Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































FACTORI FUNDAMENTALI AI DEZVOLTĂRII PSIHICE

Psihiatrie












ALTE DOCUMENTE

PERSONALITATEA sI DROGURILE
VISUL IN PERSPECTIVA PSIHANALITICA
DEVIANȚA - Natura devianței. Tipuri de devianță
FACTORI FUNDAMENTALI AI DEZVOLTĂRII PSIHICE

C U R S U L2

FACTORI FUNDAMENTALI AI DEZVOLTĂRII PSIHICE



Interrelatiile ereditate-mediu

În studiile de genetica a comportamentului se utilizeaza metoda gemenilor. Gemenii sunt de doua feluri: univitelini sau monozigoti(Mz) si bivitelini sau dizigoti (Dz).

Monozigotii s-au dezvoltat dintr-un ovul fecundat de un spermatozoid. Dintr-o celula se separa - din diferite cauze fiziologice doua celule. Celulele despartite total duc la aparitia a doi indivizi, la care informatia genetica este identica. Deci,anumite trasaturi, în primul rând cele determinate de ereditate, vor fi identice. Dizigotii provin din doua ovule diferite fecundate de doi spermatozoizi. Nu au aceeasi informatie genetica. Diferentele sau asemanarile, în general, sunt la fel ca la doi frati carenu sunt gemeni. Monozigotii sunt de acelasi sex, iar dizigotii pot fi si de sexe diferite.

Pentru a estima contributia relativa a ereditatii si a mediului în determinarea inteligentei sau a altor functii si trasaturi ale proceselor psihice sau ale personalitatii (fire, temperament, aptitudini, etc.) s-a recurs la studiul gemenilor si a familiilor adoptive.

Metoda gemenilor are la bazaurmatorul principiu: rezultanta fenotipica (R.fen.) este functie de ereditate si mediu (M), pe scurt: R.fen.= f(E.M). Daca una din variabile, E sau M va putea fi mentinuta constanta, va reiesi efectul celeilalte, care va constitui sursa de varianta, de diferenta. Se consideraca perechile de gemeni monozigoti (Mz) crescuti în medii diferite, ar realiza conditia: E = constant.

În consecinta, varianţ 444y2423e ;a fenotipica (determinarile ereditatii si ale mediului) se datoreaza în acest caz mediului. In esenta, se efectueza un studiu de corelatie: se pun în paralel perechi gemelare, dintre careo parte au crescut împreuna, în aceleasi familii, în timp ce altii au crescut separat, ceea ce practic se întâmpla foarte rar. Loturile sunt supuse unor teste identice, de exemplu pentru determinarea coeficientului de inteligenta. Coeficientii de corelatie sunt omasura aasemanarii între perechile de gemeni. Aceasta procedura se aplica gemenilor dizigoti, fratilor care nu sunt gemeni, persoanelor neînrudite sau cuplului parinti - copii adoptati. În tabelul de mai jos redam câteva date comparabilerelevante, din care rezultao omogenitate a corelatiilor constatate.

Coeficientii de corelatie (r) pentru diferite date privind inteligenta

Categoria subiectilor

Erlenmayer si Jarwik

(1963)

Jencks

(1972)

Nichols

(1978)

Plomin si De Fries

(1980)

Bouchard si McGue (1988)

Gemeni Mz împreuna

0,87

0,86

0,82

0,86

0,86

Gemni Mzseparat

0,7l

0,74

-

-

0,72

Gemeni Dz împreuna

0,53

0,53

0,59

0,62

0,6o

Frati negemeni împreuna

0,49

0,54

-

0,31

0,47

Frati negemeniseparat

-

-

-

-

0,24

Persoane înrudite împreuna

0,20



0,37

-

0,25

-

Parinti - copii împreuna

-

-

-

0,35

0,42

Parinti - copiiseparat

-

-

-

-

0,24

Parinti - copii adoptati

-

-

-

0,l5

0,l9

Copii adoptati împreuna

-

-

-

-

0,34

Parinti - copii separati prin adoptiune

-

-

-

0,29

-

Coeficient de eritabiliate (H)

-

45-50%

60-70%

50%

47%

Valorile medii din ultima coloana sunt cele cercetatede autori în l988 (dupa Loehlin, l989). Autorii au retinut pentru comparatie valori medii ale coeficientilor de corelatie, iar datele se refera la inteligenta normala. Indicii de corelatie reprezinta o masura a covariatiei si nu în mod direct, nemijlocit, a determinarii cauzale. Deci, diferentele între valorile r nupot fi transcrise pur si simplu în procente ale determinarii cauzale. De exemplu, diferenteleîntre gemenii Mz crescuti împreuna sau separat (diferente care sunt între valori r de 0,l2 si 0,l6) nu sunt o masura directa a contribu tiei mediului la determinarea C.I. Pornind de la valorile rla gemenii MZ sise calculeaza un coeficient de eritabilitate (H). care transpus în procente ar fio estimare a proportiei dinvariantaC.I. care se datoreaza ereditatii.

r Mz - r Dz

Formula de calcul a coeficientului de eritabilitate (H):H= ---------------------1 - r Dz

Pentru coeficientul de eritabilitate s-au gasit valori diferite,dupa cummentioneaza si I.Radu (l99l, p. 243): între 60-70 % (Nichols), între 45-50% (Jencks), 50 % (Plomin si De Fries), 47 % (datele rezumate de Bouchard si McGue). Putem spune ca indicele mediu al coeficientului de eritabilitate privind inteligenta este de cca 50 %.Pentru deficienta mintala s-a gasit un coeficient de eritabilitate de 0,62 (în procent 62%). R. Plomin (citat de Radu, l99l, p.344) considera ca metodele directe de estimare a eritabilitatii C.I. pornind numai de la corelatiile dintre gemenii Mz si gemenii Dz dau valoriputin exagerate(H= 58%)

Rezulta ca este dificil sa se realizeze o separatie clara în varianta totala a efectelor componentei genetice, influentei mediului si efectelor interactiunii (E x M). Analiza de variantapostuleaza simplaaditivitate a efectelorconsiderate. De exemplu, C.Jencks (citat de Radu, l99l, p. 345) utilizeazaecuatia: var (CI) = var (E) + var (M) + 2 cov (ExM).Deci, variantaC.I. se compune din varianta datorata ereditatii , varianta datorata conditiilor de mediu sicovarianta E x M. Adesea un potential intelectual ridicat se însoteste de un mediusocio-cultural si educativ bun, stimulativ, si invers.




Analiza multivariata depaseste simpla corelatie, mergând spre dezvelirea cauzalitatii. Valorile H sunt indici statistici care comportaun grad de aproximare recunoscut de cercetatori. Cercetarile bazate` pe metoda gemenilor evidentiazainfluentele ereditatii si mediului asupra unor caracteristici neurofiziologice, neuropsihologice si a unortrasaturipsihice.Daca se compara comportamentul monozigotilorcu cel al dizigotilor si introducem în comparatie si fratii obisnuiti putem estima în ce masura factorii ereditari determina unele trasaturi si manifestari comportamentale. Cercetarile se bazeaza pe calcularea coeficientului de eritabilitate (H), prin calcularea coeficientilor de corelatie(r) la randamentele obtinute de perechile de gemeni Mz si Dz.Când r este aproape de +l corelatia este pozitiva si mare, iar când r este O sau aproape de O atunci nu exista nici o legaturaîntreeritabilitate si trasatura respectiva sau comportamentul respectiv.Deci, se compara coeficientii de corelatie de la si coeficientii de corelatie de la Dz.. Daca diferenta dintre r Mz si r Dz este mare rezulta ca si H este mare, si invers.

TEMA:

Studiati în paralelcapitolul privind coeficientii de corelatie, din lucrarile de statistica psihologica (de exemplu, I.Radu (coord), Metodologie psihologica si analiza datelor, Editura Sincron, Cluj-Napoca, l993)

Comentati datele tabelului de mai sus.

l. Conditionari genetice în diferite deficiente

1.1.Conditionarea genetica în deficientele mintale

Contributia "exacta"a factorilor genetici în determinarea unor deficiente mintale, mai ales severe, nu este cu certitudine cunoscuta, având în vedere imposibilitatea de a cuprinde în evaluari toate persoanele în cauza si costurile unor asemenea investigatii, care sunt extrem de mari. Cele mai multe statistici mentioneza mecanismele implicate în determinarea geneticaa deficientelor mintale, care - sub unghiulponderiilor procentuale - ar fi, de exemplu, urmatoarele:

-Tulburari cromosomiale: trisomia 21, 25%, alte tipuri, 2%;

-Tulburari monogenetice: autosomal dominante 1%, autosomal recesive 10%, sex linkate 8%;

-Malformatii ale SNC (microcefalia, hidrocefalia) si sindroame idiopatic 14%

-Întârziere mintala sau pseudodebilitate mintala datorate unor factori disfunctionali demediu, mai ales familial 15%

-Deficiente mintale fara cauze explicabile 25 %

1.2. Conditionarea genetica în deficientele vizuale

Cauzele deficientelor vizuale, de natura ereditara sau congenitala, statistic, pot fi urmatoarele:

Cauze genetice: autosomal dominante 20 %, autosomal recesive l7 %, X linkate recesive 5%, tulburari multifactoriale 8%.

Cauze nongenetice 50%;

1.3. Conditionarea genetica a deficientelor auditive

Deficienteleauditive pot sa apara izolat sau ca manifestari în cadrul unor sindroame.

S-au descris aproximativ l6 tipuri de deficiente auditive izolate, care diferaîntre ele prin modul de transmitere genetica, prin tipul afectiunii auditive si severitatea acesteia, precum si prin vârsta de debut.

Dintre sindroamele în cadrul cadrul caroraapare o deficienta auditivamentionam:

Sindromul Usher - care se transmite printr-un mecanism autosomal recesiv, asociindu-seo surditate neurosenzoriala cu o deficienta vizuala, aceasta din urma fiind cauzata de o retinita pigmentara. Apare, astfel, o surdo-cecitate (o dubla deficienta de auz si de vedere).

SindromulWaardenburg - care este transmis printr-un mecanism autosomal dominant si cuprinde surditate neurosenzoriala, iris de culori diferite si hipertelorism.

Sindromul Pendred - se transmiteprin mecanism autosomal recesiv, manifestându-se surditate si hipotiroidism.

Sindromul Jervell-Lange-Nielsen - se transmite prin mecanism autosomal recesiv, manifestându-se surditate neurosenzoriala si tulburari de ritm cardiac.

1.4.Conditionarea genetica a unor deficiente neuromotorii

Au o determinare genetica mai ales distrofiile musculare, ce cuprind mai multe sindroame dintre care mentionam:

Distrofia musculara Duchenne- este transmisa prin mecanism -linkatrecesiv. Boala este foarte grava, afectând mai întâi mersul. Diagnosticul prenataleste posibil prin dozarea creatinkinazei în ser si prin analiza genelorprin markeri.

Distrofia miotonica- este transmisa prin mecanism autosomal dominant, având o frecventa de circa l:20.000. Diagnosticul genetic este posibil prin examinareabazata pe proceduri de marcare a genelor situate pe cromosomul l8

TEMA - Pe lânga determinarile ereditare, ce factori pot fi implicati în aparitia unor defecte, deficiente, incapacitati si/sau handicapuri ? In ce mod sepot acetia asocia cu factorii ereditari?

2. Cercetari privind influenta ereditatiiasupra unor trasaturi de personalitate si asupra predispozitiei la unele boli psihice

Cercetarile au evidentiat faptul ca au determinari ereditare puternice trasaturile firii si trasaturile temperamentale, precum si unele trasaturi ce tin de structura afectiva (reactivitate emotionala, instabilitate emotiva, anxietate, etc.). În schimb, structura atitudinal-valorica a personalitatii nu au o determinare genetica, ci sunt rodul învatarii sociale, al calitatii socializarii primare si secundare.

Redam mai jos cîteva date privinddeterminarea ereditara a unor trasaturi de personalitate. Astfel, Eysenck (l967) mentioneaza coeficientii de eritabilitate (H) privind extraversiunea si introversiunea: Mz crescuti împreuna H= 0,6l: Mz crescuti separat H =0,42.La Dz , H = 0,l7.

În privinta neuroticismului, Eysencka gasit urmatoarele valori al luiH: Mz crescuti împreuna H = 0,53, Mz crescuti separatH = 0,38: Dz - H = 0,ll.

Gottesman a cercetat determinarea ereditara a unor trasaturi de personalitate, dintre care unele care pot duce la unele boli psihice , precum si determinarea ereditara a unor boli psihiatrice. Iatacoeficientii de eritabilitate gasiti: SociabilitateaH = 0,49, Tendinta spre dominare H = 0,49;

Hipocondrie H = 0,001, Isterie H = 0,30, Psihastenie H = 0,31, Psihopatii H= 0,38, Paranoia H = 0,38; Hipomanie H = 0,13, Boala maniaco-depresiva= 0,45, Schizofrenii H= 0,33.

Din cele de mai sus putem trage concluzia ca pentru unele trasaturi de personalitate si pentru unele boli psihice si psihiatriceexista într-adevar determinari genetice, dar si acestea trebuie relationate cu influentele mediului. Pe de alta parte, influentele mediului asupra unor trasaturi de personalitate si asupra caracteristicilor actelor comportamentale sunt în functie de specificul factorilor interni ai persoanei, cu determinarilelor înnascute, genetice sau /si congenitale.

TEMA:

Care este importanta studiilor asupra gemenilor privind interrelatiile ereditate-mediu în structurarea unor trasaturi de personalitate siîn ceea ce priveste explicarea aparitiei unor boli psihice?

BIBLIOGRAFIE SELECTIVA

l. Benga, I. (l994), Introducere în neurologia pediatrica, Editura Dacia, Cluj-Napoca

2. Eysenck, H. (l983), Revolution dans la theorie et la mesure de l'intelligence, în 'La RevueCanadienne de Psycho-education",nr. 2.

3. Landy, F. (l986), Psychology; the Science of Peope, New York, Prenntice Hall.

4. Loehlin, J. (l989), Partitioningenvironmental and genetic contributions to behavioral development, în "American Psychologist", nr.lo.

5. Radu, I. (coord,), (l99l),Introducere în psihologia contemporana, editura Sincron, Cluj-Napoca.

6. Sternberg, R. (l986), Beyond QI. A Triarchic Theory of Human Intelligence, New York, Cambridge Univ.

7.Wicks-Nelson, R., Israel, C.A.(l99l), Behavior disorders of childhood, New Jersey, Prentice Hall.













Document Info


Accesari: 3922
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )