Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload





IMPLICATIILE DEFICIENTEI DE AUZ IN STRUCTURAREA PROCESELOR PSIHICE

Psihologie










ALTE DOCUMENTE

Ghid motivational
COMPORTAMENTUL INVATAT
Senzatiile, perceptiile, memoria
Violenta din jocurile video influenteaza in mod direct mintea copiilor
Nu te descuraja
Obiectul si importanta psihologiei
TESTUL DE GANDIRE CREATIVA FIGURALA TORRANCE
a gandi este o munca grea
Atentia si coerenta comportamentului
ABORDAREA CONFLICTELOR

IMPLICAŢIILE DEFICIENŢEI DE AUZ ĪN STRUCTURAREA PROCESELOR PSIHICE

1.   Gāndirea si limbajul

Atāt gāndirea cāt si limabjul se desfasoara īn anumite linii impuse atāt de posibilitatile imaginii generalizate, cāt si de posibilitatile particulare ale limbajului mimico-gesticular.

M. Debesse a cautat sa explice limitele gāndirii la deficientii de auz, considerānd ca gāndirea surdo-mutilor este īnca foarte primitiva concreta si senzorial logica. Mimico-gesticulatia presupune o gāndire ce actioneaza si care pune īn miscare manifestarea propirului Eu prin gest, ceea ce īnseamna traducerea activitatii mentale, cu toate ca limba gesturilor este foarte īndepartata de cuvānt, atāt ca valoare sociala cāt si psihica.

Un numar mare de specialisti afirma ca posibilitatile intelectuale ale surdului neinstruit nu se opresc la nivelul receptiv desi posibilitatile de conceptualizare ale acestuia sunt limitate īn comparatie cu ale auzitorului, acestea nu trebuie negate pentru ca exista īntr-o forma rudimentara.

S. Maisonny arata ca aptitudinea de a rationa cu ajutorul procedeelor uzuale de comparatie, inductie, deductie, poate functiona chiar īn absenta totala a limbajului verbal.

Principalele forme de gāndire si operatii logice ce se īntālnesc la auzitori sunt prezente si la surdo-muticu exceptia ca ei au o dezvoltare mai restrānsa. Principalul obstacol īl reprezinta absenta folosirii cuvāntului ca mijloc de comunicare # 838p1510i 1;i instrument al gāndirii.

Īntreaga comportare a surdului argumenteaza īn favoarea considerarii lui ca persoana care īn functie de nivelul de experienta de viata acumulata poseda o viata intelectuala adesea evoluata, dar diferentiata ca posibilitati de cea a persoanelor care dispun de limbajul cuvintelor.

Ceea ce prinde un contur mai colorat l-a impresionat pe copil mai mult, iar aceasta reprezinta relatia īntre cognitiv si afectiv. Componenta vizuala este de obicei mai activa īn cadrul spiritului de observatie si īsi pune amprenta asupra formarii imaginii generalizate. Imagine ageneralizata mai dispune de posibilitatea de a se deschide īn judecati si rationamente care devin conditii pentru restructurarea si īmbogatirea imaginii generalizate, apoi pentru notiuni exprimate verbal.

Gāndirea deficientului de auz nedemutizat permite foarte putin evolutia calitatilor acesteia ce se realizeaza la auzitor prin mijlocirea cuvāntului si anume: caracterul critic, discernamāntul, suplete, rapiditate, profunzime.

Aceasta situatie este consecinta sablonismului, simplismului, inertiei si a altore trasaturi calitative negative ale gāndirii care la acestia sunt mai evidente si gasesc un climat mai prielnic de dezvoltare decāt la auzitori.

Īn gāndire , cuvāntul va deservi la īnceput o singura imagine concreta, el īndeplinānd un rol analog numelui propriu; īn aceasta perioada nu este usor pentru surdo-mut sa se convinga a alt obiect identic ca liniatura, culoare se numeste de exemplu tot asa: caiet; trasaturile secundare nefiind receptionate si interpretate creeaza dificultati pentru identificare trasaturilor principale. Treptat acest nume propriu devine comun pentru toate obiectele ce+i sunt asemanatoare, īndeplinesc acelasi rol si au aceeasi functionalitate. Abia atunci cuvāntul poate deservi īn aceeasi masura atāt imaginea concreta cāt si pe cea generalizata.

Dintre caracteristicile gāndirii amintim:

Concretismul - gāndirea surdo-mutului primeste o conditionare speciala din partea treptei senzoriale a cunoasterii, a imaginii concrete, multiple si generalizate ce imprima trasaturi intiutie.

sablonismul - tendinta de a folosi aceleasi scheme operationale atāt īn īmprejurari asemanatoare cāt si diferite. El se foloseste de semne mimico-gesticulare invariabile, iar īn timpul procesului de demutizare se foloseste de cuvāntul sablon.

Simplismul - se refera la gāndirea īn imagini care e comparata cu cea notionala verbala a persoanelor de aceeasi vārsta se dovedeste a fi mai simpla avānd un continut elementar insuficient evoluat; operatiile logice ale surzilor nedemutizati opereaza cu scheme simple si deficitare si analogia nu are la baza o suficienta fundamentare logica.

Inertia - se costata īn situatii conflictuale sau īn situatii de īnvatare de noi cunostiinte. Datorita inertiei gāndirii, evolutia gāndirii surdo-mutului are un ritm lent, iar modificarea structurii logice necesita efort si perseverenta din partea personalului.

Īngustimea - convingerile se formeaza pe un numar limitat de fapte ceea ce creeaza posibilitati pentru īntelegerea denaturala sau pentru formarea unui profil moral neadecvat mai ales la surdo-muti total sau partial demutizati

J.Piaget aprecia gāndirea surdo-mutului ca fiind lipsita de necesitatea logica si implicatii reale, mai aproape de actiune si consta din operatii manuale imaginate mental si care se succed ca etapele actiunii fara conexiuni īntre ele.

Principalele forme ale gāndirii sudo-mutului dezvolta unele trasaturi specifice.

1.     Imaginea generalizata īndeplineste functiile de oglindirea a generalului sau particularului.

2.     Judecata si rationamentul dispun de scheme operationale care se amplifica si se perfectioneaza īn functie de etapele pe care le parcurg procesele :

-         etapa premergatoare demutizarii īn care gāndirea si limbajul se realizeaza pe baza de imagine

-         la īnceputul demutizarii  pe baza de imagini si partial cuvinte

-         īn demutizare avansata, pe baza de cuvinte si partial imagini.

Īn ceea ce priveste formarea limbajului interior acesta e echivalent cu gāndirea operationala, limbajul exterior asigura comunicarea, iar cel interior realizeaza procesul intim al gāndirii. Acesta are mai multe etape.

Īn prima etapa, limbajul interior dispune de multe elemente ce intra īn componenta mimico-gesticulatiei, īn calitate de limbaj exterior, mimico-gesticulatia contribuie la introducerea unor elemnet noi īn limbajul interior.

Caracteristicile limbajului inetrior īn aceasta perioada sunt: reductibiilitate situativa, polisemantism, predominarea specific a imaginii.

          Odata cu folosirea simbolurilor verbale, surdo-mutul intra īn etapa a II a . Cuvintele care actioneaza  deja invatate numai īn prezenta imaginii nu ajung īnca sa detina un rol important. Asociatia cuvānt-imagine se refera la recunoasterea globala, nediferentiata a obiectelor.

Etapa a III a este specifica copiilor deficienti de auz de 10-15 ani ce au o demutizare avansata. Acestia īmbina gāndirea notional-verbala cu cea īn imagini, iar īn comunicare folosesc mimico-gesticulatia īn mod partial. Acum cuvintele ajuta la formarea si īnsusirilor si acumularea de noi cunostiinte, la formarea unor notiuni cu suport verbal bazate pe integratorii verbali cu rol activ īn gāndire.

Limbajul interior dispune acum de rolul activ al componentei verbale, trece treptat spre o faza sintetica.

Īn ultima etapa se atinge scopul final al demutizarii. Transformarile la nivelul limbajului interior, imaginea si caracteristica ei simbolizatoare, vor avea un rol decisiv īn realizarea gāndirii notional-verbale,iar transformarile ce au loc la nivelul gāndirii si limbajului duc la realizarea sistemelor de semnalizare, asemanator cu cel de la auzitor.

2.   Memoria

Lipsa auzului are drept consecinta o ampla restucturare a sistemului personalitatii deficientului, imprimānd particularitati specifice tuturor proceselor psihice. La copii cu deficiente de auz se schimba īn primul rānd modalitatea senzorial-perceptiva principala prin care acestia comunica cu mediul .

Faptul ca acesti copii se bazeaza īn special pe modalitatea vizuala are consecinte directe īn ceea ce priveste particularitatile proceselor psighice printre care si memoria.

          Data fiind modalitatea senzorial dominanata, materialul cu care opereaza memoria este preponderent de factura vizuala. Īn sfera afectiva si motorie nu exista deosebiri, īn schim ele apar īn cazul memoriei cognitiv-verbale. Datorita lipsei cuvāntului ca instrument al memoriei, memoria cognitiv-verbala sedeyolta lent si se caracteriyeaya prin mecanicism.

          Īn schimb memoria vizual-motrica este foarte bine devoltata. Datorita importantei pe care o are modalitatea de perceptie vizuala, copii cu deficienta de auz īsi antreneaza foarte bine memoria vizuala realizānd īn acest scop performante mult mai ridicate decāt la copii normali auzitori de aceasi vārsta.

          Memoria senzoriala ecoica de scurta durata este implicata intens īn īnvatarea limbajului oral, de asemenea, ritmul are un rol deosebit īn īnvatarea vorbirii acesta fiind caracterizat printr-o succesiune de grupari ritmice melodioase, īntr-un tempo alert.

       Brill a descoperit ca volumul memoriei de scurta durata a copiilor cu surditate si al caror simt al ritmului nu a fost exersat se reduce la 5 cuvinte , norma fiind de 7 cuvinte.

          Functionarea deficitara a acestui tip de memorie este unul dintre cele mai mari impedimente care apar īn demutizarea copiilor cu deficiente de auz. Prin urmarea caesti copii trebuie sa faca exerciti care sa le dezvolte memoria verbala īncepānd prin a rosti si prin a scrie din memorie propozitii compuse dn mai mult de 5 cuvinte nici la vārsta de 18 ani. Lipsa antrenarii memoriei de scurta durata face ca topica propozitiilor emise spontan de catre copii cu deficienta de auz sa fie influentata de principiile vizualizarii si de cele ale topicii emotionale.

          Limbajul mimico-gesticular, dactileme sau limbajul scris nu sunt īndeajuns de ritmate pentru ca ritmul lor sa influenteze benefic memoria de scurta durata, pentru a-i creste volumul.

3.   Relatiile umane si afectivitatea

Deficientii de auz au tendinta de a se izola de normali, de  a se dedica unor preocupari care pot fi īntreprinse de unul singur  sau de a colabora cu semenii lor. Prin izolare, deficientii de auz evolueaza īn limitele unui egocentrism excesiv ale unor relatii intrerumane restrānse, ceea ce determina o integrare sociala si profesionala anevoioasa.

                   P.Oleron arata ca anumite stari afective precum invidia, gelozia, rivalitatea, tind sa se intensifice īn grupurile mai putin numeroase, iar Herren si Colin au devenit sustinatori ai tezei ca rigiditatea , egocentrismul, caracterul prea putin elaborat īn relatiile cu altii, īntālnite la surzi, sunt legate de un handicap intelectual secundar de lipsa limbajului.

          Relatiile care se creeaza īntre deficientii de auz, īn acdrul grupelor educataionale, cāt si cele dintre ei si cei cu auz normal sunt conditionate de calitatea si cantitatea celor de care copilul a beneficiat īn prealabil. Nivelul formativ si caractersticile structurale ale relatiilor interumane existente īn familie, alcatuiesc baza pe care se cladesc noile relatii īn conditiile gradinitei si scolii.

          Izolarea copilului surd de copii de aceeasi vārsta si īn general, de persoanele cu dezvoltare senzoriala si psihica normala ori de cāte ori se īntālneste este rezultatul unei mentalitati gresite si al nerecunoasterii utilitatii relatiilor interumane pentru evolutia psihica si comportamentala a tuturor copiilor.

          Consecintele psihologice ale izolarii nu se limiteaza īnsa la īntārzierea socializarii. Ele se exprima sub alte forme: copilul devine timid, neīncrezator īn fortele lui, nesigur de ceea ce face, retras. Copilul se obisnuieste sa evite din propia initiativa prezenta omeneasca.

          Cu cāt evolueaza īn vārsta cu atāt conditiile externe devin pentru el mai stresante si īn acelasi timp mai prielnice pentru crearea de complexe de inferioritate. Prin urmare se actioneaza negativ atāt asupra comportamentului, cāt si asupra dezvoltarii psihice.




Īn ambiata gradinitei speciale si apoi a scolii speciale de surzi si a celei profesioniste, exista de obicei conditii prielnice de dezvoltare., mai ales daca handicapul este de acelasi fel la toti copii. Īn asemenea situatii se iau masuri adecvate pentru reabilitare, evitāndu-se complexarile.

La surzi ca si la auzitori īn perioada pubertatii  se ceeaza relatii de colaborare, mai lales sub forma cuplului. Ei īsi fac confidente, se stimuleaza reciproc. Treptat apar preocupari mai multe decāt īn etapele precedente: cele legate de tinuta vestimentara, imitatie, aspiratii, satisfacerea unor curiozitati sau ecesitati de moment, conturarea unor interese, manifestarea unor tendinte neconformiste.

Īntre elevii scolii speciale de surzi se creeaza relatii de apropiere si de respingere, care se sprijina pe preferinte unilaterale, preferinte reciproce, respingeri unilaterale si respingeri reciproce,. Exista aspecte comune si aspecte specifice īn relatiile elevilor surzi si īn cele ale celorlaltor categorii de elevi.

          Relatiile cu specific scolar aiu īntotdeauna o valoare formativa importanta, deoarece contribuie la formarea si modelarea personalitatii elevilor mai mult decāt celelalte.

          Īn absenta folosirii cuvāntului trebuintele spirituale ale deficientilor de auz sunt foarte limitate, de asemenea nici cele biologice nu pot beneficia de conditii favorabile evolutiei de nivel īnalt. Īn acest caz, procesele afective au atāt carente de continut cāt si de forma.  Īn acelasi timp cinematografia, televiziunea, teatrul, īn masura īn care reusesc sa capteze atentia si sa fie īntelese , ofera elemente pentru dezvoltarea psihica si comportamentala dar si pentru formarea si dezvoltarea afectivitatii

                   Forma proceselor afective ale deficientului de auz are de suferit īn absenta demutizarii cāt si īn situatia demutizarii elementare deoarece se creeaza dificultati pentru atingerea sau īnscrierea acestor procese īn cadrul unor parametrii evoluati ai evolutiei.

          Faptul ca deficientul de auz poate fi beneficiarul īntregii game a proeselor afective, chiar daca nu este demutizat, demonstreaza superioritatea dezvoltarii psihicului sau fata de cel al oligofrenului si īn acelasi timp apropierea sa de nonhandicapat.

          Afectivitatea se dovedeste a fi o componenta indispensabila pentru educarea si reeducarea individuala si de grup. Implicatiile de acest tip ale afectivitatii ies usor īn evidenta. Microgrupul bine orientat īi mareste surdului īncederea īn fortele sale, īl ajuta sa socializeze, sa traiasca cu intensitate.

          Ca si la persoanele cu dezvoltare senzoriala si psihica normala, la surdomutii īn curs de demutizare, sentimentele iar uneori chiar si pasiunile īncep sa se contureze īn perioada adolescentei.

          Sentimentele si pasiunile evolueaza atāt ca rezulatat al interiorizarii, trairilor afective, cāt si al maturizarii lor. Īnainte de preadolescenta, iar īntr-un anumit fel si īn acesta etapa, viata afectiva e  īntretinuta din afara, prin stimulari venite din partea persoanelor sau a obiectelor prezente īn ambianta īn care traieste copilul. Nevoia de afectivitate este atunci evidenta. Asemenea trairi sunt opferite de obicei de atitudinile persoanelor care fac parte din aceeasi familie īndeosebi de catre mama si de catre bunici.

Adesea afectivitatea se revarsa īn mod exagerat asupra copiilor handicapati sub impulsul compasiunii si a tendintei de a-i apara. Īsi mai aduc contributia la stimularea afectivitatii jucariile pe care le au copii la dispozitie, jocurile pe care le organizeaza ei su la care sunt antrenati.

          Activitatile de la gradinita, din familie, din scoala, cele extrascolare, capteaza, la īnceput, capacitatea psihica si actionala nu atāt prin elementele cognitive pe care le ofera, cāt mai ales prin cele afective. Relatiile dintre cognitiv si afectivse armonizeaza si se īmpletesc mai bine spre sfārsitul preadolescentei, iar ponderea cognitivului asupra afectivului dispune de conditii mai bune de existenta si manifestare īn perioada adolescentei si a anilor ce urmeaza acesteia .

          Munca si rezultatele ei sunt factorii care contribuie īn cea mai mare masura la reabilitarea sociala a surzilor. Eficienta lor compensatorie este deosebit de importanta pentru formarea si modelarea personalitatii.

          Activitatea productiva favorizeaza dezvoltarea sentimentelor si a pasiunilor. Acum deficientul de auz īnvata sa folosesca succesele dobāndite pentru obtinerea de noi realizari. El īntelege sa nu se descurajeze īn situatia impasului sau chiar a esecului. Tonusul afectiv constant, determinat de existenta sentimentelor si a pasiunilor asigura depasirea dificultatilor.

          Atāt prin continut cāt si prin formele de manifestare, afectivitatea si motivatia demonstreaza ca se supun īn permanenta unor conditionari interne si externe si ca principalii factori ai conditionarii interne sunt dorintele, aspiratiile si īndeosebi conveingerile iar principalii factori ai conditionarii externe sunt cei sociali si rezultatele concrete.

          Progresele conceptualizarii experientei actioneaza pozitiv asupra tuturor. De acest fapt ne dam seama prin urmarirea fiecarei forme de activitate pe care o desfasoara deficientii de auz:  joc, activitate scolara si extrascolara, activitate productiva,etc.

Surdomutii tind sa-si formeze prietenii de durata, sa se casatoreasca mai ales īntre ei. Dupa unele statistici dintre 100 de cazuri, 72 se casatoresc īntre ei, 20 se casatoresc cu auzitori iar diferenta o reprezinta situatiile necunoscute.

          Īn situatiile de casastoire cu auzitorii divorturile sunt de obicei de doua ori mai multe decāt īn cazul casatoriilor īntre surzi.

4.   Motivatia

Formarea si dezvoltarea intereselor se realizeaza īn conditiile unui ansamblu de influente, care pregatesc integrarea persoanei īntr-o anumita activitate, adaptarea ei psiho-fizica si sociala la anumite solicitari. Se evidentiaza ca īn rāndurile de mai sus rolul activ al ambiantei, al factorilor instructiv-educativi cāt si al persoanei īnsesi la diferite etape de dezvoltare si niveluri de aspiratie.

         Īn conditiile procesului instructiv-educativ din scoala speciala pentru deficientii de auz exista conditionari reciproce pentru formarea intereselor. Demutizarea va influenta atāt interesele cāt si pseudointeresele

         Atāt la auzitor, cāt si la sur  la baza intereselor stau ca motive dinamizatoare trebuintele care pot fi materiale si spirituale. Trebuintele materiale precum si cele spirituale dovedesc o puternicpa conditionare sociala. La trebuintele materiale determinismul social  este puternic si de profunzime.

         La deficientii de auz ca si la persoanele cu dezvoltare senzoriala  si mentala  normala, trebuintele materiale evolueaza odata cu vārsta si cu dezvoltarea psihica. Trebuintele spirituale fiind impulsionate īn mod deosebit de volumul, de calitatea si varietatea informatiei posedate, de convingeri, de forta de atractie a unor activitati, de aspiratii si niveluri de aspiratii la surdomuti sunt slab dezvoltate. Ca si trebuintele materiale, si cele spirituale dispun de forme specifice de manifestare. De exemplu jocul anteprescolarului si al prescolarului, activitatea de īnvatarea a scolarului, munca productiva a adolescentului si adult, acestea sunt forme de activitate care sugereaza si modeleaza īn permanenta trebuinte.Cu cāt activitatea antreneaza mai mult pe surdomut, pe deficientul de auz īn curs de demutizare sau pe surdo-vorbitor, cu atāt trebuintele si interesele acestora vor cunoaste aspecte mai bogate si mai variate.

         La surdomut pāna la interventia demutizarii  trebuintele cāt si interesele reflecta īn mod deosebit preocuparile de natura biologica cu predilectie pe cele care fac parte din grupul celor neevoluate, elementare.

          La surdomutul cu demutizare partiala cāt mai laes la surdo-vorbitor se va constata ca alaturi de trebuinte biologice se mai adaoga trebuinte de natura spirituala cu continut din ce īn ce mai bogat . Īnsasi calitatea si cantitatea intereselor vor fi diferite demonstrānd realizarea unui progres evident īn dezvoltarea personalitatii.

         Prin intermediul demutizarii interesele surdomutului beneficiaza de conditii spre a īnregistra o dezvoltare de īnalt nivel. Īn functie de profilul sau scoala speciala pentru surzi dezvolta la elevi diferite tipuri de interese. Pe baza Specificului ele ar putea fi grupate īn interese de cunoastere si profesionale.

          Numai prin stimualarea gāndirii critice discriminative se pot forma la elevi convingeri temeinice si justificate din punct de vedere rational si practic care pot asigura o baza sigura pentru interese si pentru evolutia corecta a īntregii personalitati a deficientului de auz. Īn conditiile tarii noastre sarcini de acest gen stau īn fata oricarei scoli dar īn mod deosebit a celei generale., īntrucāt la acest nivel elevii se afla īn una din cele mai dinamice perioade ale formarii personalitatii lor.

         O evolutie speciala o au interesele profesionale si formarea lor la elevii surdomuti īn curs de demutizare. Uneori interesul pentru profesie se manifesta pregnant īnca din primele clase ale scolii generale. Neavānd īnsa o fundamentare motivationala suficienta el sufera multe fluctuatii.  Alteori interesul pentru profesie se manifesta doar īn ultimele clase ale scolii. Ori de cāte ori are o fundamentare realista temeinica interesul se mentine si se dezvolta , justificāndu-se tot mai mult prin trecerea de la o clasa la alta. Se precizeaza si se definitiveaza de cele mai multe ori prin absolvirea scolii generale si trecerea la scoala profesionala, iar apoi īn productie.

         La formarea si definitivarea intereselor elevilor aduc contrbutie importanta parintii, profesorii, educatorii, īntregul mediu familial, scolar si extrascolar.

         

5.   Creativitatea

Creativitatea are o vasta arie de cuprindere, fiind posibila īn toate domeniile activitatii, la persoane de diferite vārste si cu diverse niveluri de pregatire teoretica si practica. Ea se bazeaza pe configuratie complexa psihologica. Guilford a semnalat prezente īn componenta ei a originalitatii, imaginatiei, gāndirii divergente, flexibilitatii si fluiditatii.

Dupa Ursula schiopu exista creativitate de fond care opereaza direct cu imagini si creativitati de asemenea de fond, la care predomina operarea cu simboluri. Sunt īn acelasi timp semnalate anumite diferente ale potentarii creative implicate īn structura particulara a personalitatii cāt si diferente privind virtualizarea ontogenetica a potentialului creativ, durata fazelor ciclului de īncarcare si descarcare a creativitatii, intensitatea descarcarii.

         La surzi s-a constatat ca creativitatea este precedata de pseudocreativitate.

Specificul etapei initiale este cel de insuficienta formativa sau de amaturizare reprezentat prin structuri nasatisfacatoare sub nivel calitativ si cantitativ, angajare psihica de nivel scazut.

         Ca si la auzitori creativitate se finalizeaza prin creatii care pot fi: obectuale (bunuri materiale) si spirituale (bunuri spirituale).

          La diverse vārste si etape de scolarizare dar mai ales īn activitatea productiva desfasurata de surzi se poate depista usor existenta unor niveluri de creativitate.

          Creativitatea surzilor este puternic influentata de faptul ca gāndurile acestora cāt si celelalte produse procese psihice opereaza īn mod prioritar cu imaginile obiectelor si fenomenelor realitatii.

          Tocmai datorita acestui fapt unii dintre deficientii de auz au atins perfoemante remarcabile īn domeniul artelor plastice.

          Umanizarea si scolarizarea handicapatilor de auz, cresterea trebuintelor spirituale, participarea la transformare a unor elemente ale culturii īn produse specifice de civilizatie se dovedesc a fi conditii indispensabile pentru creativitatea acestora, determinānd īn permanenta valentele si limitele creativitatii.

         Posibilitatiile surzilor ramān īntotdeauna mai mari pentru executarea de reproduceri dupa modele date, decāt pentru aducerea unor inovatii modelelor respective. Acest fapt poate fi considerat un indiciu ca perceptiile, reprezentarile concrete si chiar imaginile generalizate favorizeaza īn mare parte activitatea memorie la surzi si prea putin cea  a imaginatiei.




Document Info


Accesari:
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2017 )