Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































Relatii conjugale de la traditional la modern

sociologie












ALTE DOCUMENTE

Viata langa un workaholic: muncesc ca sa traiesc sau traiesc ca sa muncesc?
Metode si tehnici de cercetare sociologica
FUMATUL PE ASCUNS
INTRODUCERE IN SOCIOLOGIE - Obiectul si definirea sociologiei
Erori legate de constructia chestionarului
TRASATURI DE CARACTER DE NATURA NEAGRESIVA
Ce este KAIZEN?
TEHNICA ANALIZEI SOCIOLOGICE DE JURISPRUDENTA
CULTURA
TEORII EXPLICATIVE CU PRIVIRE LA CUPLU SI FAMILIE

Relatii conjugale de la traditional la modern



1.Familia - precizari conceptuale

Desi familia este si a fost permanent recunoscuta ca grup fundamental al societatii aceasta nu inseamna ca exista si un singur mod de abordare a ei. Definirea conceptului implica dificultati ce decurg din complexitatea sensurilor acestei forme de asociere si din diversitatea relatiei dintre membrii grupului, din relatiile acestora cu societatea. Transformarile sociale, economice si morale, toate isi pun amprenta asupra familiei aceasta fiind un produs al societatii permanent in ton cu schimbarile existente.

Potrivit dispozitiilor Codului Familiei, familia desemneaza fie pe soti, fie pe acestia si copiii lor, fie pe toti cei care se gasesc in relatii de familie care decurg din casatorie, rudenie, adoptie si relatii asimilate din unele puncte de vedere, cu cele de familie.

Iolanda Mitrofan si Cristian Ciuperca definesc familia ca "forma de comunitate umana, alcatuita din cel putin doi indivizi uniti prin legaturi de casatorie si/sau paterne realizand, mai mult sau mai putin, latura biologica si/sau cea psihosociala".[1]

Pentru Levi Strauss familia este "un grup care isi are originea in casatorie fiind alcatuit din sot si sotie si copiii nascuti din uniunea lor."[2]

Murdock definea familia ca "grup social ai carui membri sunt legati prin raporturi de varsta, casatorie sau adoptie si care traiesc impreuna, coopereaza sub aspect economic si au grija de copii."[3]

Dincolo insa de aceste definitii date de cercetatori, analizand limbajul cotidian, vom observa o varietate de continut a termenului. Pana la urma, bazandu-ne mai mult pe latura afectiva decat pe cea rationala oricare dintre noi am putea spune ce este o familie. Ea este universul cel mai intim, cel pe care il aparam cel mai vehement de toate "intemperiile" ce ar putea constitui o amenintare asupra linistii si caldurii din interiorul sau. In interiorul familiei au loc cele mai importante momente ale existentei noastre: nasterea, invatarea primelor sunete, a primelor cuvinte, cresterea, formarea si dezvoltarea personalitatii. Familia este mediul in care, inca din primele zile de viata, copilul este pregatit pentru confruntarea cu obstacolele ce le va avea de infruntat in ascensiunea sa viitoare.

Familia reprezinta, sau ar trebui, in mod ideal sa reprezinte, liniste, confort, bucurie, securitate. In cuvinte mai simple, familia este locul unde ar fi ideal sa ne putem retrage ori de cate ori simtim nevoia de a ne "reincarca bateriile".

Din perspectiva juridica, familia este "un grup de persoane reglementat prin norme legale intre care s-au stabilit drepturi si obligatii. Aceste norme privesc modul de incheiere a casatoriei, stabilirea paternitatii, drepturile si obligatiile sotilor, relatiile dintre pa 656h73g rinti si copii, modul de transmitere a mostenirii, etc."[4]

Asemeni oricarui alt grup social familia are o serie de caracteristici:[5]

- persoanele ce constituie o familie sunt unite intotdeauna prin casatorie, rudenie sau adoptie;

- de regula, excluzand cazurile exceptionale, membrii unei familii locuiesc sub acelasi acoperis;

- persoanele ce constituie o familie interactioneaza in functie de rolurile pe care le detin sot/sotie, mama/tata, etc;

- membrii unei familii perpetueaza o cultura comuna aproape intotdeauna derivata din cultura societatii in care traiesc.

In toate societatile familia a fost dintotdeauna cel mai stabil grup fiind mentinut doar prin cooperarea si dragostea reciproca a membrilor.

2.Functii ale familiei

Familia nu a ramas niciodata in urma realitatii sociale fiind permanent in pas cu fenomenele ce caracterizeaza societatea. In acest context afirmatia lui H.H.Stahl, "familia nu poate si nu trebuie sa ramana indiferenta la tot ceea ce se intampla dincolo de viata ei personala, dincolo de usa simbolica ce o desparte de restul lumii"[6] este mai mult decat indreptatita si reflecta cursul firesc al vietii intr-un mod realist.

Specificul fiecarei familii este dat de functiile pe care aceasta le indeplineste, functii care au fost intotdeauna aceleasi cu deosebirea ca in contemporaneitate nu mai primesc o atat de mare importanta, o parte din ele fiind chiar preluate de alte institutii.

Marturie existentei functiilor familiei stau nenumarate cercetari si tipologii existente astazi. Noi insa vom aminti doar patru dintre acestea.

G.P.Murdock[7] afirma ca, in principiu, familia indeplineste patru functii recunoscute unanim si considerate fundamentale si de catre alti cercetatori:

1. functia economica - fie ca ne place,fie ca nu, pentru a supravietui, atat ca persoane singure cat,mai ales ca familie, trebuie sa ne asiguram venituri necesare cel putin pentru satisfacerea nevoilor fundamentale. Aceasta functie este, fara indoiala, cea mai importanta pentru cei mai multi dintre noi intrucat, odata rezolvat acest impediment, membrii familiei vor fi mult mai deschisi, mai relaxati, mai dornici de a se concentra asupra indeplinirii celorlalte;

2. functia sexuala / reproductiva - aduce in prim plan pe langa sexualitate si problema procrearii. Din toate cele patru, functia reproductiva a cunoscut cele mai mari transformari in trecerea de la traditional la modern, sexualitatea fiind maximizata, procrearea fiind amanata;

3. functia de solidaritate - asigura increderea, intimitatea, unitatea si securitatea grupului familial.

Maria Voinea sustine ca, de fapt, solidaritatea se invata inca din familia de provenienta a fiecaruia dintre cei doi parteneri[8]. Modul in care ei au fost orientati catre intelegerea persoanei de langa ei se va reflecta in propriul cuplu. Chiar si asa insa, solidaritatea familiala se poate invata si se poate perfectiona pe parcursul intregii vieti.

4. functia de socializare / educativa - dintotdeauna parintii au avut obligatia de a oferi propriilor copii sansa dobandirii unui echilibru emotional pentru ca acestia sa se poata adapta in cele mai bune conditii la viata sociala exterioara familiei.

Parintii influenteaza comportamentul copilului fie voit, utilizand metode de educatie, fie inconstient, prin propriul comportament si mai ales prin climatul familial.

In societatea contemporana aceasta functie a fost preluata in cea mai mare masura de sisteme precum scoala si gradinita.

R.Hill (1973) prezenta drept functii ale familiei urmatoarele[9]:

- asigurarea existentei fizice a membrilor prin procurarea de hrana, adapost, imbracaminte;

- cresterea numarului de membri prin procreare sau adoptie;

- socializarea copiilor;

- mentinerea ordinii intre membrii familiei, intre acestia si persoanele din exterior;

- pastrarea motivatiei necesare indeplinirii unor sarcini in familie si in cadrul altor grupuri sociale;

- producerea si distributia de bunuri si servicii necesare pentru mentinerea unitatii familiei.

H.H.Stahl prezinta functiile familiei intr-un mod mult mai complex. Astfel, avem functii interne, menite sa asigure tuturor membrilor un climat sigur, protectie si afectiune si functii externe ce asigura dezvoltarea personalitatii fiecarui membru al familiei, integrarea optima a lor in viata sociala[10]. Primele tin de viata intima a familiei. In cadrul lor autorul include:

1. functia biologica si sanitara - referindu-se la satisfacerea cerintelor si necesitatilor sexuale ale partenerilor, procrearea si asigurarea conditiilor igienico-sanitare de dezvoltare biologica normala a tuturor membrilor. Societatea contemporana a devenit mai permisiva in ceea ce priveste raporturile sexuale premaritale si chiar extraconjugale insa, cu toate astea, familia ramane cadrul principal de satisfacere a necesitatilor sexuale. Fiind o consecinta fireasca a raporturilor sexuale, procrearea are o semnificatie exceptionala atat pentru cuplul conjugal cat si pentru societate;

2. functia economica - cuprindea in mod traditional trei dimensiuni: componenta productiva (bunurile necesare traiului familiei erau produse in gospodarie); componenta privind pregatirea profesionala a descendentilor (ocupatiile erau transmise de la parinti la copii) si componenta financiara (referitoare la administrarea unui buget de venituri si cheltuieli pentru acoperirea nevoilor familiei si realizarea unor economii).

Functia economica a inregistrat schimbari semnificative de-a lungul istoriei. Secolul xx a mutat locul de munca al individului din interiorul familiei catre exterior, in intreprinderi, servicii sociale si chiar uneori afaceri proprii;

3. functia pedagogico-educativa si morala - referindu-se la modelarea personalitatii copilului, la trecerea de la un comportament normativ, ghidat de exterior, la un comprtament normal, bazat pe autonomie morala. De fapt, in interiorul familiei copilul isi insuseste normele si valorile sociale devenind apt sa relationeze si in afara cadrului familial.




Socializarea in familie cuprinde mai multe componente[11]:

-          normativa, constand in transmiterea catre copil a normelor si regulilor sociale;

-          creativa ce formeaza capacitatile de a gandi intr-un mod creativ, original;

-          cognitiva, prin care copilul capata deprinderi si cunostinte ce ii vor fi necesare in viata de adult;

-          psihologica, referitoare la dezvoltarea afectivitatii necesare relationarii cu parintii, cu viitorul partener de cuplu, cu proprii copii si cu persoane exterioare mediului familial.

In familie fiecare dintre noi ne-am insusit primele notiuni referioare la interdictie, responsabilitate, obligatie, valori. Familia este cea care ofera modele de referinta pentru toate relatiile umane pe care le vom intalni ulterior: supraordonare, subordonare, complementaritate, reciprocitate, etc.

4. functia de coeziune si solidaritate conjugala - asigura unitatea, intimitatea grupului familial. Motivatia casatoriei este cea care influenteaza in mod direct unitatea si solidaritatea casatoriei. Solidaritatea familiala se construieste, creste in decursul firesc al vietii unui cuplu prin antrenarea comuna a eforturilor orientate spre un scop comun, spre idealuri comune. Armonia si echilibrul in cuplu pot fi realizate numai prin abilitatile partenerilor de a rezolva conflicte, de a trece peste situatiile tensionate, peste problemele financiare si peste greutatile legate de cresterea copiilor,

Maria Voinea sintetizeaza astfel factorii ce isi aduc aportul la coeziunea si solidaritatea familiei[12]:

Factori anteriori mariajului

Factori prezenti in cursul casatoriei

1.reusita casatoriei parintilor;

2.durata logodnei;

3.informatia sexuala adecvata;

4.fericirea personala in copilarie;

5.aprobarea casatoriei de catre parinti;

6.similitudine etnica si religioasa;

7.nivelul ridicat de educatie a partenerilor;

8.concordanta varstelor;

9.gradul de maturitate.

1.aptitudinea precoce a femeii in relatia erotica;

2.increderea in satisfactia de tip egalitar;

3.sanatatea fizica si mentala;

4.interese commune si atitudini favorabile fata de partener;

5.atitudinea fata de casatorie;

6.existenta copiilor.

Functiile externe reprezinta intr-o oarecare masura continuarea celor interne. Ele sunt practic realizate exclusiv de catre familie indepartand toate celelalte institutii si includ: socializarea primara, securitatea emotionala si nevoia de apartenenta la grup.

Ioan Filipescu precizeaza drept functii ale familiei: reproducerea populatiei (deoarece fara perpetuarea speciei societatea ar fi de neconceput), functia economica (reprezentand ducerea in comun a unei gospodarii si sustinerea membrilor aflati in nevoie din cauza incapacitatii de a munci) si functia educativa (care in prezent a suferit modificari datorita evolutiei societatii - educatia in familie are ca scop formarea unui om multilateral dezvoltat)[13].

Asupra oricarei clasificari ne-am opri, pana la urma, functiile familiei sunt interdependente, satisfacerea lor fiind necesara pentru mentinerea unei ordini familiale si pentru sanatatea si bunastarea membrilor grupului familial.

3.Status si rol in familia traditionala

Familia traditionala era o unitate foarte bine inchegata, cu o structura bine determinata in care fiecare isi avea rolul bine stiut pe care nu il putea neglija nicio clipa.

Cu toate astea oricand in trecutul vietii familiale au existat crize partiale declansate fie de existenta unor conflicte intre familie si societate, fie de conflicte interne familiei. In societatile traditionale, singurul criteriu de valorificare era traditia ea regland si oferind armonie tuturor activitatilor specifice vietii de familie si vietii sociale in general. Viata religioasa, economica, juridica, politica, morala, publica si privata formau un singur tot in jurul familiei. Cu unele mici exceptii, in traditionalism cel mai adesea oamenii traiau in familii cu mai multe generatii functionand ca unitate de productie economica autosuficienta.

Statusurile si rolurile erau foarte bine determinate sotul fiind seful absolut cu responsabilitati economice, femeia sotie si mama cu responsabilitati in gospodarie, ingrijirea si educarea copiilor. Chiar si copiii in corelatie cu varsta si capacitatile dobandite aveau responsabilitati in ceea ce privea munca pamantului si ingrijirea vitelor.

Inainte insa de a detalia ar trebui sa ne oprim putin asupra notiunilor de rol si status pentru a clarifica semnificatia acestora.

Statusul reprezinta "totalitatea atitudinilor, opiniilor, reactiilor comportamentale la care un individ se asteapta din partea celorlalti in virtutea pozitiei pe care o ocupa "[14].

Rolul, strans legat de status, reprezinta "asteptarile celorlalti fata de o persoana ce detine o anumita pozitie"[15].

In cuvinte mai simple putem spune ca ne asumam roluri in functie de statusurile pe care le detinem.

Statusurile sunt aceleasi pentru membrii oricarei familii si anume: sot/sotie, fiu/fiica, bunic/bunica, etc.

In familia traditionala rolurile erau puternic diferentiate, ele fiind clar precizate si atribuite, fiind indispensabile pentru gestionarea patrimoniului familiei si asigurarea instruirii copiilor.

Pentru a intelege mai bine cum era totul organizat vom lua un exemplu de familie traditionala romaneasca.

In principal, in satele noastre familiile mergeau pe "modelul vlastar"[16]. Mai concret, atunci cand baietilor le venea vremea casatoriei plecau din casa parinteasca primind o parte din loturile de pamant detinute de familie si fiind ajutati de parinti sa isi construiasca propria casa. Baiatul cel mai mic avea obligatia morala de a ramane alaturi de parinti el mostenind casa acestora dar numai respectand conditia de a-i ingriji pana la moarte si de a se ocupa si dupa aceasta de slujbele si pomenile lor.

Traditiile aveau un caracter aproape sfant, totul se facea conform unor norme clare, cunoscute de toata lumea. Nu numai functionalitatea familiei era sustinuta de aceste norme ci chiar si formarea familiilor tinere. Astfel, parintii erau cei care aveau rolul de a alege cei mai potriviti soti pentru copiii lor, soti care trebuiau, in primul rand, sa ofere perspectiva sporirii averii casatoria find privita uneori chiar ca afacere.

Epoca traditionala, preponderent patriarhala, "era o lume de proportii mici si reduse dominata de fortele naturii - aceasta fiind putin modificata de om - ducandu-si viata in cadre modeste, cu structura simpla, omogena, unificata si stationara".[17]

Aceasta afirmatie devine adevarata si datorita preponderentei obiceiurilor care, asa cum mentionam mai devreme, reglau totul pana in amanunt dar si a spiritului colectiv care accentua comunul in defavoarea individualului. Astazi ne va fi foarte greu sa mai gasim acest stil de viata intrucat el mai exista doar in regiunile mai izolate unde modernitatea inca nu a patruns.




4. Evolutia rolurilor in familia moderna

Voit sau mai putin voit, omul evolueaza sau involueaza in functie de societatea in care traieste. Asadar putem fi fericiti: odata cu modernitatea, si rolurile conjugale au fost modificate. Mariajul modern este echivalent cu libertatea optiunii. Ratiunea ia locul traditiei indrumand actiunile indivizilor.

Schimbarile sociale aparute au creat o diferenta semnificativa a rolurilor daca facem o comparatie cu cele traditionale.

Toffler facea urmatoarea afirmatie in ceea ce priveste schimbarile ce apar permanent in structura si obiceiurile familiei "sfasiate de migratia spre oras, lovite de furtuni economice, familiile s-au micsorat, au devenit mai mobile si mai adaptate la noile cerinte"[18]

Si daca ne gandim un pic, Toffler ilustreaza foarte bine realitatea sociala, familia intotdeauna a fost in pas cu schimbarile aparute in societate si in mentalitate.

In societatile contemporane, s-a modificat, in primul rand functia economica a familiei nemailucrandu-se in familie sau pe camp ci in intreprinderi. Daca in trecut femeile jucau rolul sclavilor principala lor activitate constand in a se asigura de bunastarea "sefului suprem" si de a face copii, astazi, desi uneori apar reticente, se accepta si se faciliteaza cresterea rolului femeii atat in familie cat mai ales in afara ei.

In familie creste importanta afectivitatii, a emotiilor, relatiile si mai ales, calitatea acestora devin primordiale la fel si increderea intre parteneri.

Viata de familie se democratizeaza fiecare avand dreptul la opinie, copiii participand chiar la luarea deciziilor impreuna cu adultii, parerea lor fiind ceruta si chiar tinandu-se cont de ea atunci cand se dovedeste matura si sustinuta cu argumente demne de luat in seama.

Maria Voinea face o sintetizare a factorilor ce stau la baza schimbarilor ce le putem observa cu usurinta in familia moderna[19]:

-          angajarea femeii in activitati exterioare familiei ceea ce duce la o reducere semnificativa a autoritatii barbatului;

-          mobilitatea teritoriala avand in vedere aici migratiile definitive in principal dar si pe cele temporare;

-          aparitia alternativelor familiale generate in principal de urbanizare si modernizare;

-          cresterea nivelului de instruire, referindu-ne aici in special la femei deoarece aceasta crestere a dus la modificari in ceea ce priveste varsta casatoriei, diviziunea autoritatii, schimbarea atitudinilor referitoare la maternitate si la planificarea familiala.

Analizand vom observa ca schimbarea majora intre familia traditionala si cea moderna consta in importanta acordata rolurilor si afectiunii.

Punctul de interes devine acum familia nucleara, Rolurile conjugale sunt extrem de complexe si antreneaza sentimente, gesturi, actiuni dintre cele mai diverse.

Relatiile sexuale nu mai au caracterul de obligatie ele avand rolul de a-i apropia pe soti, de a le da sentimentul implinirii dragostei si a echilibrului.

In orice familie putem afirma ca puterea este exprimata in decizie. Femeile, in ciuda tuturor misoginismelor existente nu au fost create pentru a fi supuse (la biserica in cadrul tainei cununiei se atrage atentia asupra acestui aspect, de a nu se lua mot-au-mot expresia si indemnarea respectiva). Ele sunt de fapt formate pentru a reusi sa indeplineasca toate acele sarcini care le fac sa ajunga supuse.

Dar pana la urma cine ia deciziile? Cine decide si cine accepta? Ele pot fi negociate insa ce ne facem atunci cand aceasta negociere ajunge in impas? Cu toate astea femeile inca pastreaza mult mai multe responsabilitati, consecinta a modelului traditional sau comoditate a barbatului ele sunt considerate mult mai potrivite pentru anumite sarcini, in special in gospodarie, in relatia cu proprii copii asa ca li se ofera "privilegiul" de a le face singure asa cum stiu ele mai bine. Fundatia Gallup ne ofera posibilitatea de a afla rezultatele sondajelor efectuate de ei si nu pot spune ca sunt deloc imbucuratoare pentru noi femeile.

Sursa: Barometrul de gen, 2000;

Inca se considera ca suntem mult mai potrivite la treburile casnice iar daca vrem si cariera suntem libere sa o construim insa numai cu obligatia de a ne indeplini si celelalte indatoriri. Se pare ca incepe sa se miste ceva insa cu foarte mare dificultate si numai in familiile tinere si cu un nivel de instructie ridicat. In mediul rural, cu toate ca lucrurile au mai evoluat, inca femeia este considerata responsabila in gospodarie.

Privind aceste "statistici" ne gandim ca poate egalitatea femeii cu barbatul pentru care luptam cu atata ardoare nu a adus numai lucruri bune. E lesne de observat ca munca femeii s-a dublat. Ne-am capatat dreptul de a ne construi o cariera, nimeni aproape nu ne mai interzice acest lucru insa aceasta cariera nu ne elibereaza neaparat ci se adauga muncii pe care deja o depunem in gospodarie. "Cu o floare nu se face primavara" spune o vorba din popor, asa si cu un barbat care nu impune toate aceste lucruri, care participa alaturi de sotia sa la treburile casnice, la ingrijirea copiilor (pentru ca sunt si asemenea barbati, trebuie sa o recunoastem) nu putem spune ca s-a schimbat mentalitatea. Poate doar putem spera ca suntem pe drumul cel bun insa se pare ca ne miscam mult prea greu pentru rapiditatea cu care evolueaza lucrurile in societate.

Sursa: Barometrul de gen, 2000;

Petru Ilut,[20] intr-un tabel adaptat dupa Beth et all 1985, condenseaza caracteristicile grupului familial traditional precum si pe ale celui modern, oferindu-ne o perspectiva generala asupra diferentelor.

Societati traditionale

Societati moderne

Numar de parteneri conjugali concomitenti

Unul (monogamie)

Mai multi poligamie)

Unul (monogamie)

Alegerea partenerului

Facuta de parinti sau rude pentru a intari neamul

Relativ libera, facuta de parteneri

Rezidenta

Patrilocala,matrilocala, avuncolocala,etc

Neolocala

Relatia de putere in cuplu

Diferite grade de dominatie a barbatului



O mai mare apropiere de putere barbat/femeie

Relatia parinti - copii

Autoritate si dominanta parinteasca

Mai mare toleranta si egalitate parinti - copii

Functiile familiei

Concentrarea pe protectia grupului de rudenie ca intreg

Specializate in a oferi un mediu de siguranta cresterii copiilor si suport emotional membrilor

Structura

Extinsa

Nucleara

Grad de stabilitate

Ridicat

Mult mai scazut, creste divortialitatea

Ponderea in ansamblul societal

Foarte mare

Se practica alternative nonmaritale



[1] Mitrofan, Iolanda si Ciuperca, Cristian, Incursiune in psihosociologia si psihosexologia familiei, Ed.Edit Press Mihaela SRL, Bucuresti, 1998, pag. 14;

[2] Levi Strauss apud Mitrofan, Iolanda si Mitrofan, Nicolae, Familia de la A.la Z. Mic dictionar al vietii de familie, Ed. Stiintifica, Bucuresti, 1991, pag. 60;

[3] Murdock apud Voinea, Maria, Psihosociologia familiei, Ed. Universitatii Bucuresti, Bucuresti, 1996, pag. 2;

[4] Voinea, Maria, Familia contemporana.Mica enciclopedie, Ed.Focus, Bucuresti, 2005, pag.7;

[5] Idem pag. 9;

[6] H.H.Stahl apud Voinea, Maria, Psihosociologia familiei, Ed.Universitatii Bucuresti, Bucuresti, 1996, pag. 6;

[7] G.P.Murdock apud Voinea, Maria, Sociologia familiei, Ed.Universitatii Bucuresti, Bucuresti, 1993 , pag. 44;

[8] Voinea, Maria, Psihosociologia familiei, Ed. Universitatii Bucuresti, Bucuresti, 1996;

[9] Hill R. apud Voinea, Maria, Familia contemporana.Mica enciclopedie, Ed.Focus, Bucuresti, 2005, pag. 22;

[10] Stahl H.H apud Voinea, Maria, Sociologia familiei, Ed. Universitatii Bucuresti, Bucuresti, 1993, pag 45;

[11] Voinea, Maria, Familia contemporana.Mica enciclopedie, Ed. Focus, Bucuresti, 2005, pag. 29;

[12] Voinea, Maria, Familia contemporana.Mica enciclopedie, Ed.Focus, Bucuresti, 2005, pag.39;

[13] Filipescu, Ion, Tratat de dreptul familiei, Ed. All Beck, Bucuresti, 2000, pag, 4-5;

[14] Ilut, Petru, Sociopsihologia si antropologia familiei, Ed.Polirom, [Iasi], 2005, pag.121;

[15] Ibidem;

[16] Stahl H.H apud Voinea, Maria, Sociologia familiei, Ed.Universitatii Bucuresti, Bucuresti, 1993,pag 40;

[17] Marica, George, Em, Satul ca structura psihica si sociala, Ed.Argonaut, [Cluj-Napoca], 2004, pag.244;

[18] Toffler apud Voinea, Maria, Sociologia familiei, Ed.Universitatii Bucuresti, Bucuresti, 1993, pag.94;

[19] Voinea, Maria, Sociologia familiei, Ed.Universitatii Bucuresti, Bucuresti, 1993, pag.94;

[20] Ilut, Petru, Sociopsihologia si antropologia familiei, Ed.Polirom, [Iasi], 2005, pag. 88;












Document Info


Accesari: 6909
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )