Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































PROBLEMA CREATIVA sI METODE DE REZOLVARE

Psihologie










ALTE DOCUMENTE

Willem Doise - Gabriel Mugny - Psihologie sociala si dezvoltare cognitiva
The Pig Personality Profile
Inteligenta
Zvonul si dezinformarea ca mijloc de realizare a influentarii psihosociologice
ADOLESCENTUL SI SOCIETATEA
BAZELE EVALUARII PSIHOLOGICE - Seminar 07 nov 2008
Temperamentul
PSIHOLOGIA GRUPURILOR SCOLARE
PARTICULARITATILE PSIHOLOGICE ALE PREADOLESCENTULUI SI ADOLESCENTULUI
Motivatia

PROBLEMA CREATIVA sI METODE DE REZOLVARE

S U M A R

I. PROBLEMA CREATIVA



Etapele formularii problemei creative (p.2)

Sesizarea zonei problematice

Formularea

Reformulari

Cteva tehnici de sesizare a zonei problematice

Lista dubla pentru asocieri fortate (S. Parnes) (p. 3)

Lista de ntrebari (S. Parnes) (p.3)

Matricea Treffinger (p. 3)

II. METODE DE CREATIVITATE

(Pentru rezolvarea problemei creative)

Prezentare schematica a metodelor de creativitate (p. 4)

Brainstorming (A. Osborn) (p.5)

Brainwriting (Brainstorming scris) (p.9)

BBB (Brainstorming scris, cu mapa de imagini) (p.10)

Brainsketching (Brainstorming cu schite) (p.10)

Metoda 6-3-5 (p.10)

SCAMPER (p.12)

Discutia (n) panel (p. 13)

Metoda Matec. Varianta I - Matec pentru rezolvarea problemelor (p.13)

Varianta a II-a - Inventarea unui nume (p.14)


PROBLEMA CREATIVĂ

I. SESIZAREA ZONEI PROBLEMATICE

II. FORMULAREA PROBLEMEI CREATIVE

III. REFORMULĂRI ALE PROBLEMEI CREATIVE

I. SESIZAREA ZONEI PROBLEMATICE (A "PROVOCĂRILOR")

Metode, tehnici si atitudini pentru facilitarea acestei etape:

        Brainstorming-ul clasic

        Liste duble pentru asociatii fortate:

        Lista Parnes (vezi mai jos)

        Lista in elaborare proprie

        Lista de ntrebari Parnes (vezi mai jos)

        Matricea Treffinger (vezi mai jos)

        Matricea patrata (n elaborare proprie)

        Atitudinea deschisa, receptiva fata de stimuli ("A fi prezent")

        Curiozitatea

        A repune totul sub semnul ntrebarii

II. FORMULAREA PROBLEMEI CREATIVE

Conditii Interdictii

 

1.     Divergenta Convergenta

Sa poate ncepe cu: "Cum sa ..."

"Modalitati de a ..."

2. Unitara, bine delimitata Arborescenta, multipla, larga

3. Clara Ambigua, echivoca

4. Enunt pozitiv Enunt negativ

5. Solutie la o problema mai larga

6. Problema de decizie

7. Proprie (rezolvitorul sa aiba drept decizional)

III. REFORMULĂRI ALE PROBLEMEI CREATIVE

1. Adresarea repetata a ntrebarii De ce?, pentru:

        a afla adevaratul obiectiv al cautarilor mele

        a largi cadrul problemei

        a transforma o problema de decizie n una divergenta.

2. Jocul cu cuvintele, prin:

        nlocuirea verbului cu alt verb

        substantivarea unui verb sau invers (transformarea unui substantiv n verb)

 


Lista dubla pentru asocieri fortate (Parnes)

Asociati fortat fiecare din itemii din stnga, cu unul sau toti itemii din dreapta.

Prieteni mbunatatiri

Familie Fericire si confort

Vecini Nentelegeri

Biserica Complicatii

scoala Pierdere de timp si ineficienta

Casa Treburi de rutina

Serviciu Atitudini

Promovare Anxietate sau spaima

Automobilul propriu sau transportul n comun Furie sau sila (dezgust)

Cariera Lamentari

Viata sociala Siguranta

Hobby-uri si timp liber Performanta

Finante Durabilitate

Planuri si scopuri Aspect

Sperante si dorinte Economie

Lista de ntrebari (Parnes)

Enumerati probleme, nevoi, oportunitati pentru rezolvarea lor creativa:

1.     Ce ai vrea sa faci, sa ai, sa realizezi?

2.     Ce ai vrea sa se ntmple?

3.     Ce ai vrea sa faci mai bine dect acum?

4.     Pentru ce ai fi vrut sa ai mai mult timp? mai multi bani? etc.

5.     Ce ai mai fi vrut sa obtii de la viata?

6.     Care sint telurile tale nerealizate?

7.     Ce te-a nfuriat recent?

8.     Ce te face sa fii ngrijorat, anxios?

9.     De ce te poti plnge?

10. Ce nentelegeri ai avut cu cineva din anturajul tau?

11. Cu cine ti-ar place sa colaborezi?

12. Ce schimbari n rau ai observat n atitudinea unora?

13. Ce ai vrea sa faca ceilalti?

14. Ce schimbari vei introduce?

15. Ce dureaza prea mult?

16. Ce se risipeste?

17. Ce este prea complicat?

18. Ce "strmtori" exista?

19. n ce feluri esti ineficient?

20. Ce te uzeaza, te oboseste?

21. Ce ai vrea sa organizezi mai bine decit este organizat n prezent?

Matricea Treffinger

Personaje

Locuri

Scopuri

Obstacole

Parinti

Spital

mbogatire

Boala

Copii

Luna

Mai bun

Lipsa banilor

Adolescenti

Strazi

Mai frumos

Parintii/profesorii

profesori

Ocean

Confort

Lenea

Animale

Curtea scolii

Suferinta

Prostia

Plante

Gradina zoologica

A afla

Distanta

Padurea

Bucatarie

A gasi pe cineva/ceva

Puscariasi

Reporteri

Completati Dvs. spatiile libere si nlocuiti, daca doriti, orice cuvnt doriti.

Metode de creativitate

I. Divergente

(Cu amnarea evaluarii)

M. psihologice (intuitive, imaginative)

M. listelor (analitice, rationale, de concasare)

Brainstorming clasic

BBB

6-3-5

Brainsketching

Brainwriting

Brainstorming cu mini-postere

"Poftim-biletul!"

Sinectica.

Cercetari analogice

Discutia (n) panel

Phillips 6-6

Reveria dirijata colectiva

"Creatia n somn"

Listarea atributelor

Tehnici de Concentrarea pe obiect

O lista asociere Tehnica catalogului

fortata Identific.vizuala a relat.

L. de cuvinte inductoare

Liste (Kent & Rosanoff)

speciale SCAMPER (Isaksen)

L. interogativa (Osborn)

2 liste (matrici bidimensionale):

- patrate

- dreptunghiulare

Mai multe liste

-3 liste (m. tridimensionale, caseta morfologica,cutia cu idei)

- "n" liste (calculatorul, "masina de inventat")

Metode mixte

Profilul subiectiv al produsului

Delbecq

Matec pentru gasirea de idei

Matec pentru inventarea unui nume

Delphi

Analiza valorii

II. Convergente

(Cu evaluare critica)

 

"Pete" de idei

ALU

Analogii

Compaatii

Clasificari

Rationamente

Analogii


BRAINSTORMING

Autor: Alex OSBORN, 1939, SUA.

Bibliografie: Applied Imagination. Principles et Procedures of Creative Thinking, Charles Schribner's Sons, New York, 1953. Sau, n traducere n l. franceza: L'imagination constructive. Principes et processus de la pense crative et du brainstorming, Paris, Dunod, 1973 (xerox, Biblioteca Centrala Universitara, Iasi).

Termenul

"Brainstorming" provine din cuvintele brain = creier si storm = furtuna, plus desinenta -ing, specifica limbii engleze. n traducere fidela ar nsemna "furtuna n creier", efervescenta de idei, sau mai degraba o stare de intensa activitate imaginativa, fapt care i-a atras brainstormingului si denumirea de asalt de idei.

Esenta brainstormingului consta n separarea intentionata a actului imaginatiei de faza gndirii critice, obiective, rationale. De aici si-a dobndit el o alta denumire: evaluarea amnata / suspendata (sau suspendarea evaluarii).

Iata deci doua sinonime frecvente pentru brainstorming: asalt de idei si evaluare amnata.

n fine, i s-a mai spus "The Big Yes" (Marele Da), ntruct n prima faza se accepta neconditionat toate ideile.

Regulile brainstormingului

1.     Aprecierile critice snt interzise. Nimeni nu are voie sa faca observatii negative, sa conteste, sa se mire, sa aiba ndoieli asupra valabilitatii ideilor propuse. Interventiile de acest gen snt distructive pentru imaginatia creatoare a grupului brainstorming. (A se vedea lista de Expresii ucigase, care nu trebuie rostite n timpul sedintei de brainstorming).

2.     Imaginatia trebuie sa fie total libera, iar ideile extravagante - acceptate pe loc, ntruct e mai usor sa cumintesti o idee dect sa o gasesti. n brainstorming fiecare spune prima idee care-i vine n minte, fara cenzura, chiar daca i se pare absurda sau imposibila.



3.     Se cere cantitate. Explicatia este urmatoarea: primele raspunsuri care ne vin n minte la o ntrebare snt cele la ndemna tuturor, cele mai uzuale, prin urmare mai banale si neoriginale. Odata ce le-am epuizat, daca perseveram, ntram n atmosfera rarefiata a ideilor neobisnuite, care au din ce n ce mai multe sanse de a fi originale, nemaintlnite.

4.     Snt ncurajate ideile derivate, asociatiile neobisnuite de idei, combinarile si ameliorarile solutiilor propuse de ceilalti. Gasirea unei solutii ingenioase nseamna, n ultima instanta, corelarea unor elemente pe care nimeni nu le mai asezase alaturi, asocierea inedita. n grupul brainstorming, un raspuns al unuia poate sa-i sugereze celui de alaturi o asemanare si o asociere neobisnuita. El poate sa intervina imediat si sa o spuna, prelund deci ideea precedenta, pornind de la ea si sugernd alta. Aceasta regula mai reclama participantilor sa combine 2-3 idei pentru a obtine alta noua.

Pe scurt, iata regulile brainstormingului de grup:

1. Nu criticati ideile celorlalti, nu va autocenzurati ideile!

2. Dati fru liber imaginatiei!

3. Produceti un numar ct mai mare de idei!

4. Preluati ideile celorlalti si perfectionati-le!

Alcatuirea grupului brainstorming

*       n clasa de elevi se poate lucra frontal, cu toata clasa.

*       n colectivul de cadre didactice se vor utiliza urmatoarele criterii:

1.     Selectia se face n functie de dorinta persoanei de a participa, n cunostinta de cauza, evident.

2.     ntre membrii unui grup sa nu existe antipatii, ba, daca se poate, legaturi de prietenie sau cel putin de indiferenta. n nici un caz ostilitati.

3.     Sa nu fie n acelasi grup un sef oficial cu subalternii lui.

Grupul poate fi stabil, cu aceiasi membri la fiecare ntrunire, sau, dimpotriva, poate fi fluctuant, cu membri solicitanti ad-hoc, de fiecare data altii; n fine, poate exista un nucleu permanent, completat de fiecare data cu alte persoane, n functie de necesitatile completarii nucleului cu noi specialisti.

Nota: deseori, nsa, un profan (n materia respectiv(, invitat (ntr-o (edin(( brainstorming, poate ajuta la g(sirea unor idei cu totul neobi(nuite, (ntruc(t el aruncs o lumin( din exterior, "nevinovat(", asupra problemei, pun(nd (ntreb(ri sau sesiz(nd aspecte la care speciali(tii nu acord( aten(ie. Orice profesiune impune un anumit stil de g(ndire, de care ne eliber(m foarte greu, chiar atunci c(nd vrem cu tot dinadinsul. Deci, c(nd este posibil, este bine s( chem(m pe cineva cu alt( specialitate, bun profesionist (n materia lui, dar profan din punctul nostru de vedere (un p(rinte, de exemplu, sau chiar un copil).

Organizarea (i desf((urarea unei (edin(e

*       Cu elevii se poate lucra f(r( preg(tire.

*       Grupul de adul(i este bine s( fie preg(tit dup( cum urmeaz(:

Mobilizarea participan(ilor se face anun((ndu-i cu o s(pt(m(n( (nainte (sau cel pu(in cu 2-3 zile), printr-o invita(ie scris(, (n care s( fie men(ionate ora (i locul (nt(lnirii, dar mai ales problema ce urmeaz( a fi tratat(. Cei care particip( pentru prima dat( vor primi (i c(te un formular de prezentare a metodei brainstorming; este recomandabil ca (n invita(ie s( fie sugerate, orientativ, (i c(teva idei de solu(ionare a problemei.

sedinta de brainstorming are un moderator (conducator, instructor, animator, sau, cum este numit mai recent, facilitator), care poate fi specialist n creativitate sau unul din membrii grupului, cu experienta n asaltul de idei si un secretar (daca grupul este mic este suficient un secretar; cnd numarul atinge sau depaseste 12 persoane snt necesari doi secretari).

Asezarea n sala este n cerc sau n jurul unei mese patrate: mesele dreptunghiulare mpiedica o percepere vizuala normala a tuturor celor prezenti. Conducatorul se aseaza oriunde, membrii si pot schimba locurile de la o sedinta la alta, uneori chiar n timpul sedintei. Secretarii nsa stau neaparat pe laturile opuse, vizavi, pentru ca fiecare sa vada din fata o jumatate din participanti. Ei si stabilesc de la bun nceput persoanele pe care sa le aiba n atentie, fiecare notnd numai ce spun membrii ce cad n raza lui vizuala.

Ce noteaza secretarii: toate interventiile, nu neaparat mot--mot, ci ideea, propunerea: chiar si repetitiile; chiar si ideile care li se par asemanatoare: chiar si solutiile care li se par inutile, absurde. Pe scurt, nregistrarea nu trebuie sa omita nimic din ideile rostite.

Ce nu noteaza secretarii: numele celor care emit ideile. Sa nu uitam ca brainstormingul de grup nu urmareste recompensarea individuala, aceasta este o actiune de echipa. Cei care nu pot renunta la paternitatea individuala a ideilor - foarte putini dealtfel - nu snt apti pentru grupul brainstorming.

Alte doua elemente indispensabile snt regulile brainstormingului, care vor fi afisate la vedere, pe o plansa mare.

Interventiile "ucigase" (adica reactiile verbale interzise pentru motivul ca produc blocaje), snt sanctionate pe loc de facilitator. Dupa trei interventii "fatale" pentru elanul creator al grupului, de la care un participant nu s-a putut abtine, participantul cu pricina este rugat sa paraseasca sala, chiar daca acesta este foarte inteligent si creativ atunci cnd lucreaza individual - este posibil ca el sa nu fie compatibil cu specificul metodei brainstorming.

Desfasurarea sedintei

*       Daca snt membri ocazionali, noi, moderatorul face prezentarile.

*       Moderatorul reaminteste problema. El nsusi, sau cel care o cunoaste mai bine, poate face o prezentare extrem de succinta a contextului.

*       Snt rostite regulile brainstormingului.

*       Abia acum se ataca primul procedeu, care este de fapt o pregatire a terenului. Se numeste epurare, curatare, deconditionare, sau chiar purjare (franc. "purge"). Grupul cauta sa-si aminteasca si sa inventarieze (oral sau notnd pe tabla ori pe foile din fata fiecaruia), toate modurile cunoscute n care a mai fost solutionata problema. Operatia are doua justificari:

a) fereste grupul de un eventual consum inutil de energie, daca s-ar stradui sa elaboreze idei deja cunoscute si puse n practica de altii. Grupul ar merge pe un drum batatorit, ar lucra pentru o cauza pierduta, sustinnd o solutie care deja nu mai este competitiva;

b) elimina de la bun nceput raspunsurile neoriginale, caci ce s-a anuntat ca fiind deja realizat nu mai poate constitui o noutate. Odata actualizate si puse n focarul constiintei solutiile existente, imaginatia se va orienta spre altele.

Fiecare spune o singura idee la o interventie, chiar si-a notat rapid pe foaia din fata sau i-au venit n minte mai multe.

Au prioritate la luarea cuvntului cei carora le-a venit o idee pornind de la propunerea enuntata de antevorbitori. Sa nu uitam ca o regula de baza a brainstormingului este ncurajarea asociatiilor de idei. Interventiile vor fi sub forma de enunturi scurte. Demonstrarea si detalierea se vor face ulterior, nu n sedinta brainstorming Pauzele care survin n fluxul de idei nu trebuie sa ne ngrijoreze.

Durata se va stabili de la nceput (30-50 minute sau chiar mai mult). Important este ca sedinta sa dureze cel putin ct s-a stabilit. Daca timpul limita poate fi depasit, n nici un caz nu trebuie abandonata problema nainte de termenul anuntat.

La sfrsitul sedintei se stabileste un comitet de evaluare, alcatuit din moderator si din doi-trei membri ai grupului brainstorming, prin rotatie; participantii snt rugati sa mediteze n continuare asupra problemei si sa retina ideile.

Dupa brainstorming

Secretarii dactilografiaza lista de idei, ntocmind una singura, daca se poate chiar intercalnd raspunsurile pentru a putea fi pastrata ordinea emiterii lor. A doua zi (nu mai trziu), secretarul (sau moderatorul) ia legatura cu toti membrii grupului brainstorming din ziua precedenta pentru a culege ideile aparute ntre timp ("ideile de dimineata"). Le adauga pe lista si prezinta lista comitetului de evaluare, fiecaruia cte un exemplar. Fiecare marcheaza ideile pe care le considera el utilizabile. Cnd se ntlnesc, se parcurg toate ideile din lista, nsemnndu-se n dreptul fiecaruia optiunile, care pot ajunge pna la 3 sau 4, n functie de marimea comitetului de evaluare.

Comitetul de evaluare este cel care hotaraste soarta viitoare a ideilor selectate: fie ca se ntrunesc n alta sedinta de brainstorming, pentru a se elabora detalii si a se hotari planul de punere n practica, fie ca trebuie realizata o macheta, fie ca trebuie prezentate sub forma respectiva conducerii scolii/altui for de conducere.

Comitetul de evaluare ntocmeste lista ideilor acceptate (n ordinea punctajului primit de fiecare idee), o dactilografiaza n mai multe exemplare si o distribuie membrilor grupului de creatie. Un exemplar este depus la Banca de idei a grupului.

Un procentaj de 10-40% din numarul total de idei emise ntr-o sedinta brainstorming snt utilizabile.

Rolul moderatorului/profesorului

*       Stabileste data si locul sedintei, alege participantii, pregateste invitatiile. Cu aceasta ocazie i ndeamna sa se gndeasca deja la una sau cteva solutii pentru a putea intra n circuitul ideilor de la bun nceput; si pregateste el nsusi o lista cu idei de rezerva.

*       Conduce discutiile, sedinta propriu-zisa:

*       ncurajeaza participarea tuturor, facnd un apel discret la cei timizi ("acum sa auzim si parerea celor care n-au luat nca cuvntul", "acum sa vorbim prin rotatie");

*       admite orice, mergnd pna la accentele critice la adresa propriei persoane sau a stilului de conducere;

*       lauda uniform, cu un entuziasm identic, absolut toate ideile: "bun", "grozav", "perfect", "bravo";

*       scoate grupul din impasuri (pauze mai lungi), prin unul din procedeele: plaseaza o idee din lista proprie (idei de rezerva), pentru deblocarea fluxului de propuneri; foloseste ndemnuri: "sa ncercam sa mai dam 10 idei", "sntem aproape de o cifra rotunda (de pilda 100), sa ncercam sa o atingem", "fiecare sa ncerce sa aduca nca o idee nainte de sfrsitul sedintei"; liderul poate opri discutia si declansa cteva minute de concentrare individuala;

*       da prioritate ideilor derivate;

*       nu bruscheaza participantii si sa nu ncalca el nsusi regulile pe care le promoveaza.




*       Hotaraste cine face evaluarea ideilor.

*       Culege "ideile de dimineata" (sau cere aceasta secretarului).

*       Pentru mentinerea motivatiei va aduce ulterior la cunostinta grupului modul n care au fost valorificate ideile propuse.

Probleme ce pot fi rezolvate prin asaltul de idei

Spectrul problemelor solubile prin brainstorming este aproape nelimitat. Evaluarea suspendata mai poate fi folosita n orice moment dificil din cadrul unei metode complexe (cum ar fi analiza valorii), dupa cum brainstormingul nsusi poate include folosirea altor tehnici (lista interogativa, lista de bifare).

Avantaje si limite ale brainstormingului

Completati Dvs.:

n clasa, cu elevii:

In grupul de adulti:

Reactii verbale interzise n sedinta brainstorming

("Expresii ucigase")

N-am mai facut...

Nu merge...

Nu avem timp...

Nu avem mna de lucru...

Nu este prevazut n buget...

Am mai ncercat asta...

Nu sntem pregatiti pentru...

n teorie vad eu ca se poate, dar ia sa vad n practica...

Prea academic...

Prea demodat...

O sa discutam despre asta alta data...

Nu ati nteles despre ce este vorba...

ntreprinderea noastra este prea mica pentru asta...

ntreprinderea noastra este prea importanta pentru asta...

Avem prea multe proiecte n momentul de fata...

Mai nti sa prospectam piata...

Daca de 20 ani merge asa nseamna ca e buna...

Ce spirit himeric s-a gndit la asta?...

Tot ce pot sa spun este ca nu se poate...

Sa formam un comitet...

Sa ne gndim bine si sa lasam timpul sa hotarasca...

Vor crede ca sntem extravaganti...

Nu "tine" la mine...

Beneficiarii nu vor accepta...

Niciodata n-ai sa convingi directiunea sa accepte...

N-o luati prea repede...

De ce avem nevoie de ceva nou? Vnzarile noastre snt nca n crestere...

Vom trai si vom vedea...

Iata-ne ajunsi de unde am plecat...

Sa o vedem pe hrtie...

Nu vad cum ar arata raportul...

Nu o putem realiza conform regulamentelor...

Baliverne...

Nu face parte din plan...

Niciodata noi n-am mai pus problema n felul acesta...

Asta e n lucrarile de specialitate...

Cere multa bataie de cap...

Nu ne priveste pe noi...

Da, dar...

Asta va ncarca cheltuielile generale...

E prea trziu...

Va soca...

Personalul de la noi nu va putea...

N-o sa ma nvete pe mine un...

BRAINWRITING

(Brainstorming scris)

Se mparte clasa n grupe de 10-15 elevi. Fiecare grup se aseaza n jurul unei mese ori direct pe dusumea, n cerc. Fiecare elev are n fata o foaie alba, iar n centrul mesei exista una suplimentara.

1.     Se enunta problema.

2.     Fiecare scrie pe foaia lui o idee.

3.     Cel care a terminat primul nlocuieste foaia de pe masa cu foaia lui si scrie alta idee, pe foaia luata de pe masa.

4.     ntre timp, altul a terminat si face acelasi lucru cu foaia de pe masa, pe care gaseste, de aceasta data, o idee. El trebuie sa adauge alta idee, inspirndu-se, eventual, de la ceea ce gaseste pe foaie. Daca doreste, poate sa continue ideea celuilalt. Jocul continua n acest mod pna cnd profesorul decide ncetarea lui.

Avantaje

        mai profund dect brainstormingul oral

        ndraznesc si cei timizi

        se respecta ritmul celor lenti, care nu se simt presati, ca n 6-3-5.

        mai rapid dect 6-3-5,

ofera o gama mai larga si mai variata de idei dect 6-3-5.

Inconveniente

        mai lent dect brainstorming-ul oral

        mai superficial dect 6-3-5.

Metoda "BBB"

(Batelle-Bildmappen-Brainwriting)

Cunoscuta si sub numele de Brainwriting cu mapa de imagini

1.     Se citeste problema n fata clasei.

Purjarea.

2.     Brainstorming oral cu clasa.

3.     Se prezinta clasei o imagine.

4.     Brainstorming individual (n tacere) inspirat de imagini, prin care se mbunatatesc ideile din brainstormingul oral ori se propun altele. Fiecare elev scrie pe caietul sau.

5.     Ctiva voluntari citesc cu voce tare ideile lor.

6.     Clasa discuta pentru a gasi si alte variante.

Avantaje:

        este valorificata asociatia mintala libera a fiecarui elev

        stimularea reciproca a ideilor celorlalti

        stimularea prin imagini

        este evitat blocajul unora, care nu lucreaza bine fata-n-fata.

Comentariile Dvs.:

BRAINSKETCHING

(Brainstorming cu schite)

1.     Se discuta problema cu toata clasa, pentru a o ntelege. Nu se dau solutii.

2.     Se mparte clasa n grupuri de cte 4-6 elevi.

3.     Fiecare elev deseneaza o schita a modului n care vede el rezolvarea problemei. Se lucreaza individual, n tacere, 5-10 minute.

4.     Se deplaseaza foile spre vecinii din dreapta, cteva runde. Fiecare modifica sau completeaza, daca vrea.

5.     Schitele snt colectate si evaluate.

6.     Se poate selecta o schita, iar grupul dezvolta solutia finala, la nevoie lund si elemente din alte schite.

Avantaje:

Snt cumulate valentele muncii individuale cu ale efectului de grup.

Metoda este laborioasa si duce la idei aprofundate.

Adaugati si Dvs. alte observatii:

METODA 6-3-5

Cifra 6 indica numarul fix de membri ai grupului. Fiecare persoana si mparte coala sa de hrtie n trei coloane.

1. Se enunta problema, pe care fiecare o noteaza n capul foii din fata sa.

Din acest moment ncepe rezolvarea problemei, lucrndu-se pe tacute, individual, fiecare n ritmul sau, ceilalti avnd datoria sa-l astepte cu rabdare si pe ultimul.

2. Fiecare emite individual cte trei idei, pe care le scrie pe foaie, n cele 3 coloane. (Aceasta este semnificatia cifrei 3, din denumirea metodei).

3. Runda I a deplasarilor foilor spre vecinul din dreapta. Fiecare lucreaza pe cele 3 idei primite de la vecinul din stnga: le completeaza, le mbunatateste, le precizeaza unele amanunte, le modifica sau si spune parerea despre ele. Nimeni nu are voie sa propune alte idei.

4. Rundele a II-a, a III-a, a IV-a si a V-a ale deplasarilor foilor. Fiecare va continua sa lucreze pe cele trei idei deja n lucru. La sfirsit, ideile initiale au trecut pe la toti cei 5 membri ai echipei. (Aceasta este semnificatia cifrei 5).

5. Moderatorul strnge foile, urmnd ca el sau altcineva sa faca o analiza atenta a ideilor.

Avantaje:

        Se obtine un numar destul de mare de idei aprofundate, detaliate, elaborate. La modul optim, numarul ar trebui sa fie 18 (6 persoane a cte 3 idei). n realitate, datorita faptului ca unele idei se repeta ori snt foarte apropiate, se obtine un numar mai mic de idei distincte (10-12). La acestea se adauga ideile "scapate" pe alaturi, caci uneori cte o persoana, pentru a se sustrage de la efortul de a lucra pe ideile gasite, prefera sa propuna o alta, noua.

        Se valorifica efectele efortului individual cu ale celui colectiv.

        Persoanele timide snt valorificate.

Inconveniente:

        Efortul cognitiv (de gndire) creste pe masura ce avansam n runde.

        Dureaza mult: 3-4 ore.

        Celor mai rapizi li se pune rabdarea la ncercare, fiind nevoiti sa astepte pna termina toti, ca sa poata trece la runda urmatoare.

Foaie de raspuns pentru 6-3-5

Problema: "..............................................................................................................................................

................................................................................................................................................................"

Ideea 1

Ideea 2

Ideea 3

Runda I

Runda II

Runda III

Runda IV

Runda V

SCAMPER

(S. Isaksen & J. Fox, 1988, dupa Lista de verificare a lui Alex Osborn)

S SUBSTITUIRE Alta persoana, altceva, alte ingrediente, materiale, proces, forta, loc, abordare, ton al vocii.

C COMBINARE Amestec, aliaj, o grupare, un ansamblu. Sa combinam elementele? Sa combinam scopurile? Sa combinam solicitarile? Sa combinam ideile?

A ADAPTARE Ce seamana cu asta? Ce idee sugereaza? Au existat situatii asemanatoare? Ce as putea copia? Pe cine as putea egala?

M MODIFICARE Sa marim? Ce sa adaptam? Sa micsoram? Ce sa eliminam? O noua miscare (ntoarcere, rasucire)? Sa schimbam semnificatia, culoarea, miscarea, sunetul, ordinea, forma, conturul? O frecventa sporita? Mai puternic? Mai lung? Omis? Inversam directia? mprastiem?



P POSIBILITĂŢI Forma, greutatea sau structura ar putea sugera alta utilizare? Noi

DE UTILIZARE metode de utilizare. Prin modificare i putem da alte ntrebuintari?

Dar prin schimbarea contextului?

E ELIMINARE Renuntam la ceva? Mai putine componente? Condensat? Mai jos? Mai scund? Mai luminos? Minimalizam? Mai putin? Renuntam total la el?

R REORGANIZARE ntoarcem? Cu susul n jos? Ce e cu extremele? Inversam rolurile? Interschimbam componentele? Alta succesiune? Schimbam ritmul? Schimbam programul? Inversam cauza cu efectul?

Nota: din orice cuvnt puteti face un "SCAMPER". Chiar si literele cuvntului Scamper pot deveni initialele altor verbe:

De ex.: S Scadere

C Colorare

A Ameliorare.

PHILLIPS 6-6

Tehnica permite fractionarea rapida a unui grup mare (30-50 persoane) n subgrupe eterogene (de 6 membri, desi pot fi ntre 4 - 8 persoane) pentru a discuta pe o tema propusa pe loc (fara pregatire anterioara), timp de minimum cte un minut pentru fiecare membru (desi se pot da ntre 4 - 15 minute).

Fiecare grup si desemneaza: un secretar (care va reprezenta ulterior grupul) si un moderator al discutiilor (care vegheaza ca fiecare sa poata vorbi si descurajeaza locvacitatea unora, prea vorbareti).

Sinteza rapoartelor: fiecare secretar citeste cu voce tare lista cu ideile grupului sau, n vreme ce toti ceilalti secretari bifeaza ideile enuntate, pentru a exclude de pe listele lor ideile care se repeta. Organizatorul metodei Phillips 6-6 culege toate listele, iar acasa le valorifica.

Observatiile Dvs.:

DISCUtIA (N) PANEL

Panelul este un grup de 5-7 persoane care poarta o discutie informala (fara un plan impus, dar si fara permisiunea de a citi de pe notite sau carti) fie pe o tema propusa pe loc, fie pe una sau pregatita minutios n prealabil, n fata unui auditoriu care asista n tacere. Cei din sala au permisiunea de a participa numai prin mesaje scrise (biletele) pe care le expediaza spre un injector de mesaje (de obicei liderul si asuma acest rol). Mesajele nu sunt semnate. Ele contin: ntrebari, corecturi, completari, atitudini ale celor din banca fata de ceea ce discuta panelul si fata de modul n care se poarta discutia.

Din cnd n cnd (la 10-15 minute), injectorul de mesaje citeste cu voce tare biletelele, pe care ntre timp le-a clasificat oarecum.

Panelul continua discutia, tinnd cont de mesajele citite si raspunznd, daca vrea, ntrebarilor, dar fara obligatia de a le raspunde pe rnd, tuturor.

Nota: auditoriul are tendinta de a emite mesaje agresive la adresa celor din panel, datorita situatiei psihologice (restrictia de interveni oral, direct). Grupul panel va fi avertizat din vreme asupra acestui fenomen.

METODA MATEC (MATRICEA DE NDEPĂRTARE CREATIVĂ)

Varianta I - MATEC pentru rezolvarea problemelor

Metoda presupune sa te ndepartezi de problema pe care o ai de rezolvat, printr-o serie de asociatii succesive, pentru a reveni la ea prin ncrucisarea (alaturarea) asociatiilor mai nepotrivite ntre ele. Revenirea se face prin FF, adica conectarea fortata a cuplurilor de asociatii la problema reala, pentru a ne inspira n gasirea solutiilor.

Etapele

1. Facilitatorul sedintei scrie pe tabla enuntul problemei.

2. Se identifica UNISEP-urile (unitati semantice ale problemei), adica sintagmele cu o anumita autonomie din enuntul problemei.

Exemplu

1. Cum sa detectam automat mingile out la tenis?

2.UNISEP-urile:

        a detecta automat

        mingi out

        tenis

3. Pentru fiecare UNISEP se fac 10 - 12 asociatii primare, pe care facilitatorul le scrie pe tabla.

3. Exemple de asociatii primare:

A detecta automat Mingi out Tenis

Calculator Obraznicie Costum alb

Radar Viteza Paleta

Celula foto Nervozitate Precizie

Gard Luminozitate Bilet intrare

Buton Sus Relaxare

4. Pentru fiecare asociatie primara se fac 5 - 6 asociatii secundare.

4. Exemple de asociatii secundare:

Gard Obraznicie

Zabrele Bici

Ţarusi Nas "obraznic"

Cine care latra Baietel

Plasa Rasfat

Poarta Bunica

Arbusti Infractor

5. Se face matricea asociatiilor secundare (rezulta peste 1.000 cupluri), ncrucisndu-le cte doua.

5. Se nscriu itemii pe abscisa si ordonata, obtinndu-se matrici bidimensionale, patrate sau dreptunghiulare.

6. Se aleg cteva cupluri, mai originale

7. Se intra n FF, reinjectnd problema de plecare n aceste cupluri.

6. Cuplul selectat: amant - scolar.

7. Aceste doua concepte, traduse n termenii problemei, au dus la urmatoarea idee:

"O minge continnd o parte metalica (sau "iubitoare") si un chenar al terenului alcatuit din bucle magnetice care declanseaza o sonerie daca mingea cade pe ele."

Varianta a II-a: Inventarea unui nume

 

I. Problema: Biscuiteria franceza (Dijon) doreste sa-si schimbe numele. Specializata n vnzarea de biscuiti catre colectivitati, ea vrea sa-si extinda activitatile, distribuind ndeosebi alte produse n timpul meselor, nsotite de sfaturi privind pregatirea acestora. Pentru aceste activitati noi, ea apreciaza ca numele sau comercial de Biscuiteria franceza nu mai corespunde noii imagini de marca pe care voia sa o impuna. Ea se decide sa gaseasca alt nume si pentru aceasta se adreseaza unei societati de sfaturi n creativitate.

II. Purjarea:

n practica curenta se recurge la una din cele 3 variante de mai jos:

1. Preluarea numelui ca atare.

2. O usoara prelucrare a materialului de inspiratie

3. Inventarea unui nume nou

        Numele celui care: - a descoperit fenomenul (raze Roentgen)

- a realizat (motorul Diesel)

- a ctitorit (Universitatea "Al. I. Cuza").

        Un personaj (literar, istoric, mitologic etc.) sau o personalitate reala (Institutul de istorie A.D. Xenopol, rubrica Clio anunta, farmacia Esculap).

        Locul: Valea Lunga.

        Elemente geografice: forme de relief, ruri, fluvii.

        Produsul tipic ("specialitatea casei"): Semanatoarea, Tractorul, Trei sarmale.

        Sugestie: spalatoria Nufarul, dansurile step, shake, mititeii.

        Asemanare: trandafiri (crnati).

        Anagrama (si citirea inversa): Petru Maior a devenit Mitru Perea; Budai Deleanu a devenit Leon Dianeu.

        Initialele: T.I.R, ABBA.

        Primele silabe: medicamente, TAROM, Intertrans.

        Metoda MATEC

III. Stabilirea profilului numelui

Nr. ordine

Criteriul

Caracteristici dorite

Nota de importanta

Caracteristici nedorite

Nota de importanta

1.

Conceptul

(Obiective)

Vnzarea de servicii

Vnzarea de produse

Vnzarea de biscuiti

10

9

7

2.

Semnificatia

Serviciu

Aliment pentru copii

10

8

Semnificatia de biscuit

- 8

3.

Sugestia n mintea beneficiarilor

Forta

Dinamismul

10

9

Colectivitatea

- 6

4.

Pronuntie (memorare usoara)

Franta

Belgia

Olanda, Germania,

Ţarile Scandinave

10

9

7

7

Sa nu dea loc la echivocuri argotice sau vulgare.

5.

6.

7.

Beneficiarii

Morfologia

Imaginea oferita societatii

Administratori ai colectivitatilor

Copii

Parinti

3-4 silabe

5-9 litere

Un singur cuvnt

ntreprindere dinamica

ntreprindere n slujba colectivitatilor pentru pregatirea mesei.

10

8

7

9

7

10

8

10

Este studiat profilul numelui, dupa care intervine un grup de 4 persoane instruite n metodele de creativitate. Ele elaboreaza numele, facnd apel la semantica, la tehnicile jocului verbal si la indentificare.

IV. Asociatii primare V. Trierea nti

VI. Asociatii secundare si asociatii fonetice VII. Trierea a doua

VIII. ncrucisari ale asociatiilor, doua cte doua (2.000 - 4.000 nume) IX. Trierea a treia

X. Prezentarea numelor alese.

n exemplul nostru au fost create 4.000 nume. Trierile succesive le-au redus la 10, iar din acestea Biscuiteria franceza a retinut NERGICO.













Document Info


Accesari: 4119
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )