Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































PERCEPTIA

Psihologie


Experimentala

CURS 2

24 februarie

                                                PERCEPTIA



          O problema metodologica esentiala in studiul perceptiei este modul in care cercetatorii uzeaza de informatia senzoriala pentru a face interpretarile metodologice. Aceasta problema a primit doua raspunsurui:

1.      Gibson: - privirea directa este importanta si cel care percepe culege informatiile pe care le perimite mediul inconjurator intr-un mod natural, fara sa reflecte asupra lor.

2.      Gregory: - constatarile noastre in legatura cu profunzimea se fac in concordanta cu experienta noastra anterioara. Astfel, in psihologia experimentala exista 3 directii:

-         prceptia directa / prceptia indirecta;

-         perceptia innascuta / perceptia dobandita;

-         rolul factorilor comportamentali in perceptie.

A. Perceptia directa / indirecta. Disputa dintre Gibson si Gregory se subordoneaza acestei dispute. In psihologia cognitiva moderna, controversa abordarii directe sau indirecte este descrisa in termenii unui contrast de procesare de tip top-down / down-top.

 

down top      - Gibson: procesarea porneste de la cunostinte si este un tip de procesare inductiva si directa;

top down      - Gregory: procesarea este deductiva, indirecta si de tip cogniti dirijata de cunostinte si de concepte.

In realitatea ilustratei toate elementele sunt date in plan bidimensional; acceptam o iluzie a profunzimii si abordarea directa ar trebui sa fie determine o perceptie incorecta. Cea indirecta duce  in mod paradoxal la o acceptare a iluziei.

Desi psihologii ar prefera ca in cercetarile asupra perceptiei oamenii sa spun ceea ce vad, ei spun totusi ceea ce stiu. Dovada: iluziile perceptive, perspectivei, camera sinusoidala. S-a ajuns la o concluzie pertinenta si anume: exista o interactiune complexa intre cele doua directii de procesare. Exemplu: ЅA ⁄ − \  MAT.

Cercetatorii au identificat  3 niveluri de recunoastere perceptiva:

1.      nivelul particularitatilor (de aspect exterior); sunt recunoscute infatisarea, aspectul unei litere cum ar fi linia dreapta;

2.      nivelul literei - unitatile de recunoastere a literei sunt activate de informatia specifica.

3.      nivelul cuvantului - elementele sunt activate de unitatile de litere.

Apare o interpretare paradoxala: dupa ce o unitate de cuvant este activata de litere, atunci ea reactiveaza literele si aceasta conexiune inversa de tip top-down este circulara.

In procesul perceptiei are loc o tranzactie, o "negociere perceptiva." Teoria tranzactionalista a perceptiei sustinuta de Ames si de Ittelson, spune ca a percepe semnifica in mod principial, metodologic emiterea unei supozitii, fara ca acest proces sa fie neaparat constient. Tindem sa alegem supozitii verificate in experienta anterioara, a.i. semnificatia obiectelor tine de experienta anterioara a subiectului. Aceasta semnificatie implica un raport anticipativ. Formularea: in perceptie viitorul anticipa o experienta trecuta; viitorul este o percepte directa.  



B.  Perceptia innascuta/dobandita In metodologia perceptiei innascute/dobandite exista 2 orientari:

-         teoria empirica a perceptiei propusa de Helmholtz, teorie care este expresia modelului de perceptie indirecta. H. insista asupra rolului experientei anterioare. Atunci cand ne confruntam cu o scena vizuala noua, de exemplu, noi tindem sa o interpretam deducand ca sugestiile de profunzime semnifica intr-adevar profunzimea.(sugestiile - indici sau clue ai profunzimii). Aceste "deductii" inconstiente apar rapid si fara o gandire constienta. Este vorba despre o deprindere vizuala, fapt de cugereaza rolul experientei.

-         teoria nativista a experientei (curentul gestaltist). In procesul perceptiei sunt implicate o serie de tendinte innascute catre integralitate, unitate si pregnanta. Mai mult, unele cercetari ulterioare au aratat ca in procesul perceptiei sunt implicati factori innascuti, prezenti la cele mai multe dintre fiintele terestre.

Sotii Gibson au realizat experimentul prapastiei vizuale si au utilizat o masa desenata in carouri alb/negru. In prelungire mesei au fixat o portiune de sticla, iar pe marginea verticala acelasi desen caroiat. totul da sentimentul de prapastie in care intervin factori innascuti; este o perceptie directa. In cazul copiilor, pe masura ce cresteau in varsta, efectul prapastiei vizuale se diminua, datorita experientei.

Concluzia in legatura cu cele doua orientari: majoritatea actelor perceptive sunt interactiuni complexe intre perceptii directe, indirecte, innascute si dobandite.

C.     Rolul factorilor comportamnentali. Aceasta orientare a fost sustinuta de americanul F.H. Allport care a sintetizat in anii '50 un ansamblu de cercetari cu privire la comportamentul in perceptie si le-a denumit teoria starilor centrale directoare. Aceasta teorie sustine ca in procesul perceptiei subiectul percepe esentialmente in functie de trebuintele sale, de valorile sale, de tensiunile, reactiile defensive, de personalitate si de experienta sa. Allport a sintetizat teoria in cele 6 ipoteze specifice:

a)      trebuintele, nevoile biologice ale subiectului tind sa determine ceea ce este perceput. (nivelul de infometare poate fi determinat cu imagini ambigue la tahistoscop; exista 3 niveluri ale fenomenului de foame. - dupa 3 ore foamea creste.

                                                              -  dupa 6 ore exista tendinta de a vedea alimente;

                                                              -  dupa 9 ore senzatia de foame tinde sa scada; apare obisnuinta, ca urmare a adaptari organismului la aceste conditii.  

b)      recompensele si pedepsele asociate perceptiei obiectului tind sa determine ceea ce sete perceput.

Intr-un experiment s-au prezentat subiectilor 2 profile umane (fata/stanga, fata/dreapta). De cate ori era prezentat profilul stanga, subiectul era recompensat, iar de cate ori era prezentat profilul dreapta, i se lua recompensa inapoi. Ulterior, la tahistoscop (cu o durata mai mica de expunere) sunt recunoscute mai rapid miscarile recompensate.

c)       valorile caracteristice individuale tind sa determine viteza de recunoastere a cuvintelor asociate acestor valori.

Intr-un experiment subiectul a fost mai intai solicitat sa completeze un chestionar al valorilor (Gordon, Allport si Vesrnon) menit sa identifice principalele 6 categorii de valori (teoretice, estetice, economice, sociale, politice, religioase) Apoi s-au prezentat la tahistoscop cuvinte legate de aceste valori, amestecate cu altele care nu aveau legatura. S-a constatat o crestere a vitezei de recunoastere pentru cuvintele asociate valorilor dominante ale subiectului.




d)      valoarea pe care o reprezinta un obiect pentru individ tinde sa determine aparenta de marime a acestui obiect.

Experimentul a avut loc in SUA in anii '40. S-au utilizat copii din familii sarace si copii din familii bogate. Loturile au fost supuse unui test de evaluare a subdiviziunilor monedelor americane si s-a constat ca, in general, copiii supraevalueaza marimea de moneda. Tendinta este semnificativ crescuta la copiii proveniti din familii sarace. Intervine, insa, o problema deontologica (nu avem dreptul sa exploatam conditi economica a subiectilor) si experimentul a fost criticat. Ca urmare un alt cercetator a apelat la un grup de studenti prin sugestii hipnotice. In primul caz li s-a sugerat ca sunt saraci si s-a ajuns la aceeasi concluzie ca in experimentul anterior, iar in al doilea caz li s-a sugerat ca sunt foarte bogati si din nou concluzia a fost identica.

e)      personalitatea individului il predispune sa perceapa de o maniera conforma cu aceasta. (trasaturile de personalitate tind sa influenteze modul cum percepem lumea). Se folosesc testele proiective de personalitate care sa elimine factorii motivationali sau de alta natura. Modul cum percepem lumea constituie in acelasi timp un indicator al personalitatii noastre.

f)       stimulii verbali perturbatori tind sa prelungeasca timpul de recunoastere fata de stimulii neutri. Forma si semnificatia stimulilor neutri tind sa fie percepute alterat. Aceste cuvinte tabu - in sensul ca sunt receptate ca si cuvinte rusinoase in mod curent -  provoaca de obicei reactii emotionale inainte de a fi percepute. Aceasta ipoteza s-a impus relativ intamplator:

-         latenta in raspunsul constient;

-         reactie ampla electrodermala ce sugereaza emotia

-         cuvintele tabu exercita influente de alterare a cuvintelor neutre.

Postman, in 1953 a realizat un experiment mai riguros, cu 4 grupe experimentale: grup neinformat, grup informat, frup informat dar si facilitat afectiv si grup inhibat mental. Performantele au fost slabe la grupul neinformat, iar la grupul informat si facilitat afectiv viteza de reactie a fost rapida. La grupul inhibat mental s-a insistat asupra utilizarii cuvintelor tabu. S-a dat o explicatie psihanalitica: interventia unor mecanisme de aparare care implica un fel de intelectualizare si o refulare a stimulului tabu. Aceste mecanisme de aparare aduc in discutie perceptia subliminala. Psihologia cognitiva moderna vorbeste despre un mic demon din mintea noastra care alege raspunsurile.

            In perceptia subliminala se porneste de la supozitia ca la nivel inconstient ar exista o serie de mecanisme infradecizitionale care implica daca percepem sau nu. Mecanismele se considera ca actioneaza i mod aprioric. Demonul din creierul nostru se pare ca inspecteaza perceptiile pentru a decide care dintre ele ajung constiente.

            Cercetatorii americani Lazarus si McCleary au introdus in 1955 conceptul "subcetie" (subcesion). In experiment exita o lista cu 10 cuvinte fara inteles si la prezentarea a 5 dintre ele, au asociat un mic soc electric. Ulterior, pentru cele 5 cuvinte au obtinut exact acelasi efect ca si in experimentul original, dar cu o reactie electrodermala foarte ampla!! In concluzie, se poate spune ca s-a demonstrat existenta unei perceptii subliminale independente de apararea perceptiva.













Document Info


Accesari:
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )