Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
upload
Upload






























Stresul de lupta - reactii psihice

Psihiatrie


Stresul de lupta - reactii psihice

(note de curs)

Marian Popa



Importanta problemei

  • Lupta urmareste distrugerea rezistentei fizice si psihice a inamicului iar cel care are acest obiectiv, este la rândul lui supus aceluiasi obiectiv.
  • În luptele de mare intensitate reactia de stres de lupta (RSL) poate deveni una dintre sursele majore de pierderi de personal.
  • Statistici variate indica între 10 si 70%!. Nu este un procent fix ci depinde de severitatea luptei, gradul de pregatire a trupei, modul de evaluare. etc.

Definitii:

Reactia de stres de lupta se diagnost 939n1316j icheaza atunci când:

Militarii prezinta simptome clinice, care impun evacuarea de pe câmpul de lupta;

Militarii solicita evacuarea sau au simptome clinice;

Militarii solicita evacuarea fara a prezenta rani fizice

Înca nu exista o definitie unanim acceptata

Reactiile întârziate:

Reactiile târzii (care apar dupa terminarea luptelor sau chiar dupa lasarea la vatra), sunt sau nu RSL, se datoresc luptelor sau structurii de personalitate?

Excluderea lor, reduce statisticile dar este inadecvata teoretic si clinic

Abordari conceptuale ale RSL:

  1. Conceptia biologizanta

RSL este efetul unor leziuni microscopice ale creierului, ca urmare a exploziilor din apropiere (socul de explozie, RM-1)

Reziduuri ale acestei conceptii au persistat. Abordarea medicala traditionala prin care RSL este perceput ca o boala, pacientul neavând nici o responsabilitate

  1. Abordarea din perspectiva psihologiei dezvoltarii

Prevalenta în timpul RM-2

Sugereaza o predispozitie personala înnascuta.

Solutia: o selectie adecvata a personalului militar

  1. Abordarea psihosociala

Se impune dupa sfârsitul RM-2

RSL este un fenomen social care consta în prabusirea suportului social si de grup (coeziune si conducere, în special)

În lupta supravietuirea depinde de grup

  1. Abordarea sistemic-comunicaionala

RSL este o forma de comunicare între individ si sistem

Ca urmare, individul ramâne sanatos si competent

Atâta timp cât mesajul militarului este perceput de sistem, nu conteaza prin ce metode comunica si nici prin ce metode (tratament), raspunde sistemul

Factori cauzali ai RSL

Factori primari:

    1. Frica de moarte

i. Conflictul fundamental dintre supravietuire si datorie/loialitate

ii. Atunci când frica nu mai este suficient compensata de grup si societate soldatul devine neajutorat

iii. Raportul dintre raniti/morti si RSL este semnificativ pozitiv

    1. Stresul masiv si intens produce mai multe RSL decât stresul moderat prelungit. Acesta din urma produce reactii somatice sau probleme de comportament, disciplinare

Factori secundari:

  1. stres fizic (mediu)
  2. deprivarea de somn in operatii sustinute (peste 48 de ore de actiune continua)- atentie la comandantii nedormiti!
  3. Conflicte psihice, probleme personale (importanta mai mica)

Factori de sprijin împotriva RSL

    1. Conducerea si coeziunea unitatii (importanta cruciala)

i. Numeroase studii au evidentiat acest fapt

ii. Soldatii anxiosi pot fi eroi dar unitatile atinse de anxietate sunt pierdute!

iii. Conducerea induce speranta, încredere



iv. Conducerea este expresia imediata a suportului social dar poate fi si un factor disruptiv, daca functioneaza defectuos

Structura de personalitate si RSL

La începutul RM-2 predomina opinia ca RSL tine de structura de personalitate a militarilor

A fost promovat un program de selectie dar frecventa RSLnu a scazut seminificativ

Apoi, cei vulnerabili au fost trimisi în lupta fara a fi cu nimic mai prejos decât camarazii lor!

În concluzie, RSL nu poate fi prezis prin metode psihologice

Personalitatea are însa un rol important în recuperare!

Ramâne un domeniu important de studiat!

Fazele RSL

RSL este o reactie la o situatie traumatizanta si are un caracter dinamic

Freud (1921): "nevroza de razboi", cu doua stadii: imediat si târziu

Kardiner&Spigel (1947): stadiu acut, stadiu cronic

În prezent sunt definite trei stadii ale RSL:

o       Imediat:

Ore, zile dupa situatia traumatizanta

Anxietate oscilanta, manifestari comportamentale, somatice si emotionale

Este posibila recuperarea spontana

o       Acut

Saptamâni, luni

Cristalizarea starilor anxioase în concordanta cu mecanismele defensive obisnuite ale persoanei (negare, proiectie, etc)

Anxietate-depresie

Conversii somatice

Uneori chiar evacuarea transforma reactia imediata într-una de tip acut! (ca urmare a asumarii rolului de pacient-victima)

o       Cronic:

Dupa 6 luni (DSM III)

Dispar multe dintre simptome dar ramâne nucleul posttraumatic (PTSD)

Obsesia situatiei traumatizante

Cosmare, comportamente emotionale excesive (furie, agresivitate)

Dificultati de relationare interpersonala

Anticiparea anxioasa a unui dezastru iminent

Procesul posttraumatic:

conflict între nevoia de a exprima trairile si nevoia de a le reprima

exprimarea este dureroasa dar este singura cale de reconstructie a echilibrului personal

Reprimarea aduce liniste pe moment dar scade sansele de recuperare. Materialul traumatizant invadeaza momentele de relaxare (în somn de exemplu).

Tratament si prevenire

Subiectii RSL se simt neajutorati si incapabili sa suporte amenintarea externa si efectele ei emotionale

Terapia:

o       Asistarea subiectului în a se percepe ca o persoana normala, capabila de adaptare

o       Orientarea pe comportamente pe tip adaptativ si nu pe simtome

o       Patru principii:

Revenirea cât mai rapida în mediul de lucru, chiar daca simptomele persita;

Evacuarea în spatele frontului fixeaza subiectul în simptomatologie



Organizarea evacuarii pe esaloane si aplicarea unei scheme riguros progresive

US Army, în campania din Italia si Africa de Nord:

o       3% recuperari la evacuatii în spatele frontului

o       70% recuperari la cei retrimisi în lupta!

Apelul la suportul social natural iar daca lipseste, crearea lui;

Colegii, familia, comanda unitatii

Eficienta comenzii este perceputa ca sansa de supravietuire!

Recâstigarea perceptiei de sine ca persoana normala, adaptabila-respingerea etichetarii ca bolnav;

A fost demonstrata importanta neetichetarii ca boala a RSL (etichetare:PTSD)

Legitimizarea si încurajarea starilor si trairilor traumatizante

Încurajarea si recunoasterea dreptului de exprimare libera a trairilor si emotiilor

Se recâstiga sentimentul controlului asupra propriei conduite

Toate cele patru principii terapeutice se afla în interactiune!

Reactiile întârziate:

Apar la subiecti care si-au reprimat trairile pe durata luptelor si cedeaza mai târziu

Nu erau recunoscute în RM-2 dar au fost constientizate dupa Vietnam

Prevenirea RSL

selectia nu este eficienta

leadership si coeziune

diseminarea informatiilor

mentinerea componentei unitatii

diminuarea rezonabila a sperantei de evacuare

Rolul psihologului militar în raport cu RSL.

Programe de reducere a stresului traumatic (Critical Incident and Stress Management ori Traumatic Incident Reduction).

Stresul militar (s.m.) în conditii de pace

Este s.m. mai intens decât stresul "civil"? Sunt militarii, în general, mai stresati decât civilii?

ramâne de discutat daca exista "militari în general" si "civili în general"

specialitaile militare sunt extrem de diverse, fiecare prezentând un tablou specific de solicitari

Este medicul, psihologul, inginerul militar mai stresat decât colegul sa de aceeasi specialitate civil?

Daca da, de ce?

Daca nu, de ce totusi, s.m. se bucura de o atentie speciala?

Surse de stres în mediul militar în timp de pace:

Forme de manifestare dezadaptata:

Alcool, substante interzise (droguri)

Comportament antisocial

Disolutie familiala

Diminuarea performantei militare

Indisciplina

Tulburari somatice

Stresul si performanta profesionala

Exista o relatie directa? Da si nu!

DA: hrana proasta, odihna insuficienta

NU: stresul actioneaza indirect

Mediul profesional militar nu este doar sursa de stres ci si locul în care se manifesta conduite induse de stresul exogen (familial, de exemplu)

Combaterea si prevenirea stresului în mediul militar

Unii ar putea spune: dar chiar trebuie combatut? Exista o alta metoda mai buna de pregatire pentru situatii de stres decât antrenamentul în conditii de stres pe timp de pace?!

Si totusi, toate armatele moderne au implementat programe de prevenire si recuperare a stresului traumatic.





Document Info


Accesari: 4773
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )