PROCESE COGNITIVE SUPERIOARE

III. PROCESE COGNITIVE SUPERIOARE

D. IMAGINAŢIA

Definirea si caracterizarea procesului imaginativ: îmaginatia se defineste ca proces cognitiv complex de elaborare a unor imagini si proiecte noi, pe baza combinarii si transformarii experientei.

1. imaginatie si memorie: fara memorie nu ar putea exista imaginat 131r1716b ie, însa imaginatia este cu atât mai valoroasa cu cât rezultatele ei se deosebesc mai mult de experientele anterioare
2. imaginatie si gândire: prin gândire omul cunoaste ceea ce este esential, necesar, chiar posibil cu conditia de a fi fundamentat logic; prin imaginatie se exploreaza necunoscutul
3. imaginatie si limbaj: dezvoltarea imaginatiei este în oarecare masura dependenta de limbaj
4. imaginatie si emotii, atitudini afective: acestea din urma sunt conditii activatoare si energizante ale imaginatiei; nivelul crescut al afectivitatatii, chiar cea având o tonalitate negativa este mai favorabila combinarilor imagionative decât trairile afective pozitive dar slabe

Procedee ale imaginatiei si combinatorica imaginativa

Procedeul imaginativ este un mod de operare mintala ce presupune compuneri, descompuneri si recompuneri, integrari si dezintegrari

1. aglutinarea: o noua organizare mentala a unor parti usor de identificat (centaurul)
2. amplificareas si diminuarea: modificarea proportiilor unei structuri initiale (Setila)
3. multiplicarea sau omisiunea: modificarea numarului de elemente structurale (Ciclopul)
4. diviziunea si rearanjarea: pe baza unor criterii noi de grupare se fac diviziuni (brat mecanic), dispunerea elemntelor unei structuri în alte corelatii
5. adaptarea: aplicarea unui obiect într-o noua situatie
6. substitutia: înlocuirea într-o structura existenta a unui element
7. modificarea: pastrarea unor elemente ale structurilor cunoscute si schimbarea altora (laleaua neagra)
8. schematizarea: selectia numai a unor însusiri si omiterea altora
9. tipizarea: identificarea generalului si transpunerea într-un produs nou
10. analogia: identificarea unor elemente comune si altora necomune la doua serii de obiecte; pe baza celor cunoscute se pot investiga celel mai putin cunoscute
11. empatia: transpunere imaginara în altceva

Formele imaginatiei: în functie de prezenta intentionalitatii

imaginatie involuntara:

a.        visul din timpul somnului: înlantuire de imagini si emotii fata de care subiectul este mai mult spectator

are caracter scenic (posedând oarecare coerenta): imaginile sunt legate de dorintele nesatisfacute inhibate în

mod constient dar care în timpul somnului apar ca dorinte satisfacute

- caracter simbolic: când reprimarile din starea de veghe se mai pastreaza, dorintele se deghizeaza în imagini

descifrabile

b. reveria: experiment mintal în timpul caruia se satisfac fictiv anumite dorinte;

- reveria de scurta durata stimuleaza creativitatea

- reveria de lunga durata poate fi defavorabila dezvoltarii personalitatii pentru ca satisfacerea fictiva a

dorintelor poate anula activitatea practica

imaginatia voluntara:

a.         imaginatia reproductiva: pe baza unor indicatii concrete se construiaste o imagine mentala ce nu poate fi perceputa direct (necesara în lecturarea unei carti)

b.         imaginatia creatoare: este orientata spre ceea ce este posibil, ceea ce tine de viitor, de nou. Este stimulata de interesul pentru nou, trebuinta de autorealizare, încrederea în posibilitatile proprii, curiozitate, respingerea rutinei

c. visul de perspectiva: proiectarea mentala a drumului propriu de dezvoltare