Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload





loading...
















































Structuralismul in antropologie

sociologie


Structuralismul în antropologie

          Curentul din cadrul Antropologiei culturale, care are la baza ideea conform careia obiectele culturale cum ar fi literatura, arta, arhitectura si altele, nu pot fi percepute în mod izolat, ci trebuie studiate într-un context delimitat de structuri mai mari, la care acestea si-au adus contributia si în cadrul caruia s-au dezvoltat, poarta numele de Structuralism.


          Paradigma structuralista, în cadrul acestei discipline, sugereaza faptul ca structura procesului de gândire la om poate fi regasit într-un mod identic la toate culturile si ca procesele mentale exista sub forma unor opozitii binare[1].

          Unele dintre aceste opozitii contin si variantele fierbinte-rece, barbat-femeie, cultura-natura si crud-gatit.

          Reprezentantii curentului structuralist împartaseau convingerea ca aceste opozitii binare se reflecta în diversitatea institutiilor culturale[2]. Procesele de gândire pot fi relevate cu ajutorul analizei relatiilor de rudenie, a miturilor si nu în ultimul rând, a structurilor lingvistice.

          Este de presupus ca exista o realitate ascunsa în spatele tuturor formelor de exprimare culturala, iar structuralistii si-au propus sa înteleaga sensul ascuns al lucrurilor prin gândirea umana exprimata prin intermediul actelor de cultura.

          Mai mult, elementele culturii trebuie întelese din perspectiva relatiilor cu întregul sistem. În mod esential, elementele de cultura nu sunt explicite în sine, dar constituie o parte a unui sistem cu o încarcatura semantica deosebita.

          Demersul structuralist este fundamentat pe baza cercetarilor întreprinse de lingvistul elvetian Ferdinand de Saussure, care, printre altele, priveste limba ca un sistem închis, numele sau fiind legat pe de alta parte si de stabilirea diferentei între langue si langage[3]. Conceptia lui Saussure cu privire la limba s-a axat pe premisa conform careia sensurile asociate cuvintelor sunt arbitrare si conservarea lor se produce doar prin intermediul conventiilor culturale.

          Întrucât atât sensul, cât si reprezentarea sunt constructii arbitrare, Saussure este de parere ca limba constituie mediul în care se stabileste realitatea. Altfel spus, nu limba traseaza si impune caracteristicile unei lumi, ci atribuirea sensului unor obiecte sau idei exprimate prin limba, creându-se astfel realitatea.

          Structuralismul reprezinta o teorie culturala si literara, care constituie o replica la ceea ce unii au numit umanism liberal sau teorie dinaintea teoriei. Validitatea explicatiilor structuraliste a fost pusa sub semnul întrebarii, pe motiv ca metoda structuralista ar fi imprecisa si dependenta de observator[4].

          În ceea ce priveste paradigma structuralista, una dintre principalele câmpuri vizate a fost structura psihicului uman, facând totodata abstractie de aspectele istorice sau schimbarile survenite în cultura.

          Multi au criticat ideea structuralista argumentându-si afirmatiile prin lipsa de preocupare pentru individualitatea umana a structuralistilor. Cu precadere reprezentantii relativismului cultural sunt cei care critica structuralismul, pe considerentul ca "rationalitatea" structurala abordeaza gândirea umana perceputa uniforma si invariabila.

          Pe lânga cei care au modificat paradigma structuralista si pe lânga critici, mai exista o alta reactie la adresa structuralismului, concretizata în post-structuralism, ai carui reprezentanti percep structura ca pe un produs al creatiei umane, chiar daca participantii nu sunt constienti de structura[5].

          Adeptii materialismului ridica, de asemenea, obiectii cu referire la explicatiile structuraliste, pledând pentru elaborarea unor explicatii mai practice si concrete.

          Teoreticienii Antropologiei culturale asociaza de multe ori figura lui Marcel Mauss cu începuturile Structuralismului si antropologiei franceze în genere.

          Marcel Mauss (1872, Épinal - 1950, Paris) provine dintr-o familie de rabini si este considerat deopotriva sociolog si antropolog. Mauss începe studiul Filosofiei la Universitatea din Bordeaux, fiind influentat în foarte mare masura de unchiul sau, ilustrul É. Durkheim.

          Notiunile fundamentale de Antropologie le dobândeste dupa studierea operelor unor clasici ai domeniului, precum J.G. Frazer si E.B. Tylor. În anul 1901, Marcel Mauss va deveni titularul Catedrei de


Istoria religiilor popoarelor necivilizate, la École Pratique des Hautes Études.

          De foarte timpuriu va adera la Partidul Socialist, convingere politica pe care o vor îmbratisa multi dintre antropologii francezi, cum ar fi si Claude Lévi-Strauss.

          În anul 1925, Mauss fondeaza la Paris Institutul de Etnologie pe lânga Universitate, demers în care este sprijinit de Lévi Bruhl. Convingerea lui Mauss consta în faptul ca fenomenele sociale pot fi considerate si fenomene mentale, idee care va genera apropierea lui Lévi-Strauss de acesta.

          Din punct de vedere al noutatilor în materie de terminologie, Mauss introduce în stiintele sociale conceptul de fapt social total, tratat în Éssai sur le don (1924).

          Marcel Mauss este considerat, pe buna dreptate, unul dintre principalii teoreticieni ai Antropologiei franceze. El nu a întreprins nici o cercetare de teren, dar meritul sau a fost acela de a fi analizat în registru comparativ, fenomenele Potlach, identificat de Franz Boas la indienii Kwakiutl si Kula, în cadrul comunitatilor studiate de Bronislaw Malinowski în Arhipelagul Trobriand.

      "(...) Potlach înseamna, la baza, a hrani, a mânca. Aceste triburi foarte bogate locuind în insule pe coasta sau în regiunea dintre Muntii Stâncosi si coasta, îsi petrec iernile într-o sarbatoare perpetua . Propunem sa pastram numele de potlach pentru acel gen de institutie pe care am putea-o numi, cu maxima precizie si fara nici un pericol, prestatii totale de tip agnostic (...)"[6].

          În Antropologia culturala, demersul în sensul structuralismului este initiat de functionalismul structuralist al lui A.R. Radcliffe-Brown, urmat ulterior de asa numitul Structuralism logic.

          Din perspectiva Structuralismului logic[7], monopolul procesului de teoretizare si de conceptualizare revine unui grup restrâns de antropologi, compus din Claude Lévi-Strauss, E.R. Leach si R. Barthes.

Ideile noului curent gasesc un mediu propice diseminarii în Statele Unite ale Americii si în Marea Britanie, beneficiind de o deosebita popularitate în perioada 1970-1980.

          Claude Lévi-Strauss s-a nascut la Bruxelles, în anul 1908, obtinând ulterior diploma în stiinte juridice dupa studiile urmate la Universitatea din Paris (1927-1932). În anul 1934 devine profesor de Sociologie la Universitatea Sao Paolo din Brazilia, în calitate de membru al misiunii universitare din Brazilia, privind în acea perioada gândirea umana din perspectiva transculturala si a alteritatii.

          Prima sa lucrare în domeniul antropologiei a fost publicata în anul 1936, având ca tema organizarea sociala a populatiei "Bororo"[8]. În aceeasi directie, Claude Lévi-Strauss întreprinde cercetari etnografice în Mato Grosso si Amazonia.



          În cadrul cercetarii întreprinse la populatia Bororo, antropologul analizeaza modul în care sunt realizate contactele culturale, acestea detinând o semnificatie deosebita în ceea ce priveste transformarile care au loc într-o comunitate umana. Lévi-Strauss atrage atentia asupra rolului major pe care îl au misionarii în aplanarea conflictelor dintre indigeni si colonisti[9].

          În Tropice triste ne sunt furnizate informatii privitoare la forma de organizare sociala a populatiilor Bororo, caracteristica fiind organizarea în ginti, compuse din grupuri de familii care prezinta un sistem de descendenta de tip matriliniar[10].

Cu toate ca activitatile specifice de subzistenta ale populatiei sunt legate de vânatoare si cules, pot fi observate primele semne ale specializarii profesionale[11].

          Dupa cel de-al II-lea Razboi Mondial, a predat la New School for Social Research si la Free School for Higher Studies din New York. Aici l-a cunoscut pe Roman Jakobson, de la care a preluat si adaptat modelul structuralist din lingvistica, aplicându-l culturii. În America detinuse si functia de consilier cultural la Ambasada Frantei din Statele Unite ale Americii, în perioada 1945-1948.

          Dupa întoarcerea în Franta, Claude Lévi-Strauss primeste titlul de doctor în litere, dupa ce sustinuse teza Les structures élémentaires de la parenté. În anul 1949 devine director adjunct la Musée de l`Homme. În anul 1960 fondeaza Laboratorul de Antropologie Sociala, iar în anul 1973 a fost ales membru al Academiei Franceze.

          Principalele sale lucrari: La vie familiale et sociale des Indiens Nambikwara (1948); Les structures élémentaires de la parenté (1949); Race et histoire (1952); Tristes tropiques (1955); Anthropologie structurale (1958); Le totémisme aujurd`hui (1962); La pensée sauvage (1962), au constituit si constituie puncte de reper ale Antropologiei culturale. Nu mai putin important este ciclul de Mythologiques, aparuta în patru volume (1964, 1966, 1968, 1971).

          Lévi-Strauss este considerat de multi specialisti ca fiind parintele Structuralismului. În anul 1959 devine profesor titular de Antropologie sociala la Collčge de France.

Lucrarile lui Claude Lévi-Strauss au influentat domenii diverse din cadrul stiintelor sociale, precum filosofia, religia[12] sau literatura. Din punctul de vedere al convingerilor sale politice, a fost un sustinator al marxismului.

          Structuralismul straussian a constituit un efort în demersul de reducere a informatiilor referitoare la sistemele culturale, la relatii formale esentiale existente între elemente.

El a privit culturile ca sisteme de comunicatie si a construit modele la a caror baza se aflau lingvistica structurala si conceptele matematice despre structura, în vederea stabilirii si demonstrarii legilor generale care guverneaza structura relatiilor sociale.

          Înclinatia lui Claude Lévi-Strauss catre marxism îsi are originea în influenta exercitata asupra sa de Partidul Comunist Francez, dar antropologul s-a straduit din rasputeri sa se disocieze de dogmatica si de metodele mecanice ale stalinismului pentru care conceptul de lingvistica structurala era folositor.

          Dupa opinia lui Lévi-Strauss, termenul structura sociala nu are nimic în comun cu realitatea empirica, ci doar cu modelele care sunt construite dupa ea. Structura sociala nu poate fi redusa la ansamblul relatiilor sociale.

          O structura este compusa dintr-un model pentru întocmirea caruia trebuie îndeplinite câteva cerinte: în primul rând, structura expune caracteristicile unui sistem, ea este compusa din alte elemente dintre care nici unul nu poate fi modificat fara ca toate celelalte elemente sa fie afectate.

Pe de alta parte, pentru oricare model dat, ar trebui sa existe posibilitatea de a comanda o serie de transformari, realizând un grup de modele de acelasi tip.

          Proprietatile mentionate asigura predictibilitatea reactiei modelului în cazul în care unul sau mai multe elemente sunt supuse anumitor modificari. Modelul trebuie constituit astfel, încât realitatile observate sa poata fi întelese imediat.

          Punctul central al antropologiei lui Claude Lévi-Strauss a gravitat în jurul întelegerii structurii unei societati si a transformarilor posibile care survin.

          Începând din anii '60, Structuralismul devine o moda în Franta, coincizând cu perioada de declin a simpatiei populare detinute de Partidul Comunist Francez care înceteaza sa mai sustina realitatile din Uniunea Sovietica, fiind totodata momentul când survine în Franta scindarea dintre elita intelectuala si clasa muncitoare.

          Referitor la structura sociala, Lévi-Strauss conchidea:

      "(...) Principiul fundamental este ca notiunea de structura sociala nu se refera la realitatea empirica, ci la modelele construite dupa ea. Astfel apare deosebirea dintre doua notiuni atât de apropiate, încât au fost adeseori confundate, adica aceea de structura sociala si aceea de relatii sociale.

      Relatiile sociale sunt materia prima întrebuintata pentru construirea modelelor care scot în evidenta structura sociala însasi. În nici un caz aceasta nu poate fi, deci, redusa la totalitatea relatiilor sociale care pot fi observate într-o societate data (...)"[13].

          Una dintre preocuparile lui Lévi-Strauss a constat în analiza sistemelor de relatii de rudenie si modul în care limbajul este reflectat în relatiile de rudenie.

          Antropologul era interesat sa aduca la suprafata structurile elementare ale rudeniei si sa identifice modul în care acestea se proiecteaza în mintea oamenilor, refractându-se în subconstientul acestora.

Dincolo de a identifica modul de operare al mecanismelor societatii, a motivatiei oamenilor în întreprinderea anumitor actiuni, Claude Lévi-Strauss intentiona în mare parte din cercetarile sale sa dezvaluie principiile de functionare a mintii umane.

Profesorul clujean Achim Mihu propune o forma schematizata a ideilor fundamentale ale lui Lévi-Strauss cu privire la abordarea relatiilor de rudenie (a se vedea Anexe, Fig. 5).

          Relatiile de rudenie îmbraca o forma aparte în cadrul vietii social-culturale, aceea a constiintei emice, mediul în care adevarul fenomenal se afirma.

Antropologul va avea în acest context misiunea de a patrunde în aceste substraturi reprezentate de procesele mintale, în vederea identificarii legilor generale care le guverneaza. În aceasta faza intervine constiinta etica, presupunând studierea stiintifica a fenomenelor culturale si sociale[14].

Tot lui Lévi-Strauss îi apartine ideea conform careia relatiile de rudenie constituie un element esential al Antropologiei culturale, deoarece în societatea umana rudenia nu trebuie perceputa stricto sensu ca fenomen socio-cultural.

În alta ordine de idei, Lévi-Strauss promoveaza aceeasi conceptie despre societatile indigene ca si alti antropologi, aceea a laboratorului perfect pentru cercetare[15].

          Dintr-un alt punct de vedere, Claude Lévi-Strauss se remarca în ipostaza de critic al Antropologiei culturale, fiind vorba, fara îndoiala, de o critica de natura constructiva, care are meritul de a atrage atentia asupra unor neajunsuri întâlnite cu precadere în terminologia disciplinei (spre exemplu, în Antropologia sociala încearca sa clarifice chiar si diferentele de terminologie din literatura americana si cea britanica), dar si în practica academica antropologica, sustinând necesitatea unei decantari lucide a materialului propus spre studiu studentilor, având în vedere vastitatea acestuia.

Unul dintre cei mai vehementi critici ai lui Lévi-Strauss a fost Clifford Geertz, care îi considera întregul demers stiintific impropriu antropologiei, vizata fiind, în primul rând, lucrarea Tropice triste[16].

          Nu în ultimul rând, Claude Lévi-Strauss este cunoscut ca adversar al conceptului de "primitiv", precum si a catalogarii unor grupuri ramase la "stadiul de natura"[17] ori la vârsta copilariei în ceea ce priveste dezvoltarea culturala[18]. Diferentele sau dezvoltarea culturala inegala este explicata de antropologul francez astfel: "(...) Oamenii au elaborat culturi diferite din cauza departarii geografice, a particularitatilor mediului si a ignorarii existentei restului lumii (...)"[19].

Într-o oarecare masura, demersul lui Lévi-Strauss ar putea fi privit ca o încercare de îndeplinire a unor reparatii morale la adresa celora care au fost vizati de etichetarile de mai sus.

          O puternica influenta asupra lui Lévi-Strauss a avut-o Marcel Mauss, pe care acesta îl considera precursor, asa cum s-a precizat mai sus. Unii autori[20] îl catalogheaza pe Mauss a fi de drept cel care a pus bazele Structuralismului în antropologia culturala franceza.

          Un alt punct de reper al teoretizarii Structuralismului, l-a reprezentat E.R. Leach.

          Edmund Roland Leach s-a nascut la Sidmouth, Marea Britanie, ramânând un punct de reper al Antropologiei britanice datorita cercetarilor sale întreprinse în Birmania si Sri Lanka pe de o parte, iar pe de alta parte, prin preocuparile sale de teoretizare a disciplinei antropologice.

          Cu toate ca avea o formare initiala în inginerie, E.R. Leach se asociaza grupului de antropologi conturat la London School of Economics în jurul lui Bronisław Malinowski. În perioada 1953-1978, va preda Antropologia la Cambridge.

          Cercetarile întreprinse în Kurdistan, în anul 1938, îi vor oferi posibilitatea lui Leach de a-si concepe prima carte, Social and Economic Organisation of the Rawaduz Kurds, care va aparea în 1940. O alta cercetare va fi orientata catre kasinii din Birmania, rezultatele fiind publicate în 1954, în Political Systems of Highland Burma.

          Mai ales interesul pe care îl manifesta Leach pentru modelele formale aplicate în terminologia specifica relatiilor de rudenie îl apropie de Structuralismul straussian, dar, cu toate acestea, considera abordarile metodologice ale acestuia apropiate mai mult de metafizica.

          Leach si-a impus punctul de vedere în Antropologie si prin alte lucrari, cum ar fi: Rethinking Anthropology (1961); Pul Eliya: A Village in Ceylon. A Study of Land Tenurs and Kinship (1961) si printr-o lucrare dedicata  celui mai de seama reprezentant al Structuralismului - Claude Levi-Strauss (1970). Se stinge din viata în anul 1989.

          În curentul structuralist mai pot fi remarcati numerosi autori, nu neaparat antropologi, care au avut un aport substantial la dezvoltarea curentului.

          De exemplu, Roland Barthes, filosof literar francez, era influentat de Structuralism, dar refuza sa fie considerat un structuralist. Jaques Lacan, critic literar francez, aflat sub influenta curentului psihanalist propagat de Freud, care la rândul sau nu-si recunostea caracterul de structuralist, dar care se reflecta în lucrarile sale.

          Jaques Derida, filosof si critic literar francez, care se încadreaza atât în categoria structuralistilor cât si a post-structuralistilor; si, nu în cele din urma, Michel Foucault, care în lucrarile sale este preocupat de putere, mai precis, de cine detine puterea într-o societate, din punct de vedere social.

          Desi structuralismul a fost considerat de critici drept o teorie statica, ce nu tine cont de individualitatea umana si de actele independente umane, reprezinta un punct de reper al Antropologiei culturale, iar spre deosebire de teoriile anterioare, a urmarit sa reconcilieze sensibilul si inteligibilul, arta si logica[21].




[1] R.H. Winthrop, Dictionary of Concepts in Cultural Anthropology, Greenwood Press, New York, 1991

[2] J. Lett, The Human Enterprise, Westview Press, Boulder, 1987, p. 80

[3] F. Saussure, Signs and Language, în J.C. Alexander; S. Seidman, Culture and Society. Contemporary Debates, Cambridge University Press, Cambridge, 1994, p. 55

[4] Ibidem, p. 103

[5] P. Rubel, A. Rosman, în Encyclopedia of Cultural Anthropology, IV, Henry Holt&Co., New York, 1996, p. 1270



[6] M. Mauss, Eseu despre dar, Polirom, Iasi, 1997, p. 51-52

[7] G. Marghescu, Introducere în Antropologia culturala, Ed. Fundatiei "România de Mâine", Bucuresti, 1999, p. 49

[8] P. Bohannan, M. Glazer, High Points in Anthropology, McGraw-Hill, New York, 1988, p. 423

[9] Cl. Lévi-Strauss, Tropice triste, Ed. stiintifica, Bucuresti, 1968, p. 222-223

[10] Ibidem, p. 230

[11] Ibidem, p. 231

[12] Cl. Lévi-Strauss, Gîndirea salbatica. Totemismul azi, Ed. stiintifica, Bucuresti, 1970, p. 81: autorul contribuie la analiza totemismului, identificându-i rolul de factor al coeziunii sociale

[13] Cl. Lévi-Strauss, Antropologia structurala, Ed. Politica, Bucuresti, 1978, p. 336

[14] Ibidem, p. 75

[15] Idem, Mitologice I. Crud si gatit, Ed. Babel, Bucuresti, 1995, p. 19-52

[16] Cl. Geertz, Works and Lives. The Anthropologist as Author, Polity Press, Cambridge, 1989, p. 25 sqq.

[17] Il. Petras-Voicu, Introducere în antropologia lui Claude Lévi-Strauss, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1992, p. 179

[18] Cl. Lévi-Strauss, Rasa si istorie, Ed. Fides, Iasi, 1996, p. 40: "(...) În realitate nu exista popoare-copii; toate sînt adulte, chiar si cele care nu si-au tinut un jurnal al copilariei si adolescentei (...)"

[19] Ibidem, p. 17-18

[20] R.H. Winthrop, op.cit., loc.cit.

[21] P. Bonte, M. Izard, Dictionar de Etnologie si Antropologie, Polirom, Iasi, 1999, p. 646


loading...




Document Info


Accesari: 2998
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2018 )