Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































ORGANIZAREA SI DINAMICA PERSONALITATII

Psihologie












ALTE DOCUMENTE

Memoria
Eu sunt OK-Tu esti OK!
ESEU Adolescenta
MAMELE SI SENTIMENTELE LOR
Conceptul de personalitate
ANXIETATEA
Factorul Einstein-O metoda dovedita de crestere a inteligentei
INDICI FIZIONOMICI IN CUNOASTEREA BOLNAVILOR MINTALI
Psihic si fizic
Caracteristicile si functiile imaginatiei

ORGANIZAREA SI DINAMICA PERSONALITATII

TEORII REFERITOARE LA PERSONALITATE

Rezulta de aici doua dimensiuni ale omului in sfera stiintelor umane, si anume:

DEFINITIA PERSONALITATII 

Separat insa de definitia psihologica de ordin descriptiv de mai sus, a personalitatii, din punct de vedere moral persoana poate fi definita ca reprezentand acea unitate spirituala si morala constienta de independenta si de demnitatea sa, avand identitate si individualitate specifice.

ORGANIZAREA PERSONALITATII IN PSIHOLOGIE 

Organizarea personalitatii umane ca sistem de niveluri psihice, dispuse intr-o ordine ierarhica specifica, asa cum apare ea in sfera psihanalizei, nu este o contributie directa a acesteia. Aceasta modalitate de a vedea organizarea personalitatii este intalnita in psihologie inca inainte de Freud, motiv pentru care se impune o trecere sintetica in revista a acestor aspecte.

Dupa J. Delay si P. Pichot, personalitatea este “un sistem de instante articulate, eventual sub forma ierarhica, schema de baza fiind susceptibila la variatii individuale limitate'. In sensul acesta sunt semnalate mai multe teorii privind organizarea personalitatii.

1. Teoria organizarii ierarhice a personalitatii o regasim la Platon si Aristotel, care descriu pentru aceasta trei niveluri sau instante principale:

a.          sufletul vegetativ, reprezentand dorintele (epithimia), cu sediul in abdomen (pasiunile);

b.          sufletul animal, reprezentand curajul si vointa (thymia), cu sediul in torace (dispozitia afectiva);



c.           ratiunea sau sufletul rational (logistikon), cu sediul in cap (ratiunea).

Gandirea crestina preia sistemul personalitatii clasic al lui Platon si Aristotel, adaptandu-l noii filosofii scolastice, asa cum o intalnim la Sf. Augustin si Thomas d'Aquino, care descriu tot trei niveluri sau straturi ale personalitatii, dupa modelul Trinitatii Divine, si anume:

a.           Prima Trinitate este reprezentata prin: mens: forta intelectuala, inteligenta si vointa reunite; notitia: sufletul care se cunoaste pe sine insusi; amor; sufletul deschis prin sine.

b.           A doua Trinitate reprezentata prin: memoria: cunoasterea in sensul de inteligenta si de iubire reunite; intelligentia: cunoasterea de sine in sens psihologic, de discernamant; voluntas: vointa prin care se consuma si se realizeaza cunoasterea perfecta, actiunea.

c.           A treia Trinitate, formata din urmatoarele: dei memoria: respectiv amprenta lui Dumnezeu in om; intelligentia, ca mai sus; amor, ca in prima instanta. 

ORGANIZAREA PERSONALITATII IN PSIHANALIZA

Psihanaliza acorda o importanta deosebita modului de organizare structurala a sistemului personalitatii. Referitor la acest aspect S. Freud vorbeste despre “aparatul psihic'. pentru a desemna in aceasta privinta personalitatea ca pe un sistem functional cu o organizare specifica.

Psihanaliza considera personalitatea ca pe un “sistem' sau ca pe un “aparat' psihic organizat dupa un model ierarhic-stratificat, format din instante specializate functional si dispuse unele sub altele, de jos in sus. Recunoastem in acest model cele anterior expuse; in special, conceptiile lui H. Jackson.

Caracteristicile inconstientului sunt urmatoarele: este rezervorul pulsiunilor, dispune de o mare energie pulsionala, pulsiunile continute in sfera inconstientului sunt supuse actiunii cenzurii.

Din punct de vedere topic, distingem la inconstient trei niveluri, subliniate in special de C. G. Jung, ca o completare a teoriei inconstientului a lui S. Freud:

  1. inconstientul instinctogen, care este rezervorul pulsiunilor elementare (instincte, trebuinte etc.);
  2. inconstientul personal, care cuprinde istoria personala a individului, experientele traite de persoana, conflictele patologice, amintirile din copilarie, frustrarile, starile complexuale;
  3. inconstientul colectiv, in care sunt depozitate amintirea experientelor emotionale ale intregii umanitati, reprezentate prin arhetipuri (G. Jung; G. Durand, J. P. Charrier).

2. Subconstientul (Unterbewusste) reprezinta instanta care este inca insuficient de constienta, aflata insa in pragul constientului. Aceasta este o instanta intermediara intre ,,inconstient' si ,,constient'. Aici este sediul cenzurii, care opereaza asupra pulsiunilor inconstientului.


    Limita dintre Eu si Sine

Inconstient

                           Reprezentarea schematica a personalitatii in psihanaliza

MECANISMELE PERSONALITATII IN PSIHANALIZA

 

DINAMICA FORMARII PERSONALITATII IN PSIHANALIZA

O ultima problema care se pune in mod necesar atunci cand este discutata organizarea personalitatii in psihanaliza este modul de formare a acesteia.

Pana la Freud, se considera ca viata propriu-zisa, in special cea psihica, incepe o data cu nasterea individului, parcurgand etape succesive de dezvoltare-maturizare. Acest punct de vedere este sustinut si demonstrat astazi de teoria lui J. Piaget si a altor specialisti de prestigiu.

Psihanaliza are insa un punct de vedere absolut original de a con­sidera individul, precum si dezvoltarea sau, mai exact, formarea si evolutia acestuia, diferit de punctul de vedere strict al unei analize psihologice. Teza psihanalitica a evolutiei individului are la baza ei principiul libidoului, iar intreaga dezvoltare a individului este o succesiune de etape ale aparitiei, dezvoltarii si regresiunii libidinale a persoanei umane. Acest punct de vedere, net formulat de S. Freud, a fost reluat de O. Rank, care, pe baza unor observatii si analize psihanalitice extrem de interesante si originale, propune o schema-model de formare dinamica a personalitatii, pe care o vom analiza in continuare.

Dupa O. Rank, formarea si cresterea personalitatii individuale este o continua miscare de “intrare si iesire' dintr-un context de relatii. Acest proces este alcatuit din mai multe faze, fiecare incepand cu o nevoie majora de legatura si avand ca scop o reintoarcere, o refacere a formei anterioare.     

In sensul celor de mai sus O. Rank distinge in procesul de formare a personalitatii individuale patru faze majore, care sunt urmatoarele: faza familiala, faza sociala, faza artistica si faza spirituala. Fiecare dintre aceste faze are una sau mai multe miscari de inapoiere catre unirea cu alte semnificatii sau cu experiente cosmice majore, manifestate sub o forma de separatie sau de individualizare a persoanei respec­tive, legate de dorinta acesteia de afirmare. Sa analizam caracteristicile fiecareia dintre aceste faze:

a) faza familiala considera ca viata incepe cu o unire, reprezentata prin cuplul marital, a celor doi conjuncti. In sens metaforic, simbolic, viata “incepe si se termina cu o idee-tendinta paradisiaca' spune O. Rank. La inceput este “Edenul', iar la sfarsit este “Nirvana'. Nasterea individului va reprezenta o experienta psihotraumatizanta pentru copil (traumatismul nasterii), accentuata de sectionarea cordonului ombilical, ca simbol al “separarii de mama' a acestuia (traumatismul sectionarii cordonului ombilical). Urmeaza apoi o etapa de crestere si de desprindere treptata a copilului de parintii sai, in special de mama, cu iesirea acestuia de sub controlul si autonomia materna (traumatismul intarcarii, al mersului, al controlului sfincterian etc.).

b) faza sociala este considerata ca fiind o “re-nastere' prin afirmarea externa a individului, concomitent cu separarea completa a acestuia de familia sa de origine. Este faza formarii si a lichidarii complexului Oedip.

c) faza artistica reprezinta unirea individului cu realitatea, cu natura, cu lumea. Ea se caracterizeaza prin dominarea gandirii creative, considerata tot ca un proces de afirmare sociala, de dobandire a prestigiului si autoritatii individuale;

d) faza spirituala este considerata a fi faza superioara, corespunzatoare idealurilor etice si spirituale ale individului. Ea este privita ca fiind un proces de afirmare deplina a persoanei respective. Aceasta faza este caracterizata prin identificarea individului cu anumite idealuri spirituale, ideologice sau filosofice, reprezentand in fond momentul desavarsirii fiintei sale.

Aceste aspecte, care sunt reprezentate in schema de mai jos, cuprind in ele atat factori de progres, cu caracter stimulativ, cat si factori psihotraumatizanti, cu caracter frustrant. Evolutia individului este considerata in psihanaliza un continuu efort de adaptare si de realizare libidinala. Insa acest proces al tendintelor pulsionale ale inconstientului se ciocnesc fie de cenzura subconstientului, fie de normele vietii sociale. Evolutia individului devine astfel un lung sir de experiente psihotraumatizante, de frustrari, mentionate de O. Rank: traumatismul nasterii, traumatismul sectionarii cordonului ombilical, traumatismul intarcarii, al mersului, al obligativitatii controlului sfincterian, situatia oedipiana, dobandirea unui statut si rol social, identificarea complementara cu partenerul de viata, investirea cu autoritate si prestigiu social, acceptarea declinului biologic, impacarea cu destinul si resemnarea in fata mortii. Este un punct de vedere interesant, care pune in valoare dinamica profunda a pulsiunilor libidinale ale inconstientului si valoarea acestuia in formarea personalitatii ca proces continuu, desfasurat pe toata durata vietii persoanei respective.

             Schema formarii (etapele libidinale) personalitatii in psihanaliza














Document Info


Accesari: 7337
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )