Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza






Conceptul de personalitate

Psihologie











ALTE DOCUMENTE

SECRETELE MEMORIEI
VISELE
Cele 10 nevoi nevrotice care raman in structura de personalitate a adultului
TEMPERAMENTUL
Creativitatea
Nivelurile de analiza ale sistemului cognitiv
EMOTIA
SOCIOLOGIE PSIHOLOGIE Analiza datelor
ECKHART TOLLE
PSIHOLOGIA INVATARII


Conceptul de personalitate

Termenii de persoana si personalitate sunt atât de utilizati în limbajul coti­dian, încât fiecare are sentimentul întrebuintarii lor corecte în cele mai diverse situatii. în schimb, utilizarea lor ca termeni ai stiintei psihologice pune atâtea probleme încât, parafrazându-1 pe P. Fraisse, am putea spune ca istoria psiho­logiei se confunda (între anumite limite) cu istoria raspunsurilor la întrebarea "Ce este personalitatea?" Raspunsurile au fost, uneori, atât de diferite încât ne putem întreba, pe drept cuvânt, daca toti autorii respectivi vorbeau despre aceiasi lucru. Se impune mai întâi sa deosebim persoana de personalitate. Termenul de persoana desemneaza individul uman concret. Personalitatea, d 252j910c impotriva, [esjejo constructie teoretica elaborata de psihologie în scopul j întelegerii si explicarii - la nivelul teoriei stiintifice - a modalitatii de fiintare i si functionare ce caracterizeaza organismul psihofiziologic pe care îl numim-persoana umana.

Aceasta prima precizare ne permite sa diferentiem conotatia stiintifica a termenului personalitate - categorie, constructie teoretica - de sensul comun al acestuia, ca însusire sau calitate pe care cineva o poate avea sau nu.

O privire generala asupra mai multor definitii date personalitatii eviden­tiaza câteva ^caracteristici, ale acesteia (Perron, R., 1985):

~ Iglobalitatea : personalitatea cuiva este constituita din ansamblul de carac­teristici care permite;.. descrierea acestei persoane, identificarea ei printre celelalte. Orice constructie teoretica valida referitoare la personalitate trebuie sa permita, prin operationalizarea conceptelor sale, descrierea conduitelor si aspectelor psihofizice care fac din orice fiinta umana un exemplar unic;

-coerenta: majoritatea teoriilor postuleaza ideea existentei unei anume organizari si interdependente a elementelor componente ale personalitatii. Când în comportamentul cuiva apar acjte_ne^obi§nuite, ele surprind deoarece contravin acestui principiu; în^ercâMMexplicam, sa întelegem actiunile curajoase ale unei persoane timide, nu facem altceva decât sa reducem

54

PSIHOLOGIE sCOLARA

incoerenta initiala utilizând modele propuse de o anume teorie a perso-,    nalitatii. Postulatul coerentei este indispensabil studiului structurilor de personalitate si al dezvoltarii lor; peisojiaJi|atea^^j_este un ansamblu de se   elemente juxtapuse, ci un sistem functional format din elemente inter­dependente. De aici rezulta o a treia caracteristica :

- permanenta (stabilitatea) temporala: Daca personalitatea este un sistem functional, în virtutea coerentei sale, acesta genereaza legi de organizare a caror actiune este permanenta. Desi o persoana se transforma, se dez­volta, @^i._gasfipe_aza j^ntitâtejijja, rMju^a^mija umana are constiinta existentei sale, sentimentul continuitatii si identitatii personale, înciuda transformarilor pe care le sufera de-a lungul întregii sale vieti. Aceste trei caracteristici, globalitate, coerenta si permanenta evidentiaza faptul ca personalitatea este o structura. Una din definitiile ce evidentiaza cel mai bine aceste caracteristici este cea data de Allport: "Personalitatea este organizarea dinamica în cadrul individului a acelor sisteme psihofizice care determina gândirea si comportamentul sau caracteristic". Desi faptele de^ conduita ale unei persoane prezinta o anume variabilitate situationala, pejermen lung, observatia ne furnizeaza un cadru relativ stabil, unitar, de asteptare si interpretare, releva anumite invariante.

^Trasatura psihica este conceptul ce evidentiaza aceste însusiri sau parti-cularitati relativ stabile Jale unei persoane sau ale, unui proces psihic. In plan comportamental, o trasatura este indicata de predispozitia de a raspunde"în acelasi fel la o varietate de stimuli. De exemplu, timiditatea este un mod relativ stabil de comportare marcat de stângacie, hiperemotivitate, mobilizare energetica exagerata etc. ŢrJ|saturHe-junt în primul rând notiuni descriptive, dar ele dobândesc în practica si o valoare explicativa (uneori se ajunge la o explicatie tautologica: cineva este hiperemotiv pentru ca este timid, si este timid pentru ca este hiperemotiv).                         f

La un nivel superior de generalizare se întâlnesc'.'tipurile - ca structuri sau configuratii specifice formate din mai multe trasaturi (introvertit, extravertit, ciclotimie etc).

Trebuie sa subliniem, totusi, ca analize foarte fine ale unor comportamente variate care aparent evidentiaza aceeasi trasatura, nu au condus la rezultate convingatoare. Concluzia generata a fost ca, desi unele din aceste compor­tamente sunt relativ constante, corelatiile intercomportamente sunt foarte neregulate, evoluând în general de la valori medii pâna la valori mici, nesemnificative.

W. Mischel explica aceste neregularitati considerând ca trasaturile sunt prototipuri, adica nu descriu decât proprietati tipice sau frecvente în anumite situatii. Astfel, oamenii atribuie o trasatura daca aceasta trasatura apare în câteva situatii frecvente, chiar daca acestea nu sunt generale. Cineva poate fi calificat ca fiind coleric daca a fost vazut cuprins de mânie într-o situatie remarcabila, chiar daca aceasta nu este o constanta a comportamentului sau.

PERSONALITATEA ELEVULUI                                                                                                     55

Apoi, putem observa ca aceeasi trasatura are în vedere comportamente care se manifesta în situatii foarte diferite: de exemplu, a-ti fi frica de esec, de boala sau de cutremur nu reflecta în mod necesar aceeasi componenta a personalitatii.

Cercetari experimentale au demonstrat ca atribuirea unor trasaturi se face si în functie de motivatia care, consideram ca justifica manifestarile compor­tamentale si ca, în general, ultima impresie conteaza (efectul de recenta). Dar întâlnim si situatii în care prima impresie (expresia unor stereotipuri evaluative) se transforma într-o grila de observare si interpretare a tuturor comportamentelor ulterioare ale cuiva.

Pentru a întelege aceste inconsecvente în aprecierea personalitatii celuilalt, sau a propriei persoane, trebuie sa avem în vedere si complexitatea situatiilor ce releva în aparenta aceeasi trasatura, precum si libertatea de decizie com­portamentala pe care situatiile o permit. în situatii simple, obisnuite, toti putem fi calmi; când însa determinantii situationali sunt foarte puternici, acestia declanseaza emotii atât la persoanele putin anxioase, cât si la cele colerice: tuturor ne este frica de razboi si de boala. Totusi, aceste situatii extreme vor declansa emotii si mai puternice, uneori incontrolabile, la per­soanele nevrotice.

Nevoia de explicatie si predictie i-a facut pe diversi cercetatori sa caute indici constanti si usor observabili asociati unor manifestari de ordin psihologic. Astfel, au aparut o serie de tipologii constitutionale, bazate pe parametrii constitutiei fizice, corporale. Una dintre cele mai cunoscute tipo­logii este cea propusa de E. Kretschmer, care descrie urmatoarele tipuri:

a)  tipul picnic - statura mijlocie, exces ponderal, fata plina, mâini si picioare scurte, abdomen si torace bine dezvoltate - caruia îi sunt asociate urma­toarele trasaturi psitace, grupate într-un profil numit ciclotimie: viociune, mobilitate, optimism, umor, spontaneitate, sociabilitate, dar si superfi­cialitate în relatiile sociale, înclinatie catre concesii si compromisuri, spirit mai practic etc.

b)  tipul astenic - cu corpul slab, alungit, mâini si picioare lungi si subtiri -caruia i se asociaza un profil psihologic numit schizotimic: înclinatie spre abstractizare, interiorizare, sensibilitate, meticulozitate dusa uneori pâna la pedanterie, un simt acut al onoarei, manifestari de ambitie ascunzând adesea un complex de inferioritate etc.

c)  tipul atletic - tipul cu o dezvoltare fizica si psihica echilibrata, j -?'"f^     ."

Aceste asocieri statistice (care nu implica în mod necesar o relatie cauzala) între caracteristicile fizice si psihice s-au dovedit a fi semnificative pentru cazurile patologice, mai degraba decât pentru personalitatea normala.

Abordând personalitatea umana dintr-o perspectiva structuralist-sistemica, G. Allporî apreciaza ca la fiecare individ se pot descoperi 2-3 trasaturi cardinale care domina si controleaza celelalte trasaturi. Urmeaza apoi un

56

PSIHOLOGIE sCOLARĂ

grup de trasaturi principale (10-15), caracteristice, relativ usor de identificat si, în sfârsit, sute si mii de trasaturi secundare si de fond, care sunt mai slab exprimate si, de aceea, mai greu de identificat ori chiar contestate de cei carora le sunt atribuite.

Prin urmare, personalitatea nu este o simpla suma de trasaturi, ci o structura organizata ierarhic. De aceea, pentru a face o predictie valabila, important este sa surprindem configuratia, structura si trasatura (trasaturile) pivot, cele care controleaza si orienteaza întregul sistem de personalitate.

4 Notiunea de factor a fost introdusa în psihologie o data cu utilizarea, în prelucrarea performantelor comportamentale, a analizei factoriale. Aplicând aceasta metoda unor performante exprimate numeric (rezultate la teste, note etc.) se poate ajunge la obtinerea unor factori specifici, de grup sau comuni. De exemplu, daca notele obtinute de elevi la matematica coreleâza'semni-ficativ cu cele de la fizica, spunem ca aceste performante sunt explicate prin existenta unui factor comun, în cazul nostru, un mod de rationament tipic. în baza acestei constatari, putem anticipa ca un elev bun ia matematica va avea note bune si la fizica. în vârful piramidei factorilor se afla factorul general (g), identificat de multi autori cu inteligenta. V it| f Cele doua modele de descriere a personalitatii, a trasaturilor si factorilor, desi diferite din punct de vedere al informatiilor de plecare, se aseamana prin faptul ca ambele încearca sa reduca diversitatea initiala a datelor (date de observatie sau evaluari psihometrice) la un numar redus de dimensiuni -trasaturi sau factori.

în baza acestei asemanari, de foarte multe ori termenii de trasatura si factor de personalitate sunt utilizati ca sinonimi.

Exista un slab consens cu privire la. numarul de factori de personalitate identificati, la cele mai bune organizari ale lor sau la cele mai bune denumiri. Sistemele de trasaturi (factori) propuse de diversi autori variaza în continut si complexitate. Cele mai multe sisteme contin o variabila având relatie cu an­xietatea sau stabilitatea emotionala/tendinta nevrotica; multe contin variabile referitoare la nivelul energetic sau al activitatilor. Dominanta si sociabilitatea sunt de asemenea prezente. Unele din aceste trasaturi vor fi prezentate în sectiunea referitoare la caracter.


Document Info


Accesari:
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.

 


Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2014 )