Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza













Copiii dotati intelectual si caracteristicile lor

Psihologie



loading...











ALTE DOCUMENTE

Conceptul de conflict: etimon, definitie
DE LA AA LA MODELUL MINNESOTA
Violenta in familie
EXAGERAREA IMPORTANTEI PROPRIEI PERSOANE (LAUDAROSENIA)
ABORDAREA CONFLICTELOR
Unul dintre cele mai tembele lucruri pe care mi se intampla sa le vad la televizor este folosirea rasetelor inregistrate in serialele 'umoristice'
ASPECTE PRIVIND DEFICIENTA DE AUZ SI IMPLICATIILE EI ASUPRA EVOLUTIEI PERSONALITATII
CONSIDERENTE GENERALE ASUPRA PERSONALITATII
Asociatia pentru Psihologie si Psihoterapie Adleriana din Romania
Nu faci bine, lasa ca fac eu ca stiu mai bine


Copiii dotati intelectual si caracteristicile lor

O fetita de 7 ani reprezenta o problema pentru īnvatatoarea ei. Desi parea destul de performanta īn anumite privinte, ea nu reusea sa-si termine sarcinile scolare. Uneori statea si privea pe fereastra toata ora. Alteori raspundea la īntrebari prin glume sau desena pe extemporale. Convinsa ca se afla īn fata unei probleme de īnvatare {learning disability) īnvatatoarea a trimis-o la un psiholog scolar. Acesta nu a gasit nici o problema de īnvatare, īn schimb fetita a obtinut un coeficient de inteligenta de 147. īntrebata de ce se comporta astfel la scoala, ea a explicat ca activitatea scolara i se parea plictisitoare si repetitiva si ca īncerca sa se distreze.

Cine sunt acesti copii supradotati despre care se vorbeste atāt? Exista ei cu adevarat? Daca da, cum pot fi ei identificati? Sunt ei superiori celorlalti doar la matematica, fizica, literatura? Nevoile lor sunt aceleasi ca si ale celorlalti ? Sunt ei oare niste inadaptati ? Sau poate sunt neglijati ? Sistemul scolar actual este el īn masura sa le permita dezvoltarea acestor capacitati deosebite? Exista posibilitatea realizarii unor programe educative speciale pentru ei? Dar oare trebuie scoala sa faca acest lucru? Nu sunt ei deja niste privilegiati ai naturii? Poate ar exista un risc de a favoriza un elitism p 16216c21q recoce ? Care ar fi rolul unui profesor īn fata unui asemenea copil ?

īntrebarile sunt mult mai numeroase. Raspunsurile sunt īnsa dificile. Este suficient sa se atinga situatia copiilor supradotati īntr-o discutie pentru a se declansa o polemica. si aceasta pentru ca, departe de a fi de interes strict stiintific sau didactic, problema supradotarii īn scoala are profunde implicatii personale, familiale, filosofice, morale si chiar politice.

PERSONALITATEA ELEVULUI

4.1. īncercari de definire

Prima problema care apare este chiar definitia. Cānd putem spune ca un copil este supradotat?

Poate cea mai veche definitie este cea a unui faimos psiholog american, Lewis Terman. Luānd drept criteriu rezultatele obtinute la unul dintre testele de inteligenta ale momentului, scala Stanford-Binet, el īi numeste pe copiii ce obtin un coeficient de inteligenta (QI) de peste 130 "copii dotati", peste 140 īi considera "copii supradotati", iar pentru cei cu un QI de peste 170 foloseste termenul de "geniu". Terman īsi sustinea definitiile prin argu­mentul ca acest sistem este practic, util, permitānd o evaluare rapida, obiectiva si standardizata.

Terman inaugura astfel una dintre directiile ulterioare īn cercetarile si interventiile privind copiii dotati: folosirea testelor de inteligenta. Chiar si astazi, desi limitele acestei conceptii au fost clar stabilite, īn multe tari din lume, depistarea copiilor cu potential ridicat se face īn principal prin teste de inteligenta. Nu vom detalia aici semnificatia si limitele unui test de inteligenta sau ale coeficientului corespunzator, īntrucāt acestea sunt prezentate īn alta parte. Important de retinut este faptul ca, desi ele au o valoare certa, īn special īn studii de ansamblu si cercetari, atunci cānd este vorba de luat decizii ce pot afecta viitorul unui elev ele nu mai pot fi utilizate drept criterii unice.

īn Franta, Remy Chauvin (1979), a utilizat cu reticenta terminologia americana pentru a defini copiii dotati. El utilizeaza termenii de "talentat" si "creativ" pentru a realiza nuantarile necesare. De notat ca americanii utilizau termenul de "dotat" (gifted) pentru copii performanti la toate materiile scolare si "talentat" pentru cei care au rezultate deosebite īntr-un numar mai redus de discipline sau chiar īntr-una singura. Cāt despre "creativ", Chauvin īl defineste drept "individul original, imaginativ, non-conformist".

S-ar cuveni aici sa facem distinctia īntre copilul dotat intelectual (cu o inteligenta ridicata) si copilul īnalt creativ. Notiunile de creativitate si inteli­genta au fost adesea suprapuse, chiar si partial, dar studiile au demonstrat ca legatura dintre ele este foarte slaba. Corelatia (legatura) dintre rezultatele la testele de inteligenta si rezultatele la probele de creativitate este foarte redusa (Torrance si Wu, 1981), ceea ce exclude orice forma de determinism. Altfel spus, pot exista copii foarte inteligenti si mai putin creativi si invers. De fapt, dilema este rezolvata atunci cānd analizam mai bine gāndirea umana. Astfel, Guilford ofera un model īn care gāndirea are doua forme: convergenta si divergenta. El sustine (1983) ca testele de inteligenta se focalizeaza asupra modurilor de gāndire convergenta, īn timp ce creativitatea se bazeaza pe gān­direa divergenta.

Din perspectiva supradotarii aceasta duce la concluzia ca simpla evaluare prin testele de inteligenta curente omite o componenta semnificativa pentru

82

PSIHOLOGIE sCOLARA

predictia performantei viitoare a copiilor dotati, si anume gāndirea creativa. Pentru evaluarea acesteia exista īnsa instrumente psihologice specifice.

Unii cercetatori considera, deci, coeficientul de inteligenta drept un factor determinant pentru definirea "supradotarii", īn timp ce altii īl considera un factor discriminator si inutil. Unii dintre acestia, de orientare marxista, afirma ca testele de inteligenta sunt reflectarea structurilor socio-economice ambiante, critica supravegherea indivizilor dotati de catre "clasa dominanta" recomandānd abolirea conceptului de inteligenta si īnlocuirea lui cu o notiune mai descriptiva.

Feldman (1982) propune ca definitie a conceptului de dotare "capacitatea de a aduce o contributie semnificativa īn orice domeniu valorizat social".

īn acest sens, sprijinindu-se pe genetica si neurologie, Howard Gardner (1982) ofera elementele unei solutii si propune o teorie privind existenta a sapte sfere distincte ale competentei, dezvoltate dupa legi si traiectorii proprii. Acestea vizeaza domeniile lingvistic, muzical, Iogico-matematic, spatio-vizual, kinestezic, social si intrapersonal.

īn mod surprinzator, notiunea de supradotat este printre putinele concepte psihologice care, pe lānga o definire stiintifica, beneficiaza si de una juridica. Astfel, congresul american a votat o lege privind educatia copiilor "supra-dotati si talentati" folosind urmatoarea definitie :

"Copilul dotat sau talentat este un tānar care, la nivelul gradinitei, a cursurilor primare sau secundare a dovedit un potential aptitudinal de a atinge un nivel īnalt de competenta īn domeniile intelectual, artistic, academic specific, īn artele vizuale, teatru, muzica, dans, aptitudini de conducere avānd nevoie, īn consecinta, de activitati ce nu sunt īn mod normal posibile īn scoala".

Fara a avea ambitia unei concluzii trebuie sa subliniem ca, īn general, īn definirea dotarii intelectuale, apar cāteva idei:

-   existenta unor aptitudini ridicate īntr-un domeniu specific sau mai multe domenii;

-   aceste aptitudini se pot manifesta explicit sau pot ramāne īntr-o forma latenta;

-   factorii ereditari sunt importanti īn determinarea lor, dar

-   ele necesita pentru afirmarea lor conditii adecvate de mediu ambiant.

4.2. Identificarea copiilor dotati īn scoala

īn anii '30, L.H. Terman a folosit o modificare a scalei metrice de inteligenta a lui Alfred Binet pentru a-i evalua pe cei 1528 de copii supradotati iden­tificati īn California. Acestia aveau un QI mediu de 150, iar 80 dintre ei depaseau 170.

 PERSONALITATEA ELEVULUI

83

Apare urmatoarea probleama: īn ce fel a stabilit el care copii se aflau īn aceasta situatie, adica īn ce mod a realizat esantionarea? Nu putea sa se foloseasca de rezultatele la un test de inteligenta pentru simplul motiv ca el tocmai īncerca sa studieze un astfel de test, poate unul dintre primele aplicate pe continentul american. Cei 9 itemi folositi de el pot fi si astazi dati drept exemplu. Astfel, pentru fiecare copil au fost analizate:

1.  Douasprezece pagini scrise de parinti pentru a prezenta istoricul copilului.

2.  Opt pagini de informatii scolare redactate de dirigintele clasei. .3. Rezultatele unui examen medical de o ora.

4.  Treizeci si sapte de date antropometrice.

5.  Trei ore de testari asupra performantelor scolare privind citirea, rationa­mentul matematic, limbajul, ortografia, stiintele, literatura, civismul, istoria si artele.

6.  Patru pagini scrise de elev privind propriile sale interese specifice.

7.  Inventarul cartilor citite de elev īn cele doua luni precedente.

8.   Un test privind interesul pentru joc.

9.  O baterie de sapte teste caracteriale repartizate astfel: doua chestionare privind starea generala, trei privind interesele, preferintele, atitudinile, un test de sinceritate si un test de stabilitate emotionala.

Aceste mijloace i-au permis iui Terman sa gaseasca ceea ce cauta, si anume o esantionare a. copiilor dotati ai caror coeficient de inteligenta i-ar situa īn primii 1 % dm populatia scolara. īn plus, aceasta metoda de selectie i-a permis sa identifice 90% dintre toti copiii dotati din populatia scolara urbana a Californiei.

G. Hildreth (1954) a utilizat o metoda de depistare sofisticata, cuprinzānd 65 de aspecte regrupate in sase categorii distincte: calitatile intelectuale, capacitatea de manipulare a limbajului, calitatile scolare, aptitudinile si talentele speciale, caracterul si nivelul de dezvoltare.

īn fine, J.C. Terassier (1981) a creat un inventar de identificare a copiilor supradotati din mediul scolar destinat uzului parintilor si profesorilor. Totusi, el recomanda o aplicare ulterioara a unui test de inteligenta.

Altfel spus, desi testarea psihometrica a inteligentei reprezinta īnca un criteriu foarte larg utilizat de identificare a copiilor supradotati, el nu este unicul. Psihologia nu poate oferi īnca o metoda universala. Testele de inte­ligenta, atacate de la īnceputurile lor, cu limitele binecunoscute, ramān principalul instrument de lucru, dar numai daca sunt aplicate de persoane specializate si īn conditiile indicate de instructiunile testului.

In identificarea copiilor supradotati, un rol deosebit īl pot juca profesorii si familia. Acestia sunt cei care vin permanent .īn contact cu elevii, iar diag­nosticul lor se poate baza pe o observatie īndelungata, cu o valoare uneori

84

PSIHOLOGIE sCOLARĂ

superioara testelor de inteligenta. Trebuie īnsa evitat fenomenul numit de specialisti "autoīndeplinirea profetiei", descris īn capitolul II.

4.3. Caracteristicile elevilor dotati si talentati

Cum pot fi recunoscuti elevii dotati si talentati, ce anume le este specific ? De multi ani, cercetatorii īncearca sa "deseneze" un portret robot al copiilor dotati si talentati. Degajarea unor trasaturi caracteristice este īnsa o operatie foarte dificila. Exista un oarecare consens asupra faptului ca acesti copii nu formeaza un grup omogen.

Studiul lui Terman a evidentiat faptul ca, spre anul 1950, cei 800 de baieti dotati, deveniti īntre timp adulti, scrisesera 67 de carti, peste 1400 de articole si 200 de piese de teatru si nuvele; ei obtinusera peste 150 de brevete de inventie; 78 dintre ei aveau doctoratul, 74 erau profesori universitari. Aceste repere cantitative erau cu mult mai mari decāt cele din grupul de control ales aleator.

Astfel de rezultate au creat un numar de mituri referitoare la copiii dotati:

-   copilul dotat ar excela īn toate domeniile;

-   el ar avea o buna performanta scolara si o puternica motivatie īn a-si finaliza cu succes studiile ;

-   ar fi foarte bun īn lectura si expresii orale;

-   ar fi īntotdeauna un elev echilibrat, independent si capabil de a se autodirija.

Studii ulterioare au aratat ca lucrurile nu sunt atāt de simple si ca multi elevi dotati sau talentati ramān din pacate neidentificati ca atare, pentru ca nu se conformeaza acestui stereotip.

Un alt cercetator a descris copilul dotat ca dispunānd de un vocabular bun, avānd abilitati īn a face rapid legaturi si generalizari, īntelegānd cu usurinta conceptele abstracte, cu o memorie extraordinara, un nivel īnalt de curiozitate si gāndire divergenta.

Dupa o analiza a mai multor descrieri, James Galagher a concluzionat ca ceea ce au īn comun acesti copii este "īndemnarea īn a absorbi concepte abstracte, a le organiza mai eficace si a le aplica mai adecvat decāt colegii de generatie".

Ceea ce mai trebuie mentionat este ca unii supradotati se comporta ca elevi ideali pentru profesori, modele de buna purtare, īn timp ce altii sunt adevarati copii problema, putānd fi evaluati de profesori ca situāndu-se sub nivelul mediu al clasei. Explicatia acestei stari de fapt ne trimite īnapoi la diferentierea facuta de Guilford īntre gāndirea convergenta si cea divergenta. Copiii cu o gāndire divergenta dezvoltata sunt adesea plictisiti, raspund īntr-un mod nonconformist, poate chiar ironic, oferind impresia ca sunt necooperanti. Sa ne amintim ca doua dintre geniile omenirii, A. Einstein si T.A. Edison, au fost considerati elevi foarte slabi de catre profesorii lor.

PERSONALITATEA ELEVULUI

85

4.4. instructia accelerata: pro si contra

Copiii dotati si talentati, fie ei divergenti sau convergenti din punct de vedere al gāndirii, reprezinta o proba de foc pentru capacitatea si ingeniozitatea profesorului. Desi trebuie sa abordeze clasa ca un īntreg, el se afla īn fata necesitatii de a oferi materiale din ce īn ce mai interesante si avansate pentru un singur elev. Solutia care a fost propusa adesea este cea a instructiei accelerate. Pentru multi aceasta expresie īnseamna ca elevul sa "sara", pur si simplu, una sau doua clase. Exista īnsa cel putin alte trei moduri de a realiza acelasi obiectiv:

-   curriculum-ul scolar poate fi comprimat, permitāndu-i elevului dotat sa studieze materia pentru doi ani īntr-unui singur;

-   anul scolar se poate extinde prin cursuri de vara;

~   elevul poate sa urmeze cursuri universitare desi este īnca īn liceu.

Problema instructiei accelerate a generat īnsa numeroase dispute. Cercetatorii si profesorii favorabili acestei idei aduc de obicei urmatoarele argumente:

1.  Munca alaturi de elevi mai mari, la fel de performanti, īn sarcini comune evita plictiseala si delasarea.

2.  O materie de studiu potrivita capacitatilor elevului favorizeaza aparitia unor atitudini pozitive fata de scoala si domeniul respectiv.

3.  Finalizāndu-si studiile mai repede, elevii dotati se pot orienta mai devreme īnspre o meserie.

La rāndul lor, adversarii instructiei accelerate vin cu alte argumente :

1.  Un copil dotat poate face fata solicitarilor intelectuale ale unei alte vārste, dar nu este sigur ca le poate face fata celor emotionale si sociale.

2.  Este dificil de prevazut daca o accelerare a ritmului instructiei va avea efecte pozitive sau negative pentru copil.

3.  Copiii mai putin talentati de aceeasi vārsta pierd modelul pozitiv oferit de cei supradotati.

4.  Accelerarea produce o senzatie nedorita de elitism printre elevi.

Cercetarile privind eficienta acestei metode nu ofera īnca date suficiente. Astfel, s-a demonstrat ca elevii dotati care au beneficiat de instructie accelerata au avut rezultate mai bune la un test de performante scolare decāt copii dotati de aceeasi vārsta, dar care nu au beneficiat de aceasta. Totusi, rezultatele studiilor privind efectele acceleratiei asupra aspectelor non--intelectuale (atitudine fata de scoala, adaptare emotionala etc.) ramān contradictorii.

86

PSIHOLOGIE sCOLARA

4.5. Recomandari pentru profesori

1.   Oferiti copilului dotat o īmbogatire orizontala si verticala a materiei. īmbogatirea orizontala īnseamna a oferi mai mult material cu acelasi nivel de dificultate unui copil care a terminat o tema īnaintea colegilor, iar cea verticala se refera la oferirea unui material cu un nivel mai avansat, anticipānd lectiile urmatoare. Ambele procedee prezinta riscuri: īn cazul īmbogatirii orizontale, copilul poate sa se plictiseasca si sa-si piarda inte­resul ; īmbogatirea verticala folosita exagerat poate duce la dezechilibrarea activitatii de predare. Cele doua procedee trebuie deci īmbinate.

2.  Discutati īmpreuna cu elevul posibilitatea realizarii studiului individual. Una dintre cele mai eficiente metode īn lucrul cu elevii dotati consta īn stabilirea de teme de studiu individual. Temele trebuie īnsa orientate astfel īncāt sa acopere domeniile de interes ale copilului. Ele nu vor fi īn nici un caz impuse, altfel copilul se poate simti suprasolicitat, pierzāndu-si motivatia.

3.  īncurajati lecturile suplimentare. Unul dintre reprosurile cele mal frec­vente (si nu doar īn tara noastra) este acela ca elevii nu mai citesc. Unii specialisti recomanda īn cazul copiilor dotati ca acestia sa citeasca si biografii sau autobiografii ale celebritatilor īn ideea ca viata acestora i-ar putea inspira.

4.  Stimulati aparitia hobby-urilor. Daca un copil este interesat īn mod special de poezie, de pesti sau de calculatoare, el trebuie īncurajat īn aceasta directie. La vārste mai mari ei vor fi īndrumati sa participe la concursuri de creatie sau stiintifice.

>\                                                                                                                                                                                                                                                              A*

5.  īncercati varianta unui mentoratprin corespondenta. In scolile mici, numarul copiilor dotati este adesea redus. Pentru a le oferi acestora o asistenta educativa corespunzatoare, īn Statele Unite s-a experimentat un program numit Sponsor- Corespondent Plan care punea copilul talentat īn legatura cu un specialist din domeniul sau de interes (de multe ori pensionar). Aceasta solutie s-a dovedit a fi extrem de eficienta si credem ca ar putea fi adoptata si īn Romānia.


Document Info


Accesari:
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.

 


Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2014 )