Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































Aristotel - Hayek

Filozofie










ALTE DOCUMENTE

THALES DIN MILET
Immanuel Kant
CHEMAREA
Hierocles - COMENTARIU DESPRE IMNURILE SACRE ALE PITAGORICILOR
PARINTII GRECI SI FILOZOFIA
NEOPLATONISMUL SI PLOTIN
DESPRE PARICID IN FILOSOFIE
Povesti filosofice din toata lumea
Cucuta pentru invingator

Aristotel - Hayek

       Dreptatea a fost si este una dintre temele intens dezbatute de filosofi, deoarece impactul raspunsului dat de acestia la īntrebarea "ce presupune o actiune dreapta" este deosebit de mare. Īnca din antichitate, gānditorii au pus problema dreptatii si a modului īn care ea se realizeaza.



       Aristotel considera ca dreptatea trebuie īmpartita īn functie de meritele fiecaruia, iar criteriul dupa care se face aceasta īmpartire trebuie sa fie just, adecvat si sa nu fie schimbat pe parcurs - o dreptate sociala. La Hayek, dreptat 818x2316i ea este vazuta ca dreptate procedurala, de respectare a legilor, normelor. Toti oamenii sunt astfel egali īn fata regulilor, īi privesc pe toti si este sanctionata la fel, indiferent de persoana care le īncalca.

       O actiune este considerata dreapta de catre Aristotel atunci cānd este īn conformitate cu criterii de apreciere corecte si adecvate, iar pentru Hayek o actiune este dreapta īn momentul īn care este īn conformitate cu legea, deci oricare ar fi rezultatul aplicarii corecte a legilor, acesta va fi drept.

       Pornind de la cele scrise anterior, se formeaza doua situatii antitetice, prima justa iar cea de a doua injusta, ce caracterizeaza societatea umana.

       La Hayek, situatia justa este tara libera caracterizata prin respectul acordat principiului de domnie a legii. Ţara libera este definita prin: cadru legal stabil, reguli formulate īn prealabil, scopuri individuale; guvernul stabileste regulile ce fixeaza conditiile īn care pot fi folosite resursele disponibile - indivizii fiind cei ce hotarasc scopul folosirii lor; guvernamāntul nu ia masuri ad-hoc ce nesocotesc eforturile umane, iar individul e liber avānd siguranta ca puterile statului nu vor fi folosite deliberat pentru a-i zadarnici stradania.

       Īn paralel, critica guvernamāntul samavolnic deoarece īl considera situatia injusta īntālnita īn societatea umana. Acesta este caracterizat printr-un cadru legal instabil, scopuri generale; activitatea economica este condusa de o autoritate centrala; guvernamāntul  dirijeaza utilizarea mijloacelor de productie īn anumite scopuri, alese tot de catre stat. Astfel regulile nu pot fi formulate īn prealabil deoarece slujesc unor scopuri generale.

       Situatia justa la Aristotel este respectarea criteriului dupa care se face repartitia dreptatii. El vorbeste despre necesitatea apelarii la calitati diferite īn situatii diferite si despre problema relevantei meritelor. Astfel, daca alegem drept criteriu capacitatile unui individ de a cānta la flaut, nu vom lua īn considerare nici un alt criteriu cum sunt talia, frumusetea si nici chiar nobletea, pentru ca este vorba de un drept natural. Īn situatia īn care vorbim despre distribuirea unor drepturi politice, altele sunt criteriile dupa care trebuie facuta aprecierea si anume: nobletea, libertatea, averea, justitia si vitejia, capacitatile atletice fiind irelevante īntr-o astfel de apreciere. Deci o situatie injusta ar fi inadecvarea criteriului dupa care se face repartitia dreptatii, cāt si nerespectarea celui ales.

       Hayek  considera ca īntr-o societate guvernata de domnia legii, planificarea economica nu este posibila pentru ca exista prea multe determinatii si prea multe variabile deoarece activitatea este calauzita de decizii individuale, imposibil de determinat cu anterioritate sau pe lungi perioade de timp. Guvernamāntul samavolnic īsi bazeaza īntreaga activitate economica pe planificare, deoarece statul este cel care o conduce si īi stabileste scopurile. El hotaraste toate detaliile pietei, de la numarul de porci care trebuie crescuti, numarul de autobuze care trebuie sa circule, minele de carbune care trebuie sa functioneze, la pretul de vānzare al cizmelor.

       Aristotel porneste de la ideea ca nu exista cetate ideala, ci doar cetati corecte si cetati incorecte. Doar īn cetatea ideala, īmpartirea s-ar face īn deplin acord cu ideea de dreptate, pentru ca nu exista īn mod real un unic criteriu pe baza caruia sa fie apreciate toate atributele unei persoane, deoarece egalitatea si inegalitatea completa sunt nedrepte.




       Īn acest sistem, exista o cale dreapta, demna de urmat pentru o societate ce se doreste a fi dreapta. La Hayek, aceasta optiune se numeste statul de drept. Acesta este statul īn care fiecare cetatean este liber, deoarece vointa sa nu se subordoneaza nici unei vointe subiective, nici unui ordin arbitrar, ci numai necesitatii sociale obiective exprimate de legile statului. La Aristotel, calea spre o societate dreapta presupune un criteriu adecvat pe baza caruia sa se faca distribuirea dreapta a bunurilor.

       Politica joaca un rol important īn conceptiile celor doi gānditori, ambii considerānd-o latura distincta a societatii, careia i se aplica reguli distincte, dar īn consens cu principiile dreptatii generale. Hayek vede īn faptul ca "libertatea de actiune a organelor ce exercita puterea coercitiva trebuie sa fie redusa cāt de mult posibil" - o chestiune esentiala deoarece statul, cu cāt detine mai multa putere, cu atāt va dori sa obtina mai multa, si nu va ezita sa o foloseasca īn detrimentul individului si astfel - nedrept restrāngāndu-i acestuia libertatea. Īn acord cu el, Mill considera la rāndul lui ca interventia statului īn hotarārile indivizilor trebuie sa fie limitata, singura situatie īn care aceasta se justifica este īn momentul īn care actiunile individului dauneaza altora. Efectele negative ale interventiei pe termen lung a statului presupun transformarea celor activi īn "paraziti ai cārmuirii", reducerea libertatii poporului la una nominala si concentrarea activitatii la nivelul birocratiei.

       Virtutile politice īn cazul lui Aristotel sunt menite sa foloseasca unei societati antice bazata pe alte valori decāt societatea despre care discuta Hayek. Astfel, meritele necesare pentru a accede la drepturi politice sunt: justitia, libertatea, nobletea, vitejia razboinica si averea. Statul are nevoie de indivizi ce poseda justitie pentru īnsasi fiintarea sa, iar de vitejie razboinica este nevoie pentru prosperitatea acestuia. O problema interesanta este cea a libertatii necesare īn cazul dreptului politic. Sclavul nu are acces la viata politica , el este "acel om care din natura nu este al sau, ci al altui om", iar cine este al altui om este "ca un bun al sau si un bun este o unealta practica". Pentru ca sclavul trebuie sa se supuna, sa asculte stapānului, el nu poate avea parte de drepturi politice deoarece ar fi doar glasul stapānului sau, nu o individualitate.

       Sub un guvernamānt samavolnic, tendinta de a realiza o egalitate economica ridicata, instituie īntre oameni doar o egalitate formala, īn fata legii, permitānd īnsa diferente subiective si obiective. Astfel, pentru a egaliza economic oameni diferiti, trebuie ca acestia sa fie tratati diferit. Deci, dāndu-le aceleasi sanse obiective, sansele subiective nu mai sunt aceleasi. Conform acestei teorii, egalitatea fortata este nedreapta.

       La Aristotel exista trei tipuri de dreptate: distributiva, ca inegalitate a inegalilor si compensativa. Dreptatea distributiva presupune ca trebuie sa i se dea sau sa i se recunoasca fiecaruia ceea ce este drept sa-i apartina; fiecare trebuie sa primeasca exact ceea ce i se cuvine - dreptate dupa merit. Dreptatea ca inegalitate a inegalilor este o egalitate a valorii fiecaruia si nu o egalitate īntre elemente de valoare diferita. Dreptatea compensativa tinde sa devina o egalitate inegalilor, ea vrea sa rezolve nedreptatea si atunci devine dreptate corectiva.

       Dreptatea, privita la Aristotel si Hayek ne ofera o imagine a importantei conceptului, o resuscitare a acestuia pornind de la teoriile clasice, o īncercare de elucidare a sa.

      













Document Info


Accesari: 8225
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )