Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































Efectul Stroop

Psihologie












ALTE DOCUMENTE

SOCIOLOGIE PSIHOLOGIE Istoria psihologiei
PARTICULARITATILE PSIHOLOGICE ALE PREADOLESCENTULUI SI ADOLESCENTULUI
A VEDEA NU ESTE TOTUNA CU A PRIVI
COPILUL
Matricele Progresive
Problematica generala a psihopedagogiei deficientului de intelect
Psihologia comportamentului persoanelor dependente de droguri IMPLICAREA COPIILOR STRAZII IN TRAFICUL DE DROGURI
ITEMI PENTRU EVALUARE FINALA PSIHOLOGIE
METODA OBSERVATIEI
MODELE DE EXPLICATIE CAUZALA IN PSIHOLOGIE

            Atunci cand citim un cuvant sau identificam o culoare in cadrul Testului Stroop, ochii nostri recunosc cuvantul sau culoarea si transforma senzatia in semnale neuronale care sunt transmise – prin fibre nervoase – creierului.

Rezultatele ofera un argument in plus in sprijinul teoriei ca perceptia subliminala provoaca reactii automate.

Participantilor la studiu le-au fost aratate cuvinte ale unor culori care au fost scrise cu cerneala de alta culoare (de exemplu cuvantul rosu scris cu culoarea albastra) si au fost rugati sa spuna culoarea cernelei, nu a cuvantului scris. Echipa de cercetatori a descoperit astfel ca atunci cand participantii la studiu au avut de indeplinit sarcini multiple care implicau autocontrolul, ca de exemplu testul Stroop, ei aveau rezultate proaste in timp. Asadar capacitatea de autocontrol scade pe masura ce este utilizata. Mai mult, cercetatorii au descoperit ca aceasta capacitate de autocontrol este intretinuta prin consumul unui combustibil care s-a dovedit a fi acelasi cu cel folosit de celulele musculare: zaharul, sub forma de glucoza.

http://www.sfatulmedicului.ro).

            Testul Stroop este un test cronometrat extrem de cunoscut si de utilizat. Acesta are la baza schimbarea setului atentional de la sensul cuvantului la culoarea unui cuvant (Stroop, 1935, Golden, 1978, Dodrill 1980). Testul Stroop masoara viteza procesarilor mentale “automate” si “voluntare, organizate intentionat”. Behner (1992) a introdus cea de-a patra situatie a testului Stroop care vizeaza abordarea cu dublu rol si include luarea in considerare atat a regulilor cat si a exceptiilor. In “explorarile sale cronografice asupra intelectului” (1967), Posner a masurat timpul necesar pentru realizarea acestui tip de decizie cognitiva, intocmai cum a facut si Naglieri atunci cand a adaptat sarcina lui Posner la bateria de teste P.A.S.S. O alta baterie de teste foarte cunoscuta (Wooodcock-Johnson) include de asemenea doua masuratori ale vitezei de reactie. (http://clepsidraalbastranr1)

Experimentul de fata este o aplicare a testului Stroop pe subiecti tineri. In plus in cadrul testului sunt introduse si cuvinte tabu pe baza carora am analizat diferentele de memorare a cuvintelor in functie de culoarea acestora si importanta ordinii acestora, daca  sunt consecutive sau separate. Desi la prima vedere pare a fi o simpla aplicare a testului Stroop, are dupa, cum am specificat unele elemente noi care ar putea duce la concluzii importante, mai ales daca experimentul ar fi realizat pe un esantion mai semnificativ.

 Metodologie

 Ipoteze, variabile, design experimental

Pentru experimentul bazat pe testul Stroop:

Ipoteze:

Ipoteza specifica:

Tipul cuvintelor influenteaza timpul necesar citirii listelor de cuvinte.

Ipoteza nula:

Diferentele de timp necesar citirii listelor de cuvinte, de la o faza la alta, se datoreaza hazardului.

Variabile:

Variabile independente:

A – tipul  cuvintelor

            a1 – cuvinte congruente

            a2 – cuvinte neutre

            a3 – cuvinte incongruente

Variabila dependenta:

X – timpul necesar citirii cuvintelor(operationalizat prin secunde)

Design:Designul este unifactorial, intragrup,cu esantioane perechi.

Pentru experimentul bazat pe memorarea cuvintelor tabu:

Ipoteze:

Ipoteze specifice:

Culoarea cuvintelor tabu influenteaza memorarea acestora.

Modul in care sunt puse cuvintele tabu influenteaza memorarea acestora.

Culoarea cuvintelor tabu si modul in care sunt puse cuvintele tabu influenteaza memorarea acestora.

Ipoteza nula:

Diferentele de memorare a cuvintelor tabu se datoreaza hazardului.

Variabile:

Variabile independente:

A – culoarea cuvintelor tabu

            a1 – rosu

            a2 – galben

B – pozitionarea cuvintelor:

            b1 – separat

            b2 – consecutive

Variabila dependenta:

X – memorarea cuvintelor(operationalizata prin numarul de cuvinte tabu reactualizate)

Design:Designul este bifactorial 2x2, cu esantioane independente.

Subiecti :

Instrumente: 

l. Pe fiecare foaie a fost trecut cate un cuvant: la un set au fost trecute cuvintele congruente(sensul cuvintelor corespunde cu culoarea cu care e scris) care desemnau urmatoarele denumiri  de culori: rosu, galben, albastru, negru, verde, portocaliu, roz, maro, fiecare culoare a fost utilizata de doua ori. Pentru al doilea set de cuvinte ce corespunde cuvintelor incongruente(sensul cuvintelor nu corespunde cu culoarea cu care e scris) au fost folosite exact aceleasi cuvinte ca la cuvintele congruente si in acelasi numar. Iar un al treilea set de foi a corespuns cuvintelor neutre: pitic, copac, perna, farfurie, masa, covrig, dulap, cana, carnet, geanta, banana, florar, evantai, la care se adauga cuvintele tabu: sex, penis, vagin. Pe langa seturile de foi am folosit si un cronometru. Seturile de cuvinte utilizate se regasesc la ANEXA1.

Procedura:

       Mai intai am verificat daca seturile de culori pot fi distinse,cerandu-le la aproximativ 10 persoane sa denumeasca culorile folosite. Dupa ce am verificat acest lucru am ales pe rand subiectii cu acuitate vizuala buna(alegerea a fost facuta dupa afirmatiile subiectilor, nu am folosit nici un test). Fiecare subiect a fost testat separat pentru  ca subiectii inca netestati sa nu vada cuvintele tabu. Fiecarui subiect i-am explicat ce trebuie sa faca, de asemenea pentru exercitiu cu culorile l-am rugat sa-mi denumeasca culorile la cateva cuvinte neutre, culori ce apareau la test.

          Dupa aceea am inceput testarea propriu-zisa, cronometrand timpul necesar subiectilor la fiecare din cele trei faze a testului Stroop( cuvinte congruente, incongruente, neutre). In setul de cuvinte neutre au fost introduse trei cuvinte tabu, iar dupa aceasta faza am cerut subiectilor sa rectualizeze cuvintele tabu retinute. Subiectii nu au fost informati inainte ca trebuie sa retina vreun cuvant si nici ca exista cuvinte tabu. Din cei 24 de subiecti 12 au avut cuvintele tabu scrise cu galben si ceilalti 12 scrise cu rosu. Din fiecare 12 subiecti, 6 au avut cuvintele tabu puse una dupa alta in interiorul cuvintelor neutre, iar 6 subiecti au avut cuvintele tabu amestecate printre cuvintele neutre. De asemenea di fiecare  12 subiecti 4 au avut ordinea fazelor: congruente, neutre, incongruente, 4 au avut: neutre, congruente, incongruente si 4 au avut: incongruente, neutre, congruente. Deci in total din cei 24 de subiecti la fiecare 8 subiecti s-a schimbat ordinea prezentarii fazelor.

Rezultate si interpretare

Tab.1 Testul Kolmogorov-Smirnov pentru verificarea normalitatii distributiei datelor, variabila tipul cuvintelor(incongruente-congruente)

KS-Z

p

cuvinte congruente

.477

.977

cuvinte incongruente

.620

.837



diferente

.407

.996


Distributia datelor este simetrica la nivelul populatiei atat pentru faza in care avem cuvinte congruente, cat si pentru cea cu cuvinte incongruente, cat si pentru diferenta dintre cele doua faze pentru ca pragul de semnificatie in toate cele trei cazuri este mai mare decat valoarea critica .05.

Tab. 2 Indici statistici de start pentru variabila tipul cuvintelor  (incongruente-congruente)

N

media

Eroarea standard a mediei

Abatere standard

Dispersie

cuvinte congruente

24

9.84

.35

1.75

3.06

cuvinte incongruente

24

16.16

.44

2.18

4.79

diferente

24

-6.32

.47

2.34

5.48

Constatam ca media la diferenta are valoare negativa, acest lucru se datoreaza faptului ca media la cuvintele incongruente este superioara mediei la cuvintele congruente.  

Tab.3 Testul t pentru compararea timpului necesar citirii cuvintelor congruente si  incongruente

t

grade de libertate

p

-13.22

23

.00

Testului t calculat ii corespunde un prag de semnificatie p care este mai mic de .01, prin urmare diferentele de timp intre cele doua faze sunt semnificative. Deci respingem ipoteza nula si acceptam ipoteza specifica cu un risc de a gresi mai mic de 1%.

Prin urmare concordanta dintre culoarea cuvantului si sensul acestora influenteaza timpul necesar citirii listelor de cuvinte.

Tab. 4 Testul Kolmogorov-Smirnov pentru verificarea normalitatii distributiei datelor, variabila tipul cuvintelor(congruente-neutre)

KS-Z

P

cuvinte congruente

.477

.977

cuvinte neutre

.753

.622

diferente

.620

.836

Distributia datelor este simetrica la nivelul populatiei atat pentru faza in care avem cuvinte congruente, cat si pentru cea cu cuvinte neutre, cat si pentru diferenta dintre cele doua faze pentru ca pragul de semnificatie in toate cele trei cazuri este mai mare decat valoarea critica .05.

Tab. 5 Indici statistici de start, pentru variabila tipul cuvintelor(congruente-neutre)

N

media

Eroarea standard a mediei

Abatere standard

Dispersie

cuvinte congruente

24

9.84

.35

1.75

3.06

cuvinte neutre

24

15.25

.72

3.55

12.66

diferente

24

-5.40

.62

3.06

9.40

Tab.6 Testul t pentru compararea timpului necesar citirii cuvintelor congruente si neutre

t

grade de libertate

p

-8.63

23




.00

              

Testului t calculat ii corespunde un prag de semnificatie p care este mai mic de .01, prin urmare diferentele de timp intre cele doua faze sunt semnificative. Deci respingem ipoteza nula si acceptam ipoteza specifica cu un risc de a gresi mai mic de 1%.

Prin urmare concordanta dintre culoarea cuvantului si sensul acestora influenteaza timpul necesar citirii listelor de cuvinte.

Tab. 7 Testul Kolmogorov-Smirnov pentru verificarea normalitatii distributiei datelor, variabila tipul cuvintelor(incongruente-neutre)

KS-Z

p

cuvinte incongruente

.620

.837

cuvinte neutre

.753

.622

diferente

.464

.982


Distributia datelor este simetrica la nivelul populatiei atat pentru faza in care avem cuvinte incongruente, cat si pentru cea cu cuvinte neutre, cat si pentru diferenta dintre cele doua faze pentru ca pragul de semnificatie in toate cele trei cazuri este mai mare decat valoarea critica .05.

Tab. 8 Indici statistici de start pentru variabila tipul cuvintelor(incongruente-neutre)                                                                           

N

media

Eroarea standard a mediei

Abatere standard

Dispersie

cuvinte incongruente

24

16.16

.44

2.19

4.82

cuvinte neutre

24

15.25

.72

3.55

12.66

diferente

24

.90

.59

2.92

8.54

Tab.9 Testul t pentru compararea timpului necesar citirii cuvintelor incongruente si neutre

t

grade de libertate

p

152

23

.141

              

Testului t calculat ii corespunde un prag de semnificatie p care este mai mare de .05, ceea ce inseamna ca diferentele de timp intre cele doua faze nu sunt semnificative.

Prin urmare in compararea cuvintelor incongruente cu cele neutre nu putem spune ca are o importanta semnificativa concordanta dintre sensul cuvantului si culoarea acestuia, nu influenteaza timpul necesar citirii listelor de cuvinte.

            Facand o comparatie intre cele trei rezultate la testul t (vezi tab.3, tab.6 si tab.9) consatam ca diferentele semnificative, pentru timpul necesr citirii cuvintelor, s-au inregistrat intre cuvintele congruente si neutre, respectiv congruente si incongruente, in sensul ca subiectii, asa cum stiam de la experimentele anterioare, inregistreaza un timp mai mare pentru citirea listelor cu cuvinte incongruente si neutre decat pentru cititrea cuvintelor congruente.

Tab.10 Testul Kolmogorov-Smirnov pentru verificarea normalitatii distributiei datelor, pentru variabila culoara cuvintelor tabu

Culoarea cuvintelor tabu

KS-Z

p

rosu

.796

.551

galben

1.01

.254

Distributia datelor este simetrica la nivelul populatiei atat pentru faza in care cuvintele tabu sunt scrise cu rosu, cat si pentru cea in care cuvintele sunt scrise cu galben  pentru ca pragul de semnificatie in toate cele trei cazuri este mai mare decat valoarea critica .05.

Tab. 11 Indici statistici de start pentru  variabial culoarea cuvintelor tabu

culoarea cuvintelor tabu

N

Media

Eroarea standard a mediei

Abatere standard

Dispersie

rosu

12

1.33



.25

.88

.78

galben

12

1.50

.26

.90

.81

Se constata ca media la cuvintele scrise cu galben este mai mare decat media la cuvintele scrise cu rosu(vezi tab.11), ceea ce inseamna contrar asteptarilor mele, ca numarul cuvintelor reactualizate ce erau  scrise cu galben a fost mai mare comparativ cu cele scrise cu rosu.

Tab.12 Testul t pentru compararea numarului de cuvinte tabu  reactualizate, pentru variabila culoarea cuvintelor

t

grade de libertate

p

-.45

22

.65

Testului t calculat ii corespunde un prag de semnificatie p care este mai mare de .05(vezi tab. 12), ceea ce inseamna ca diferentele intre cuvintele reactualizate scrise cu rosu si cele scrise cu galben nu sunt semnificative.

Prin urmare nu putem decide ca are o influenta culoarea cuvintelor tabu in retinerea acestora, sau cel putin nu are o influenta la culorile alese, respectiv galben si rosu

Tab.13 Testul Kolmogorov-Smirnov pentru verificarea normalitatii distributiei datelor, pentru variabila pozitionarea cuvintelor tabu

ordinea cuvintelor tabu

KS-Z

p

separate

.77

.58

consecutive

.81

.52

Distributia datelor este simetrica la nivelul populatiei atat pentru faza in care cuvintele tabu

sunt puse separat printre cuvintele neutre, cat si pentru cea in care cuvintele sunt puse consecutiv in sirul cuvintelor neutre pentru ca pragul de semnificatie in toate cele trei cazuri este mai mare decat valoarea critica .05(vezi tab. 13).

Tab. 14 Indici statistici de start pentru variabila pozitionarea cuvintelor tabu

ordinea cuvintelor tabu

N

Media

Eroarea standard a mediei

Abatere standard

Dispersie

separat

12

1.41

.33

1.16

1.35

consecutive

12

1.50

.23

.79

.63

Se constata ca media la cuvintele puse separat in  sirul de cuvinte neutre este mai mica decat media la cuvintele puse consecutiv (vezi tab.14), ceea ce inseamna, ca numarul cuvintelor reactualizate ce erau  puse consecutiv este mai mare decat numarul cuvintelor reactualizatece erau puse separat comparativ cu cele scrise cu rosu.

Tab.15 Testul t pentru compararea numarului de cuvinte tabu  reactualizate ce erau puse separat si consecutiv

t

grade de libertate

p

-.20

22

.84

Testului t calculat ii corespunde un prag de semnificatie p care este mai mare de .05(vezi tab. 15), ceea ce inseamna ca diferentele intre cuvintele reactualizate ce eru puse separat si ce erau consecutive, nu sunt semnificative.

Prin urmare nu putem decide ca are o influenta ordinea cuvintelor tabu in retinerea acestora.

Concluzii

       Rezultatele obtinute  ne arata ca ipoteza conform careia tipul cuvintelor influenteaza timpul necesar citirii listelor de cuvinte, asa cum s-a concluzionat si in celelalte studii bazate pe acest efect, efectul Stroop, a fost verificata. Am constat ca s-au inregistrat diferente semnificative intre timpul necesr citirii listelor de cuvinte incongruente si neutre, comparativ cu timpul necesar citirii cuvintelor congruente. Nu am inregistrat difente semnificative in compararea timpului pentru cuvintele neutre cu cel pentru incongruente, timpul necesar pentru aceste doua faze fiind destul de apropiat.

        In ceea ce priveste ipotezele pentru partea a doua a experimentului, bazata pe reactualizarea cuvintelor tabu, inserate printre cuvintele neutre din cadrul testului Stroop am constat ca niciuna din ipoteze nu s-a verificat. Fapt ce ne duce la concluzia ca in memorarea involuntara a cuvintelor tabu nu are o influenta semnificativa culoarea acestora(sau cel putin pentru cuvintele ales, rosu si galben) si nici ordinea cuvintelor, in sensul ca nu influenteaza daca acestea sunt puse consecutiv in lista de cuvinte neutre, sau sunt puse separat, avand cuvinte neutre intre ele.

        Totusi, aceste rezultate, cu privire la cuvintle tabu nu pot fi generalizate deoarece in primul rand, numarul subiectilor a fost mic (24). Iar apoi, dupa cum am observat anlizand subiectii in timpul experimentului, au tehnici diferite de a trece de la un cuvant la altul, iar asta influenteaza memorarea cuvintelor pentru ca unii au trecut forte repede de la un cuvant la altul si aici am observat ca au fost retinute mai putine cuvinte, decat la cei care treceau mai greu de la un cuvant la altul( aici ma refer la observatii particulare care nu au fost verificate ca ipoteze, si am comparat datele brute pentru cuvintele congruente ca sa vad care au o modalitate mai inceta si care mai rapida de a citi cuvintele).

O alta eroare ar putea fi considerta si faptul ca mediul in care am realizat testare subiectilor a fost destul de variat pentru ca am testat fiecare subiect in parte. In plus la acest experiment nu am luat in considerare si greselile pe care le-au inregistrat subiectii pentru, ca fiind si numarul de subiecti redus, prin urmare si acestea erau foarte reduse si nu era o variabila care sa ne ofere date valide.

        Acest experiment ar putea fi punctul de plecare pentru un experiment ce sa se realizeze in conditii standardizate, in conditii de laborator, cu un numar mult mai mare de subicti, in care mediul de testare sa fie acelasi pentru fiecare subiect si unde cuvintele sa apara pe rand, dupa un timp stabilit dinainte si acelasi pentru toti subiectii, noi sa verificam numarul de culori corect spuse, iar la cuvintele tabu am putea eventual sa analizam cate cuvinte tabu pot fi recunoscute dintr-o lista de mai multe, nu neaparat cate au fost memorate.

Bibliografie

Anitei, M. (2007). Psihologie experimentala. Editura Polirom, Iasi

Golu, M. (1974). Culoare si comportament. Editura Scrisul romansc, Craiova.

 

La Rousse (2006), Marele Dictionar Psihologic. Editura Trei, Bucuresti.

La Rousse (1998), Dictionar de psihologie. Editura Trei, Bucuresti.

http://www.sfatulmedicului.ro/Stiri_medicale/Glucoza_afecteaza_capacitatea_de_a_rezista_tentatiilor_526.html, data consultarii 24. 04. 2008

http://www.e-psihiatrie.ro/index.php?p=magazine&article=200, data consultarii 24.04.2008

http://en.wikipedia.org/wiki/Stroop_effect, data consultarii 24. 04. 2008

http://clepsidraalbastranr1.blogspot.com/2007_06_01_archive.html, data consultarii

04. 05.2008













Document Info


Accesari: 7430
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )