Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































METODOLOGIA CERCETARII in atacurid e panica

Psihiatrie












ALTE DOCUMENTE

VISUL IN PERSPECTIVA PSIHANALITICA
Ce stiu eu despre droguri?
Partenerul de viata - prietenul cel mai bun
COMPORTAMENTUL CIVILIZAT IN VIATA DE ZI CU ZI !
Psihoterapie si asistenta comportamentala in armata
MEMORIA
intelepciunea cazuta
ABORDAREA SISTEMICA A PSIHICULUI
FACTORI FUNDAMENTALI AI DEZVOLTARII PSIHICE
DEFICIENTA MINTALA SI LIMBAJUL COPIILOR CU DEFICIENTA MINTALA

METODOLOGIA CERCETARII in atacurid e panica

2. 1. Obiectivele generale



 

Microcercetarea noastra isi propune sa evidentieze importanta suportului psihologic in atacul de panica si sa sugereze necesitatea prezentei absolut necesare a psihologului in orice sectie de psihiatrie, in scopul conlucrarii dintre acesta si medicul psihiatru, pentru gasirea acelor factori responsabili de aparitia atacului de panica, dar si pentru medierea relatiilor emotionale a pacientilor cu familiile lor si cu personalul medical. Astfel, am dorit sa abordam atacul de panica din punct de vedere psihologic, īncercānd sa punem in evidenta posibilele cauze psihologice ale bolii, anumite aspecte psihologice ale bolnavilor, posibilitatile de interventie psihologica in aceasta boala. Totodata, incercam sa atragem atentia asupra rolului major al psihoterapiei in tratarea bolnavilor, deoarece actiunea unilaterala medicamentoasa nu este suficienta.

Scopul cercetarii il constituie si stabilirea factorilor care ajuta la cresterea calitatii vietii bolnavului cu atac de panica, medicii fiind preocupati preponderant de obtinerea unor efecte cat mai rapide, ignorandu-se starile emotionale prin care acestia trec.

Obiectivele specifice

Lucrarea de fata ar dori sa sublinieze insemnatatea suportului emotional-afectiv al familiei pentru calitatea vietii bolnavului de atac de panica, acesta trecand printr-o perioada de mare labilitate psihica.

De asemenea, trebuie sa punem in evidenta influenta pozitiva a mentinerii  elementelor de socializare adecvata a pacientului in obtinerea unei stari psihice pozitive.

Totodata, dorim sa studiem si  in ce maniera calitatea vietii bolnavului de atac de panica este influentata de activismul profesional.

2. 2. Elaborarea ipotezelor cercetarii

 

Ipoteze:

1.Prima ipoteza pleaca de la observatia potrivit careia persoanele cu atac de panica sunt persoane anxioase,care isi fac griji mult pera intense si frecvente pentru sine sau pentru cei apropiati raportat la riscurile vietii cotidiene. De asemenea, au o tensiune fizica adesea excesiva, o permanenta atentie la riscuri: vigilenta fata de tot ce ar putea lua o turnura neplacuta, pentru a controla chiar situatii cu risc redus ( fapt putin probabil sau lipsit de importanta ).

In cercetarea noastra, operationalizam personalitatea anxiogena prin urmatoarele atribute: anxios, depresiv, cu sentimente de culpabilitate, masurate de scala O a testului 16 PF Cattel.

Asadar, stabilim urmatoarea ipoteza:

-Este de asteptat ca persoanele care sufera de atac de panica sa aiba conturat un profil de personalitate de tip anxiogen.

2. A doua ipoteza pleaca de la ideea potrivit careia persoanele care sufera de atac de panica traiesc un adevarat impas existential, intreaga lor viata sociala, afectiva, familiala si profesionala este bulversata, cu greu isi mai pot indeplini rolurile sociale.

Ipoteza noastra se refera la calitatea vietii bolnavilor, aceasta fiind, fireste mai scazuta la acestia. Din observatiile si discutiile anterioare cu bolnavii, am desprins importanta relatiilor familiale de natura suportiva asupra caliatii vietii, familia fiind un prim terapeut al bolnavului. Mai mult decat atat, am observat chiar influenta pozitiva a unei sustineri adecvate din punct de vedere afectiv-emotional asupra evolutiei bolii, o viata mai buna asigurand vindecarea. Astfel, ne propunem sa demonstram ca:

-  Daca bolnavii de atac de panica beneficiaza de suport afectiv-emotional adecvat din partea familiei lor, atunci vor avea un nivel calitativ al vietii mai inalt decat cei care nu au parte de aceasta sustinere.

           

            3.Dorim sa punem in evidenta, de asemenea, ca nivelul calitativ al vietii este influentat si de alte variabile, pe care, daca le determinam le putem controla in sensul cresterii acestui nivel. Tot din constatarile facute asupra bolnavilor de atac de panica am putut observa ca acele persoane care isi continuau activitatea profesionala si nu isi intrerupeau munca aveau o stare de spirit mai buna, o calitate a vietii mai ridicata, care le influenta cursul bolii. Ca si in celelalte boli, ergoterapia este o buna metoda de a te deconecta de boala, prin socializare cu altii, prin fixarea pe anumite sarcini, ajutand la diminuarea stresului provocat de boala. Prin urmare, dorim sa aratam urmatoarele:

- Calitatea vietii este pozitiv influentata de activismul profesional. Daca pacientii care sufera de atac de panica isi continua activitatea profesionala atunci calitatea vietii lor este mai ridicata decat la pacientii care isi intrerup munca.

2. 3. Caracterizarea lotului

            Incercarea noastra de a surprinde problematica generate de acest fenomen ne-a determinat sa efectuam o serie de investigatii pe un lot de bolnavi selectati dupa mai multe criterii.

Populatia cercetarii noastre este formata din 60 de subiecti , 30 dintre ei fiind pacienti cu atac de panica si reprezentand grupul experimental, iar ceilalati 30 fiind persoane sanatoase, si formand grupul de control. Pentru mai multa claritate vom nota grupul experimental cu A si pe cel de control cu B.

Subiectii din grupul experimental (A), bolnavi cu atac de panica, au fost selectati din cadrul Sectiei de Psihiatrie a Spitalului Al. Obregia, fiind pacienti aflati in faza de tratament. Datele au fost recoltate in luna aprilie a acestui an, insa mentionam ca, in cursul anului 2003 , in cadrul practicii de specialitate desfasurate in cadrul acestui spital am stat de vorba cu mult mai multi bolnavi, dar care din diverse motive nu au putut fi retinuti pentru acest studiu. Cu acest prilej, de altfel, s-a conturat si problematica lucrarii noastre si ipotezele acesteia.

Sub raportul varstei si al sexului ambele grupuri sunt echivalente.

            In ceea ce priveste activismul profesional, in grupul A, 13 dintre bolnavi au renuntat sa mai lucreze (fiind pensionati pe caz de boala sau pentru varsta), in timp ce restul de 17 continua sa-si desfasoare activitatea profesionala cu norma intreaga. In grupul de control, doar 9 dintre subiecti sunt pensionati.

Repartitia distributiei profesionale in cele doua loturi:                                                   

Nr. Crt.

lotul

Lotul A

Lotul B

0

profesia

Nr. subiecti




Nr. subiecti

1.

Pensionari

13

9

2.

Cadre didactice

3

2

3.

Muncitori

7

9

4.

Alte profesii

7

10

5.

Total

30

30

            Remarcam o distributie echilibrata in cele doua grupuri sub aspectul profesiei.

Bolnavi

Īn ceea ce priveste nivelul de scolarizare al subiectilor cercetati mentionez ca ei apartin aproximativ tuturor categoriilor.

  

   1. Distributia dupa varsta pacientilor cu tulburari anxioase insotite de atac de panica.

             a).  20-30 ani                     b). 31-40ani

             c). 41-50ani                       d).peste 51 de ani 

        

2.Distributia dupa sex a pacientilor cu tulburare anxioasa insotita de atac de panica.

 3

3. Repartitia dupa domiciuliul pacientilor cu tulbure anxioasa insotita de atac de panica.  

     a) rural                            b) urban

             

4. Distributia pe grupe de varsta privind varsta la care au avut loc primul atac de panica.

a)sub 20 de ani                            c) 41-50de ani

b) 20-40de ani                             d) peste 51 de ani




                                                 

  

5 .Repartitia pacientilor privind modul in care le-a afectat viata.

a)foarte putin

b putin

c)mult

d)foarte mult

6. Repartitia pacientilor privind modul in care i-a ajutat tratamentul urmat in spital.

7.  Terapia alternativa pe care au folosit-o.                                              

8. Tipul de atac de panica.

9. Repartitia dupa antecedentele  personale.

10. Motivul declansarii atacului de panica.

 

11. Repartitia pacientilor  in functie de ce au incercat sa faca pana sa ajunga la medic

a). v-ati documentat despre boala si ati incercat sa aflati cu ce aveti de-a face

b). ati incercat sa fiti mereu ocupat si sa uitati de problemele reale

c). v-ati inchis in dumneavoastra

 

 

 

 

 

 

2. 4. Instrumentele de cercetare

Instrumentele folosite in atingerea dezideratelor propuse au fost:

a) observatia directa si indirecta;

b) anamneza psihoclinica;

c) scala 0 a testului 16 PF Cattel

d) chestionar de investigare a relatiilor afectiv-emotionale din familie.

e) chestionar de investigare a calitatii vietii;

a) dorim sa subliniem ca observatia constituie o tehnica foarte importanta de investigare in psihologia clinica, deoarece ofera foarte multe informatii valoroase, mai ales pentru analizele calitative. Pentru a realiza o observatie stiintifica trebuie sa se defineasca in primul rand tema, obiectivele, si ipotezele adecvate acelui fenomen psihologic studiat. Un bun cercetator trebuie sa reuseasca sa identifice si sa inregistreze rapid faptele pe care le va observa. El trebuie sa aiba intuitie, imaginatie si capacitate de sinteza.

Un ghid de observatie ar cuprinde:

 a) fapte, manifestari;

 b) actiuni, activitati, comportamente;

 c) opinii, atitudini, mentalitati.

Astfel, urmarim urmatoarele aspecte pe parcursul observatiei:

1.Aspectele fizice, exterioare ale subiectului. Pe baza trasaturilor fizice se procedeaza la formularea unor relatii si concluzii cu caracter psihologic, cum ar fi identificarea prin intermediul aspectelor fizice, exterioare a trasaturilor de personalitate pe care ne-am propus sa demonstram ca le poseda pacientul cu atac de panica. Pe baza unei astfel de observatii se ajunge la tipologia bio-constitutionala; pornind de la aceasta tipologie si identificīnd anumite tipuri bio-constitutionale īn realitate, putem ajunge la concluzii privind temperamentul si principalele trasaturi caracteriale ale bolnavului despre care am presupus ca se afla in relatie cu boala.
   

 2. Pozitiile, starile pacientului, care furnizeaza informatii pretioase despre gradul de activism, echilibru emotional si motor al acestuia, despre starile sale emotionale din momentul observatiei.

 3. Manifestarile comportamentale. In aceasta categorie intra comportamentul verbal, cu caracteristicile sale (fluenta, ritm, intonatie, forta exprimarii, timbrul), care reflecta dinamismul temperamental si starile emotionale si motivationale ale subiectului. Apoi comportamentul motor, adica mimica (gradul lor de mobilitate, de diferentiere, de expresivitate) pantomimica, gestica generala (daca este saraca si stīngace poate indica rigiditatea interna a subiectului, iar daca este bogata, expresiva, arata existenta unor structuri īnalt active si diferentiate la nivel temperamental).  Apoi comportamentul locomotor, care furnizeaza la rīndul lui informatii despre caracteristicile temperamentale si de personalitate.

Aceste aspecte le desprindem prin doua modalitati de observare:

Observatia directa presupune receptarea, perceperea, selectarea de catre noi a reactiilor individuale subiectilor nostri. Noi am urmarit modul de adaptare al bolnavilor la starea de boala, la mediul spitalicesc, felul cum stabileau legaturi cu personalul medical, relatiile stabilite intre ei, ca si maniera proprie de a se exprima mimico- gesticular, lingvistic in contactul cu noi.

Observatia indirecta, de asemenea, mult folosita in studiile din stiintele sociale si medicale, aduce date in legatura cu ceea ce se desfasoara in saloane, cabinete, subiectul nestiind ca este observat. Cu ajutorul observatiei indirecte recoltam date foarte interesante, mai evidente si reale decat cele declarative ale subiectului (mai ales cand acesta doreste sa fie vazut intr-o lumina favorabila). De exemplu, unii bolnavi ascundeau anumite comportamente nesanatoase, dar au fost observati in afara salonului manifestandu-si acele obisnuinte.

Toate datele, conduitele, reactiile recoltate de noi prin intermediul observatiei directe si indirecte se coreleaza cu cele obtinute prin intermediul celorlalte mijloace de investigare si ajuta la conturarea unui profil cat mai complet al bolnavului nostru.

b) Anamneza psihoclinica -prin aceasta metoda  obtinem informatii cu privire la pacient in scopul reconstituirii biografiei lui si stabilirii relatiei dintre aceasta si boala sa. Analiza modului concret de viata,a conditiilor de lucru si a situatiei familiale ,a debutului bolii, aprofundarea problematicei cauza-efect arata importanta anamnezei in aceasta investigatie.



Mai cu precizie, am urmarit urmatoarele categorii de informatii:

-date generale: varsta, sex, profesie, scolarizare, stare civila;

-date speciale: legate de comportamente nesanatoase, stilul de viata, comportamentul alimentar, antecedente personale patologice;

-atitudinea fata de personalul medical apreciata subiectiv;

-aspecte ale suferintei organismului (insomnii, indispozitie, etc.)

-aspecte care arata modificari psihice: anxietate, depresie, angoasa;

- relatiia cu familia;

-relatiile stabilite la locul de munca.

Etapele desfasurarii anamnezei:

1. Se determina natura exacta a atacului de panica.

2. Se evalueaza nivelul corect al anxietatii (DSM  III - R).

3. Manifestarea simptomului īn viata pacientului. Rolul sau perturbator.

4.Factorii declansatori si conditiile ce īnsotesc criza de anxietate (hiperventilatie, modul de a se hrani, cognitii, situatii interpersonale)

5. Evaluarea comportamentului fobic īn scale ierarhice gradate.

6. Evaluarile de tip cognitivist si anume gāndurile negative sau predictiile īn legatura cu ceea ce crede ca se va īntāmpla.

7. Evaluarea pozitiva si negativa a simptomului de catre pacient. Constientizarea beneficiului secundar.

8. Scoaterea īn evidenta a resurselor pacientului (hobby - uri, prieteni, particularitati ale persoanelor).

Interviul de evaluare

(conform teoriei cognitiv comportamentale)

              1) Istoria instalarii atacului de panica

2) Factorii care-l mentin

3) Gāndurile cu privire la problema sa

4) Strategii adaptive pe care le-a folosit

  5) Definitia scopurilor tratamentului

In functie de dispozitia pacientilor perceputa prin metoda observatiei si prin anamneza, am administarat cu prudenta probele psihodiagnostice.

c) Testul 16 PF, Cattell -cuprinde 187 de itemi care sondeaza personalitatea individului, prin intermediul a 16 factori de personalitate, care se situeaza intre doua extreme: rezervat-deschis (A), mai putin inteligent-inteligenta vie (B), stabilitate emotionala scazuta-stabil emotional (C), umil-afirmativ (E), moderat-impulsiv (F), nepasator-constiincios(G), timid-indraznet (H), dur si realist-tandru (I), indraznet-neincrezator (L), practice-imaginativ (M), direct-subtil (N), calm-anxios (O), conservator-deschis spre nou (Q1), dependent de colectiv-independenta personala (Q2), necontrolat-controlat (Q3), destins-tensionat (Q4).

In vederea atingerii obiectivelor cercetarii noastre, pentru a demonstra ca pacientii cu atac de panica au o personalitate de tip anxiogen, lotului nostru de subiecti i-am administrat doar o singura scala din Testul 16PF, respectiv scala O, care are 13 itemi. Asadar, am testat doar urmatorii factori de personalitate: anxietate, depresie, sentimente de culpabilizare (O), factori de personalitate implicati in patologia psihiatrica. Scorurile brute obtinute au fost transformate in scoruri standard de la 0 la 10.

Profil 16 P.F. (R. B. Cattell)

□ A   Numele ........... Prenumele ....... Sexul ... Vārsta .... Data .......

Calm, īncrezator īn sine, senin.

O

 0  1    2  3

 4  5    6

 7   8  9   10

O

Anxios, depresiv, cu senti-mente de culpabilitate.

d)Chestionar de investigare a relatiilor afectiv-emotionale din familie - a fost elaborate special in scopul cercetarii noastre, necesitand un instrument cu ajutorul caruia sa identificam subiectii care beneficiaza de un suport afectiv-emotional din partea familiei, dar si pe cei care nu au se bucura de acest suport. Intrebarile incearca sa surprinda climatul relatiei de cuplu al subiectului, in jurul urmatorilor indici: iubire reciproca, incredere, sprijin, fidelitate, discutii contradictorii, comunicarea, relatii intrafamiliale, critici, respectarea intimitatii. De asemenea, se investigheaza si relatia cu copilul/copiii, comportamentul acestuia/acestora.

Precizam ca acest chestionar l-am aplicat doar subiectilor care au o familie, selectie facuta in urma anamnezei psihoclinice.

e) Chestionarul de investigare a calitatii vietii

Chestionarul a fost conceput in sprijinul ipotezelor noastre, avand ca model Inventarul de Simptome Rotterdam. Chestionarul este compus din 10 itemi si 3 subscale principale:

1. Scala suferintei fizice (M-am simtit obosita, Am avut dureri de cap. M-am simtit lipsit de energie/lipsit de putere);

2. Scala suferintei psihice (ex.: Am fost foarte nervos, iritabil. Am fost deprimat, -suparat si melancolic, trist- Am fost cuprins de stari de incordare nervoasa);

3. Scala activitatilor zilnice/cotidiene (ex.: Sa urcati scarile de la locuinta; Sa faceti plimbari mai lungi, departe de locuinta; Sa faceti cumparaturile pentru familie).

Fiecare item poate avea un scor īn intervalul de valori 1-5 puncte. Cu cat scorurile sunt mai mari la primele doua scale, starea de sanatate a pacientului este mai grava sau nefavorabila. La scala activitatilor zilnice si la scala aprecierii generale a starii de sanatate, scorurile mari indica o functionalitate mai buna a pacientului.

Mentionam ca acest chestionar intr-o faza preliminara a avut dimensiuni mai mari, insa in etapa pretestarii ne-am confruntat de refuzul bolnavilor de a raspunde la atat de multe intrebari. Asadar, am optat pentru aceasta varianta simplificata pentru a nu induce bolnavilor stari de oboseala sau stres. Insa, adaugam ca informatii cu privire la calitatea vietii am recoltat si prin intermediul anamnezei, metoda prin care bolnavii s-au exprimat mai liber si s-au simtit mai confortabil.












Document Info


Accesari: 3702
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )