CUM SE DEZVOLTĂ CONsTIINŢA
Aceeasi vecini va vor da în schimb ocazia sa dezvoltati un aspect important al primei adolescente: învatarea supunerii la regulile societatii, la comformism 21421v215v ul social. În fond, un copil învata sa-si formeze atitudinea cu privire la regulile sociale asimilând limitele pe care i le impuneti. Copilul realizeaza aceasta învatare, a ceea ce numim în mod general constiinta si pe care o putem considera vocea interiorizata a imperativelor si interdictiilor emanate de parinti. Constiinta nu este înnascuta. În principal "o învatam" de la parintii nostrii.
Unii copii se transforma în adulti a caror constiinta lipseste. Acestia sunt psihopatii si criminalii care pot comite acte antisociale fara a resimti cea mai mica doza de culpabilitate. Exista deasemenea copii, care la vârsta adulta sufera de un exces de constiinta.
Pentru noi psihologii, acestia formeaza clientela tipica. Sunt excesiv de nelinistiti si inhibati, se tem prea mult de a fi rai sau egoisti, sau "buni de nimic".
Nu ne dorim ca ai nostrii copii sa intre mai târziu în vreuna din aceste categorii. Noi dorim sa dezvolte o constiinta rezonabila si sanatoasa. Putem ajuta copilul sa capete un astfel de constiinta, aratându-ne rezonabili când le cerem sa se comformeze regulilor sociale.
Comportamentul copilului releva nivelul precis al dezvoltarii constiintei la acest stadiu. Poate începe prin a spune "nu, nu", cu voce tare, pentru el însusi, când este pe cale sa faca ceva interzis. Într-o zi l-am vazut pe baietelul meu cel mic, în vârsta de vreo doi ani si jumatate, în picioare în fata unei etajere pline cu carti, spunând cu voce tare " nu, nu", în timp ce tragea de cartile din rafturi. Activitate interzisa dealtfel. Unii parinti ar putea fi iritati de o asemenea atitudine si ar putea gândi: "Ei bine, daca spune "nu", înseamna ca stie ca e interzis. Atunci de ce o face?" Eu as raspunde prin faptul urmator: constiinta tocmai începe sa interiorizeze interdictia de a trage cartile din rafturi. Numai ca, nu are înca suficient control asupra actiunilor spontane pentru a-si putea asculta constiinta care se naste.
Este important ca parintii sa realizeze faptul ca acest "nu" spus de copil este primul pas în dezvoltarea constiintei sale. Ca urmare, va veni vremea când va spune "nu" si în acelasi timp se va putea opri de la executarea unei actiuni interzise. Principala functie a constiintei este de a preveni comportamentul antisocial, si nu doar de a da copilului un sentiment de culpabilitate dupa savârsirea unui act prohibit. Aceasta functie preventiva a constiintei se afirma cu timpul.
Trebuie sa treaca macar cinci ani din viata unui copil pentru ca acesta sa-si dezvolte constiinta, pentru a învata sa interiorizeze imperativele conformisnmului social. Nu îl fortati în acest sens. Dezvoltarea limbajului îl ajuta mult. Iar la aceasta vârsta a primei adolescente limbajul face un prodigios salt înainte.
|
