, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 2001

s. IONESCU si colab., Copilul maltratat. Evaluare, prevenire, interventie, Fundatia Internationala pentru Copil si Familie, Bucuresti, 2001

PĂUN, E, scoala - abordare sociopedagogica, Ed. Polirom, Iasi, 1999




loading...











Document Info


Accesari: 3000
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )