Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































ANALIZA REZULTATELOR OBTINUTE in atacuri de panica

Psihiatrie












ALTE DOCUMENTE

Diagnosticul psihic
Partenerul de viata - prietenul cel mai bun
Sistemul nervos autonom cervicocefalic
MEMORIA
Abordare mistica a proceselor psihice
SOMNAMBULISMELE PROVOCATE
INSENSIBILITATEA ISTERICILOR (URMARE). ACTELE SUBCONSTIENTE DE ADAPTARE
TRASATURI DE CARACTER DE NATURA AGRESIVA

ANALIZA REZULTATELOR OBTINUTE

 

Cercetarea noastra asupra asupra aspectelor psihologice ale atacului de panica vine sa aduca prin datele culese o completare fireasca si necesara la studiul acestei boli.



Perspectiva aceasta psihologica a problematicii atacului de panica a fost de natura sa genereze la bolnavii nostrii teama, dar pe de alta parte si dorinta de cunoastere a unor amanunte despre personalitatea lor. Reactia medicului psihiatriu a fost una pozitiva, marturisindu-ne ca resimte necesitatea colaborarii cu un psiholog, constientizeaza importanta acestuia, el centrandu-se pe partea medicala.

Probele pe care noi le-am efectuat au fost selectate anume pentru specificul de date pe care am dorit sa le colectam pentru tema noastra. De asemenea, dorim sa aratam ca noi am gandit abordarea studiului nostru din perspectiva complexa psihoclinica, tocmai pentru ca la anamneza, diagnoza, terapia si prognoza realizata in sectia de psihiatrie aceste aspecte scapa cunoasterii amanuntite a problemelor puse de boala si bolnav.

Prelucrarea statistica a datelor obtinute prin instumentele folosite a fost realizata cu programul SPSS, versiunea 8.0 si releva bogatia acestor date si a corelatiilor existente intre ele. Prelucrarea a constat in aplicarea testului t pentru diferenta dintre medii a doua esantioane independ 14514f511o ente, inainte insa de a verifica si unele elemente de statistica descriptive (media, abaterea standard, valorile skewness si kurtosis ) privind activitatea profesionala, calitatea vietii si suportul familial. Testul t a fost folosit atat pentru comparea celor 2 grupuri, cat si pentru alti factori in functie de cele 2 variabile: activismul profesional si suportul familial.

Asadar, avem urmatoarele variabile independente: activismul profesional, suportul familial si personalitatea, iar ca variabile dependente: starea de sanatate si calitatea vietii.

Valorile skewness si kurtosis privind acesti factori se incadreaza in intervalul +1 si -1, ceea ce ne permite sa folosim teste statistice parametrice, avand o distributie relativ normala.

De asemenea, media esantionului A este mai mica decat cea a esantionului B in cazul factorilor de personalitate si evident, al calitatii vietii. De asemenea, si abaterea standard este mai mica in cazul primului grup. Aceste date evidentiaza o diferenta semnificativa intre cele doua esantioane.

1. Statistica descriptiva

Tabel 1 - indicatori ai tendintei centrale si ai imprastierii

Medie

Abatere standard

Skewness

Kurtosis

stare de sanatate

.50

.50

.000

-2.070

scor O cattell

4.08

2.61

.352

-1.111

activitate profesionala

.78

.42

-1.411

-.011

calitatea vietii

29.38

10.57



.095

-1.532

suport familial

.78

.42

-1.411

-.011

Si in cazul factorului O, scorurile se grupeaza diferit in cazul celor doua esantioane, curba avand un caracter asimetric, acest lucru observandu-se in grafic. Subiectii grupului experimantal, subiecti cu atac de panica, au obtinut scoruri grupate in jurul valorilor mari (8.0 ) spre deosebire de subiectii celuilalt grup care au obtinut scoruri grupate spre valorile mici (2.0). Acest lucru, din punct de vedere psihologic, arata ca subiectii bolnavi de atac de panica au tendinte depresive, anxioase, si sentimente de culpabilitate. In opozitie, persoanele sanatoase rezulta ca sunt mai calme, mai increzatoare in sine, mai senine. Aceste date coreleaza si cu ceve obtinute prin intermediul anamnezei si al observatiei. Chiar si simtomatica stabila si cea labila descriau persoane anxioase. Acest lucru se poate datora si starii de boala, insa noi am masurat factori de personalitate, si am pornit de la ideea ca acestia nu se modifica pe parcursul vietii sub influenta evenimentelor de viata.

Frecventa raspunsurilor subiectilor cu atac de panica privind factorul de personalitate O

Frecventa raspunsurilor subiectilor sanatosi privind factorul de personalitate O

In primul esantion, grupul A, subiectii care sufera de atac de panica au prezentat mai multe valori scazute la factorul calitatea vietii spre deosebire de subiectii celui de al doilea esantion, grupul B, persoane sanatoase, care au prezentat valori crescute la acest factor, acest lucru fiind perfect explicabil, atacul de panica afectand puternic intreaga viata a individului. Dupa cum se poate observa si din cele doua grafice, subiectii din primul esantion au scorurile grupate spre valori mai mici, iar cei din al doilea esantion prezinta majoritatea scorurilor grupate spre valori mai mari.

In ceea ce priveste aplicarea testului t pentru diferenta dintre medii a doua esantioane independ 14514f511o ente pentru factorul de personalitate O s-au obtinut urmatoarele:

-         factorul O : t=-9.12, p<0.01

-         calitatea vietii este, fireste, mai ridicata pentru cei sanatosi : t=-3.25, p<0.01.

Prin urmare:

-grupul subiectilor bolnavi de atac de panica poate fi caracterizat prin note de anxietate, depresie, sentimente de culpabilitate;

Aceste rezultate sustin ipoteza 1, conform careia persoanele bolnave de atac de panica au conturat un profil de personalitate de tip anxiogen. Pentru ca am plecat de la premisa ca personalitatea este un dat innascut, rezulta ca tocmai aceste trasaturi au determinat aparitia atacului de panica.

O variabila independenta in studiul nostru a fost suportul afectiv-emotional din partea familiei. In functie de aceasta variabila au fost comparate scorurile la variabila dependenta -caliatea vietii. Astfel, diferentele intre scorurile celor care beneficiaza de suport afectiv din partea familiei lor si ale celor care nu se bucura de aceasta sustinere sunt semnificative, in sensul ca cei dintai au un nivel calitativ al vietii mai inalt. (t =-1.94, p=0.05). Prin urmare se accepta ipoteza care afirma ca:

Daca pacientii cu atac de panica beneficiaza de suport afectiv-emotional adecvat din partea familiei lor, atunci vor avea un nivel calitativ al vietii mai inalt decat cei care nu au parte de aceasta sustinere. Deci, calitatea vietii este pozitiv influetata de suportul familial de care beneficiaza bolnavii de atac de panica.

Suportul familial stabileste relatii semnificative si cu factorul de personalitate asupra caruia ne-a oprit in cercetare:

O difera semnificativ in functie de suportul familial : t=3.70, p<0.01.

Insa, nu putem afirma ca este vorba de o relatie de determinare, nu inseamna ca personalitatea este influentata de apartenenta la o anumita categorie, ci doar punem in evidenta aceasta legatura existenta intre cele doua variabile.

Un alt factor care am considerat ca influenteaza calitatea vietii este activismul profesional. Am considerat activi profesional acei pacienti care au o ocupatie pentru castigarea existentei. Astfel, in functie de acest lucru am comparat scorurile obtinute la variabila dependenta - calitatea vietii si am observat ca cei care au un loc de munca in comparatie cu cei care nu mai activeaza profesional au un nivel calitativ mai inalt: t =-2.47, p=0.01.

Ca atare, se confirma si a treia ipoteza, care sustine ca nivelul calitativ al vietii este pozitiv influentat de activismul profesional.

Scorurile O difera semnificativ in functie de activismul profesional : t=3.86, p<0.01.

CAPITOLUL IV.CONCLUZII SI SUGESTII




Dupa cum am mai precizat, studiul de fata este rezultatul unei activitati mai indelungate de observare a bolnavilor cu atac de panica, activitate sustinuta de interes pentru aspectele psihologice ale acestei boli. Cu acel prilej, au fost conturate si obiectivele lucrarii noastre, care, ca urmare a efortului sustinut din ultimele luni au fost atinse.

Dupa cum am aratat, exista o corelatie intre unele trasaturi de personalitate si atacul de panica, legatura care, dupa cum sustin sursele de specialitate citate, ar fi una de determinare. Cunoasterea acestor trasaturi predispozante este de o deosebita importanta atat pentru individul in sine, cat si pentru societate. Cu toti stim ca personalitatea nu poate fi apreciata din punct de vedere valoric ca buna sau rea, ci putem vorbi de factori ai acesteia care pot avantaja individual in anumite situatii, iar in altele nu. Faptul ca trasaturi ca prudenta, ezitarea predispun la atac de panica nu inseamna ca toti oamenii ar trebui sa incerce sa isi asume riscuri mai mari, sa fie mai agresivi, ci sa fie mai atenti la factorii de risc. Tinand cont de aceste trasaturi de personalitate, societatea ar trebui sa se raporteze la bolnavii cu tulburari de panica cu grija si delicatete, sa incerce sa ii protejeze, ei fiind persoane mai sensibile, mai vulnerabile.

Prin urmare, consideram ca s-a demonstrat importanta prezentei psihologului in echipa multidisciplinara de terapie a atacului de panica, si necesitatea privirii acestui fenomen din perspectiva psihoterapeutica, in scopul intelegerii profunde a starilor prin care trece bolnavul si familia lui. In psihiatrie nu se poate lucra izolat, totul ar trebui sa ia forma unui munci in echipa. Integrarea mai multor domenii profesionale inbunatateste rezultatul final. Din pacate, la noi in tara, se perpetueaza o disociere intre tratamentul medicamentos si tratamentul psihoterapeutic, intre afectiunile psihiatrice si cele psihologice sau sufletesti, iar medicii se ocupa ori de una ori de alta, uitand ca in cazul organismului uman, care este un sistem foarte complex, lucrurile nu sunt atat de ordonate. Factorii psihologici condenseaza istoria personala a fiecarei persoane si isi fac simtita influenta in procesul de boala. Medicii ignora faptul ca acordarea unei atentii mai mari acestor factori ar putea fi o cale de evitate a complicatiilor. In psihiatrie, obiectivul principal al tratamentului il reprezinta administrarea de tratament medicamentos.. Prin urmare, lipseste viziunea integratoare medicamente-psihoterapie, care ramane in sarcina psihologului. Pentru acesta, istoria nu incepe doar cu diagnosticul de atac de panica, ci mult mai inainte, cu trecutul acestuia, cu modul lui de viata, cu personalitatea lui, asa cum am pus in evidenta in lucrarea noastra.

Psihoterapeutul nu se opreste la a explica doar aceste lucruri, ci continua prin incercari de a gasi acei factori care sa il ajute pe pacient sa reusasca in confruntarea cu boala. Abordarea psihologica se centreaza pe imbunatatirea felului in care pacientul isi traieste viata. Astfel, noi ne-am orientat atentia si asupra calitatii vietii acestor bolnavi, care trebuie sa fie la fel de importanta pentru cei care se ocupa de terapia lui . Astfel am aratat ca aceasta poate fi imbunatatita prin suportul pe care familia pacientului i-l acorda. De aceea, este foarte important locul pe care il ocupa familia si atentia pe care personalul medical i-o acorda in aceeasi masura si acesteia. Psihiatria nu ar trebui sa se ocupe doar de persoana bolnava, ci, de asemenea, trebuie sa se ocupe de membrii familiei, de cei apropiati. Un pacient nu poate fi ajutat daca nu se ia in considerare si familia acestuia, aceasta reprezentand un sprijin major pe parcursul bolii.

Insa, nu in toate cazurile familia poate fi de mare ajutor, ci poate fi si o problema pentru pacient. De aceea, psihoterapeutul trebuie sa intervina pentru a restabili relatiile interpersonale satisfacatoare, si in felul acesta familia sa poata functiona ca si suport pentru bolnav.

Chestionarul pe care l-am imaginat pentru a investiga suportul familial a vizat mai mult relatia cu partenerul de viata, acesta fiind de obicei persoana cea mai apropiata, de la care se asteapta cel mai important sprijin. Este cunoascut faptul ca datorita manifestarilor acestei tulburari unii pacienti pot fi respinsi de catre familie. In aceste momente de anxietate psihoterapeutul ar trebui sa le fie alaturi , sa ii incurajeze sa discute aceste preocupari cu partenerul.

Din ceea ce am observat in spitalul unde am realizat aceasta cercetare, nu se poate reprosa medicului psihiatru ca nu discuta cu familiile pacientilor. Insa medicul, prin competentele profesionale pe care le detine, se centreaza pe comunicarea aspectelor ce tin de patologie. Psihologul este cel mai in masura sa comunice cu familia, si sa ii explice in ce maniera il pot ajuta pe aproapele lor. Daca familia se centreaza asupra persoanei dragi aflata in dificultate cu dragoste si empatie atunci intr-adevar prezenta lor va fi de neinlocuit.

Pentru mentinerea unui nivel al calitatii vietii cat mai ridicat, psihologul ar trebui sa consilieze pacientul cu atac de panica in directia mentinerii acelor roluri pe care acesta le avea inainte de boala. Dupa cum am demonstrat, mentinerea unei ocupatii, continuarea activitatii profesionale are efecte pozitive asupra calitatii vietii. Inca de la anamneza psihoclinica pacientii ne-au relatat cum perioadele de repaos profesional le dau stari negative de inutilitate, si tendinte de focalizare excesiva asupra bolii.

Dupa cum am demonstrat, nu trebuie sa incercam sa ajutam bolnavii sa-si imbunatateasca calitatea vietii doar prin mijloace extrinseci lor, caci studiul de fata arata ca si profilul de personalitate este responsabil pentru modul cum isi traiesc viata. Este nevoie sa le aratam ca ei detin cele mai importante resurse pentru a-si face viata mai buna. Insa, in aceasta directie am atrage atentia celor care elaboreaza politici sociale pentru bolnavii cu tulburari psihice ca acestia au nevoi speciale pentru a-si mentine calitatea vietii la un nivel optim.

Ceea ce este de subliniat cu referire la calitatea vietii, este faptul ca nivelul calitativ poate fi pastrata in limite relative bune printr-o sustinere psihologica si o socializare adecvata.

Trebuie mentionata, de asemenea, si o limita a cercetarii noastre, si anume volumul esantioanelor studiate, care desi este unul reprezentativ si suficient din punct de vedere statistic, nu ne confera puterea de a trasa o concluzie general valabila. Fiind persoane cu tulburare psihica, persoane foarte emotive nu am putut retine pentru cercetare decat 30 de bolnavi.

Insa, putem considera cercetarea noastra ca o incercare de a pasi spre domeniul psihopatologiei, de abordare a atacului de panica in termini psihologici.

Din datele prezentate prin statistici se desprinde in mod evident ideea ca atacul de panica este un fenomen care vizeaza cu predilectie latura umana a firii, intrucat omul confruntat cu acest diagnostic ajunge sa aiba nevoi psihologice specifice. Dintr-o data rolurile si statusurile lui se modifica, si tocmai de aceea psihologul este chemat pentru a-l ajuta sa faca fata, sa se adapteze.

Am dori sa subliniem inca o data ca se impune necesitatea formaii unei echipe de specialisti pentru tratarea tulburarilor psihice, echipa in care, alaturi de medicii psihiatrii, psihologul sa aiba o pozitie foarte ferma si utila. El ar fi cel care, incepad cu momentul diagosticului sa fie alaturi de pacient si de familia acestuia. Cu alte cuvine, nu trebuie sa lasam aspectele psihologice ale atacului de panica pe seama medicilor psihiatrii pentru ca datoria lor este sa se ocupe de partea medicala, neavand timp sa sustina pacientul si in acest sens.

Pacientii din studiul nostru reclamau absenta psihoterapeutului in sectia de psihiatrie si isi exprimau nevoia de a li se facilita accesul la suportul acestu



ANEXA NR. 1

Chestionar de investigare a suportului emotional-afectiv din partea familiei la bolnavii cu atac de panica

Cititi urmatoarele intrebari si raspundeti cu "DA" sau "NU".

1.      Considerati ca intre dumneavoastra si sotul dumneavoastra exista o iubire reciproca?

2.      Credeti ca relatia cu sotul dumneavoastra se bazeaza pe o incredere reciproca?

3.      Vedeti in sotul dumneavoastra un sprijin de nedejdie in orice situatie?

4.      Fidelitatea este un lucru sfant in relatia dumneavoastra de cuplu?

5.      Comportamentul copiilor/copilului dumneavoastra se intampla sa va preocupe si sa va supere?

6.      Credeti ca ar fi nevoie sa ii acordati mai mult timp si atentie copiilor/ copilului dumneavoastra?

7.      Intre dumneavoastra si sotul dumneavoastra exista acelasi nivel de educatie?

8.      Se intampla frecvent ca sotul dumneavoastra sa consume bauturi alcoolice, acest lucru ajungand sa fie o problema in cuplul dumneavoastra?

9.      Simtiti vreodata ca sotul dumneavoastra isi neglijaza familia?

10.  Se petrec des discutii contradictorii intre dumneavoastra si sotul dumneavoastra, avand tendinta sa degenereze in certuri?

11.  Resimtiti ca fiind stresanta, obositoare atmosfera din familia dumneavoastra?

12.  Exista o alta persoana in familia dumneavoastra care sa sufere de vreo boala cronica?

13.  Considerati ca in familia dumneavoastra exista o comunicare eficienta?

14.  Atunci cand aveti o problema, ii vorbiti imediat sotului despre ea, fara a avea temeri in legatura cu reactia pe care o sa o aiba?

15.  Se mai intampla uneori ca parinti dumneavoastra sau cei ai sotului sa incerce sa isi impuna parerile sau sa va ghideze viata?

16.  Simtiti ca aveti parte de sprijin semnificativ din partea vreunei rude de-ale dumneavoastra?

17.  Se intampla vreodata ca sotul dumneavoastra sa va critice in public, de fata cu mai multe persoane?

18.  V-ati simtit vreodata tradata de sotul dumneavoastra, pentru ca acesta a divulgat vreun secret pe care i-l impartasiserati?

19.  La zile onomastice sau de sarbatori va cumparati cadouri unul altuia?

20.  Va oferiti, cateodata,unul altuia bucuria vreunei mici surprise placute ?

21.  La sfarsitul unei zile de munca, dumneavoastra si sotul dumneavoastra va manifestati reciproc interesul fata de activitatea din ziua respective a celuilalt?

22.  Daca auziti cum cineva ii aduce critici sau reprosuri absurde sotului dumneavoastra in absenta acestuia, ii luati apararea?

23.  Va simtiti confortabil sa ii comunicati sotului sentimentele si problemele personale?

24.  Vi se pare ca sotul dumneavoastra este o fire cicalitoare?

25.  Sotul dumneavoastra isi arata suportul afectiv fata de dumneavoastra/

26.  Considerati ca in familia dumneavoastra este o atmosfera armonioasa?

Va simiti jenata sa va aratati afectivitatea fata de partener in public?












Document Info


Accesari: 1804
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )