Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































Efectele documentelor care concretizeaza continutul procesului de învatare

Psihologie


Efectele documentelor care concretizeaza continutul procesului de învatare.

Continuturile procesului de învatamânt, ca variabila importanta, sustin si mai mult comunicarea didactica iar acest lucru poate fi surprins, dupa parerea noastra, la dou&# 11211r1723l 259; nivele, unul fiind cel al documentelor care obiectiveaza continuturile instruirii - plan de învatamânt,  programa scolara, manual scolar - iar cel de al doilea, reprezentat de modalitatea concreta de prezentare a acestor continuturi de catre profesor în cadrul activitatii didactice curente.



În situatia sau în cazul în care aceste documente raspund unor exigente de natura psihopedagogica din rândul carora G. Mialaret (1991, pp. 195-220) aminteste:

a)       reflectarea nevoilor de pe piata muncii

b)       realizarea unui echilibru între discipline

c)       posedarea unei coerente interne

d)       posedarea unei coerente externe

e)       favorizarea interdisciplinaritatii

cu siguranta ele vor sustine comunicarea didactica, determinând în final si obtinerea unor rezultate bune la învatatura.

În continuare s-ar putea lua în discutie si felul în care diversele tipuri de programe influenteaza activitatea de comunicare didactica si în final pe cea de instruire-învatare.

În acest sens, G. Mialaret aminteste de existenta mai multor tipuri de programe si anume de programe cu continut fix, care se disting prin faptul ca, în cadrul lor, ierarhizarea continuturilor respecta riguros logica stiintei respective, programe centrate pe elev, care se caracterizeaza prin faptul ca includ continuturi care sunt în mai mare masura centrate pe interesele si pe asteptarile elevilor si, în sfârsit, programe cadru, care cuprind continuturi a caror predare este lasata la latitudinea profesorului, care poate decide momentul când poate fi abordata o anumita tema sau un anumit subiect în functie de context, de ritmurile de învatare ale elevilor etc.




Existenta mai multor tipuri de programe este benefica si poate, indubitabil, flexibiliza continuturile instruirii marind în acelasi timp motivatia elevilor pentru activitatea de instruire-învatare.

În consecinta, ar fi posibil, ca unele discipline sa fie predate dupa programe cu continut fix (de exemplu disciplinele fundamentale care asigura baza culturii generale sau nucleul tare al unei formari) în timp ce alte discipline, care intra în categoria celor optionale sau a celor facultative, sa fie predate dupa programe centrate pe elev, sau dupa programe cadru.

Tot la acest nivel al programelor scolare, merita luata în discutie si modalitatea specifica de raportare a cadrelor didactice la respectivele documente, deci la felul cum concep ele transpunerea lor în practica.

Sub acest aspect, Michel Minder (1991, pp. 31-35) considera ca exista trei maniere de raportare a profesorilor la programele scolare dupa cum urmeaza:

a) prima modalitate de raportare consta în faptul ca profesorul se multumeste sa parcurga un manual conceput direct în functie de programa, dar, în aceasta situatie, el devine transmitatorul unor valori asupra carora n-a reflectat suficient si pe care nu le poate interioriza în totalitate elevilor cu care lucreaza, iar ,pe de alta parte, devine dependent de o schema metodologica care-i poate restrictiona sever creativitatea didactica.

b) a doua modalitate de raportare consta în faptul ca, plecând de la subiectele sau chestiunile mentionate de programa, profesorul îsi poate elabora singur cursul sau manualul, dar si aici exista o serie de impedimente, fie ca este vorba de un efort considerabil, fie ca este vorba de minusuri în constructia logica si riguroasa a respectivului manual, fie ca este vorba de proiectarea unor elemente subiective, fie ca este vorba de favorizarea unei anumite categorii de obiective educationale, evident în detrimentul celorlalte.

c) în sfârsit, cea de a treia modalitate, consta în a defini în primul rând si înaintea tuturor lucrurilor obiectivul terminal al secventei educative care se propune a fi pusa în aplicare, pentru a nu se întoarce decât dupa aceea la programa din care se vor extrage elementele susceptibile de a se potrivi si de a promova comportamentele selectionate în prealabil" (op.cit. p.35).

Asadar, dintre cele trei modalitati de raportare la programele scolare cu siguranta, ultima este mai în masura sa îmbunatateasca procesul comunicarii didactice punându-l pe profesor în situatia de a urmari în permanenta felul cum obiectivele stabilite anterior se pot atinge progresiv pe masura parcurgerii continuturilor programei.













Document Info


Accesari: 2000
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )