Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza

MEMORIA

Psihologie











ALTE DOCUMENTE

SUBCONŞTIENTUL ŞI MIRACOLELE SOMNULUI
MATURITATEA PSIHANALIZEI
ASPECTE PSIHOLOGICE ALE CONDUCERII
Aspecte psiho-dianamice ale personalitatii criminalului
EXAMENUL OBIECTIV NEUROLOGIC
MEDITATIA IERTARII DE SINE SI DE ALTII
DEONTOLOGIA SI ETICA AUTORITATII
Rolurile si functiile inconstientului in viata psihica
Obiectul de studiu si problematica psihologiei educatiei
Psihologia romaneasca in perioada 1890-1920


MEMORIA

Memoria are o importanta deosebita in viata noastra psihica. Ne ajuta sa avem coerenta in gandire, comportament. Pe baza ei, noi ne construim Eul.

Sisteme mnezice

-   &n 242j99c bsp;   &n 242j99c bsp; Memoria senzoriala

-   &n 242j99c bsp;   &n 242j99c bsp; Memoria de scurta durata

-   &n 242j99c bsp;   &n 242j99c bsp; Memoria de lunga durata

Memoria senzoriala

Persistenta reprezentarii senzoriale a stimulului pentru cateva sutimi de secunde pana la 2 secunde dupa ce acest stimul a incetat sa actioneze asupra analizatorului. Scopul este de a prelungi existenta stimulului in mediu intern pana la declansarea unor procesari mai laborioase. Este specifica pentru fiecare modalitate senzoriala. Pentru informatiile vizuale avem memorie iconica, pentru cele auditive avem memorie ecoica, iar pentru informatiile tactile, de asemenea, memorie kinestezica. Retentia senzoriala a stimulului este automata, deci nu necesita efort si preatentionare ( procesele implicate in initierea ei preced procesele atentionale).

Experiment.

S-au prezentat:         A    X    D    R     - sunet inalt

                                W    Y    Z     C     - sunet mediu

                                 I      T    V     P     - sunet jos

Sarcina: sa se retina cat mai multi itemi.

Subiectii redau primii 3-4 stimuli. Amintirea acestora provoaca stergerea/uitarea celorlalti.

Experiment.

Concluzie: Memoria iconica se realizeaza automat si ea are o capacitate nelimiata. Daca memoria senzoriala este deficitara si restul informatiilor sunt grav perturbate in ceea ce priveste retinerea. Memoria senzoriala nu este afectata de inaintarea in varsta, ci doar vederea, dar memoria iconica era la fel.

Memoria de scurta durata

             Pastrarea informatiilor in memorie pentru cateva secunde. Capacitate si durata. Numar 7+2 elemente.

CIAGBIUSAKGBURSS – mai mult de 7 + 2 elemente.

Volumul poate fi marit daca subiectul grupeaza informatiile in unitati cu sens. Capacitatea memoriei de scurta durata se refera la numarul de unitati cu sens si nu la numarul de itemi. Cu cat informatia este mai bine organizata cu atat retii mai bine.

Experiment. S-au prezentat subiectului un set de cuvinte si apoi au fost solicitati sa redea materialul dupa diverse intervale de timp de la 2 la 18 secunde. In aceste intervale subiectii erau rugati sa faca o sarcina distracta, sa numere din 2 in 2 in ordinea inversa incepand cu 418.

            Concluzie: Rata uitarii e maxima in primele 6 secunde (50% din material), iar dupa 15 secunde uitam aproximativ 90% din material. Durata minima de lucru este de 15 secunde.

B

W  Y                                   Y - da

I     T    V                            A- n

P     R    V    D                    V- da

            Experiment. Sarcina era sa spuna daca litera apartinea sirului aratat anterior. Timpul de reactie pentru un singur intem era 398 ms. La fiecare adaugare a unei litere, timpul de reactie crestea cu inca 38 de ms. Timpul de reactie creste liniar odata cu creterea numarului de itemi => noi procesam la o inspectie seriala. Inspectarea este paralela. Simultan avem acces la toate informatiile.

Memoria de lunga durata.

Memoria de lunga durata= cunostintele pe care le are un sistem cognitiv, dar accesul este selectiv.

Termenul nu desemneaza un loc anume unde se stocheaza informatia, ci o stare de activare a cunostintelor. Capacitatea memoriei de lunga durata s-a estimat a fi 2,8x10 20; practic nelimitata. Durata este si ea nelimitata.

Continutul memoriei de lunga durata:

-   &n 242j99c bsp;   &n 242j99c bsp;   &n 242j99c bsp;   &n 242j99c bsp;   &n 242j99c bsp;   &n 242j99c bsp;   &n 242j99c bsp;   &n 242j99c bsp;   &n 242j99c bsp;   &n 242j99c bsp;   Memoria explicita: - memoria episodica

                               - memoria semantica

-   &n 242j99c bsp;   &n 242j99c bsp;   &n 242j99c bsp;   &n 242j99c bsp;   &n 242j99c bsp;   &n 242j99c bsp;   &n 242j99c bsp;   &n 242j99c bsp;   &n 242j99c bsp;   &n 242j99c bsp;   Memoria implicita

Memoria explicita se refera la cunostintele pe care ni le putem reaminti prin teste de recunoastere. Vizeaza informatiile la care avem acces in mod constient.

            Memoria episodica se refera la memorarea evenimentelor biografice. Contine informatii asociate cu contextul spatio-temporal sau senzorial. Exemplu: Ce am facut Revelionul trecut?

            Memoria semantica, conceptuala  se refera la cunostintele generale despre lumea in care traim. Contine informatii conceptuale independente de context. Majoritatea manualelor se adreseaza memoriei semantice. Zonele cerebrale sunt diferite.

Memoria implicita desemneaza cunostintele nondeclarative ale subiectului (deprinderi). Nu sunt accesibile constiintei. Testele de recunoastere sunt insensibile la memoria implicita. Identificarea acestor cunostinte se realizeaza indirect prin efectele pe care le au asupra relatiilor emotionale, comportamentul.

Experiment. S-au format doua grupuri. In primul grup faceau parte persoane amnezice, iar in al doilea grup, persoane normale. Aceste grupuri au fost puse sa memoreze o lista de cuvinte, apoi li s-au dat de rezolvat un test explicit (reproducere) si unul implicit (sarcina de completat)de memorie. Performantele celor normali au fost net superior celor amnezici. Performantele celor doua grupuri au fost comparabile la sarcina implicita.

Concluzie: Memoria explicita + memoria implicita. In cazul celor suferinzi nu toata memoria este afectata, ci doar cea explicita.

Efectul adancimii procesarii in memorare

Se considera ca adancimea este mai profunda cu cat trecem de la caracteristicile fizice la cele semantice.

Caracteristici fizice => caracteristici lingvistice => caracteristici semantice

Experiment.  Subiectilor le era prezentat pe un ecran, cuvinte. S-a manipulat tipul de sarcina in care au fost angajati participantii.

Grupul A- “ cofetarie “ contine litera “f”? Da/Nu

Grupul B- “ cofetarie “ rimeaza cu papetarie? Da/Nu

Grupul C- “ cofetarie “ este magazin? Da/Nu

Dupa ce au parcurs setul de sarcini, tuturor li s-a cerut sa reproduce cuvintele. Acuratetea memoriei creste odata cu adancimea memoriei. Caracteristica semantica este mai importanta in memorie.

Uitarea

 Noi nu uitam nimic, retinem toate informatiile cu care venim in contact.

Experiment.

Memorarea unei liste de cuvinte perechi.

I.   &n 242j99c bsp;   &n 242j99c bsp;   &n 242j99c bsp;   &n 242j99c bsp;   &n 242j99c bsp;   &n 242j99c bsp;   &n 242j99c bsp;   &n 242j99c bsp;   &n 242j99c bsp;   &n 242j99c bsp;   &n 242j99c bsp;   &n 242j99c bsp;   &n 242j99c bsp;  Ceai – 11                                                    II. Itemii uitati

Automobil- 37                                                Ceai- 11 (item la fel)

                                                                        Automobil- 79 (item modificati)

                                                                        Casa- 15 (item nou)

Au fost recunoscuti mai usor itemii la fel.

Concluzia: cunostintele nu se uita, ci ele se subactiveaza.

Distorsiuni mnezice

            Memoria nu este perfecta.

Experiment.

Grupul A                                     Grupul B

Soare                                               Prora

Gantera                                            Ochelari

Masa                                               Clepsidra

In faza de reproducere, subiectii au reconstituit din memorie continutul lingvistic.

Memorare= reconstructie a realitatii.

Schachter (2001)- “ Cele 7 pacate ale memoriei”=> Ele nu sunt mortale, ci doar frustrante.

Distortsiuni prin omitere

-   &n 242j99c bsp;   &n 242j99c bsp;   &n 242j99c bsp;   &n 242j99c bsp;   &n 242j99c bsp;   &n 242j99c bsp;   &n 242j99c bsp;   &n 242j99c bsp;   &n 242j99c bsp;   &n 242j99c bsp;   Caracteristic trecator- pierderea informatiilor din memorie cu trecerea timpului

-   &n 242j99c bsp;   &n 242j99c bsp;   &n 242j99c bsp;   &n 242j99c bsp;   &n 242j99c bsp;   &n 242j99c bsp;   &n 242j99c bsp;   &n 242j99c bsp;   &n 242j99c bsp;   &n 242j99c bsp;   Caracteristic neatent- evidentiaza problemele care apar la interfata dintre atentie si memoria de lunga durata

-   &n 242j99c bsp;   &n 242j99c bsp;   &n 242j99c bsp;   &n 242j99c bsp;   &n 242j99c bsp;   &n 242j99c bsp;   &n 242j99c bsp;   &n 242j99c bsp;   &n 242j99c bsp;   &n 242j99c bsp;   Blocajele- esecul de a nu reaminti informatiile din memoria de lunga durata

Distorsiuni prin comitere

-   &n 242j99c bsp;   &n 242j99c bsp;   &n 242j99c bsp;   &n 242j99c bsp;   &n 242j99c bsp;   &n 242j99c bsp;   &n 242j99c bsp;   &n 242j99c bsp;   &n 242j99c bsp;   &n 242j99c bsp;   Atribuirea eronata- o amintire este atribuita altei surse decat cea reala

-   &n 242j99c bsp;   &n 242j99c bsp;   &n 242j99c bsp;   &n 242j99c bsp;   &n 242j99c bsp;   &n 242j99c bsp;   &n 242j99c bsp;   &n 242j99c bsp;   &n 242j99c bsp;   &n 242j99c bsp;   Sugestibilitatea- o persoana este condusa sa creada un neadevar, o recunoastere falsa printr-o intrebare, sugestie

-   &n 242j99c bsp;   &n 242j99c bsp;   &n 242j99c bsp;   &n 242j99c bsp;   &n 242j99c bsp;   &n 242j99c bsp;   &n 242j99c bsp;   &n 242j99c bsp;   &n 242j99c bsp;   &n 242j99c bsp;   Biasarile- influente pe care propria noastra persoana le au asupra memoriei

-   &n 242j99c bsp;   &n 242j99c bsp;   &n 242j99c bsp;   &n 242j99c bsp;   &n 242j99c bsp;   &n 242j99c bsp;   &n 242j99c bsp;   &n 242j99c bsp;   &n 242j99c bsp;   &n 242j99c bsp;   Persistenta- aparitia continua, automata, nedorita a unei amintiri pe care am prefera sa o dam uitarii.

Distorsiuni la nivelul encodarii si stocarii

            Experiment.  Subiectii au vizionat un filmulet, diferite aspecte din viata unui campus studentesc. In ultimele scene, pentru grupul experimental, era un student care citea o poveste unor copii. La grupul de control secventa era taiata. Ultima scena, o profesoara era talharita de cineva. Li s-a cerut sa recunoasca hotul. Erau 5 persoane, din care una era stundetul cu povestea. Grupul experimental a dat vina pe el. Ceilalti nu au considerat la fel.

Transfer inconstient, atribuire eronata. Au repetat experimentul cu indicatia ca cititorul si hotul sunt persoane difertie. Atribuirea eronata nu a mai aparut. Avem capacitatea de a ne corecta cu ajutorul unor indicatii. Putem diferentia intre doua date disctincte din memorie daca stim ca ele sunt diferite.

Sugestibilitatea interogativa.

Experimentul clasic. Un film in care avea loc un accident de masina. Au fost rugati sa estimeze viteza celor doua masini.

Grupul A- “ Ce viteza avea masina rosie cand a izbit masina albastra?”

Grupul B- “Ce viteza avea masina rosie cand a atins masina albastra?”

Raspunsul subiectilor a fost sugerat prin tipul de intrebare

Distosiuni la nivelul actualizarii

            Experiment. Li s-au prezentat subiectilor poze cu criminali ( C )care trebuiau retinute astfel incat sa le identifice mai tarziu. In a doua faza a experimentului, li s-au prezentat C, dar si non-C si au fost pusi sa identifice criminalii. Dupa o saptamana, li s-au prezentat C, non-C si Altii. Subiectii au  raspuns si cu non-C pentru ca si-au reamintit gresit.

Memorile iluzorii

-   &n 242j99c bsp;   &n 242j99c bsp;   &n 242j99c bsp;   &n 242j99c bsp;   &n 242j99c bsp;   &n 242j99c bsp;   &n 242j99c bsp;   &n 242j99c bsp;   &n 242j99c bsp;   &n 242j99c bsp;   Iti amintesti un lucru care nu s-a intamplat

-   &n 242j99c bsp;   &n 242j99c bsp;   &n 242j99c bsp;   &n 242j99c bsp;   &n 242j99c bsp;   &n 242j99c bsp;   &n 242j99c bsp;   &n 242j99c bsp;   &n 242j99c bsp;   &n 242j99c bsp;   Memorii false care nu exista in realitate, ci au fost reconstruite de mintea noastra fara avea un suport real.

Experiment. Subiectiilor li s-au dat o lista de cuvinte spre memorare. Subiectii isi aminteau cuvinte din lista care nu existasera.


Document Info


Accesari: 960
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.

 


Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2014 )