Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload


loading...

















































PSIHOLOGIA ĪNVĂTĂRII TEORIILE ĪNVĂTĂRII

Psihologie




PSIHOLOGIA ĪNVĂTĂRII




TEORIILE ĪNVĂTĂRII

Notiunea de īnvatare: definire, sens 17317l1115r uri. Evenimentele īnvatarii

Teorii ale īnvatarii:

a) Teorii asociationiste: I.P.Pavlov, E. Thorndike, B.F.Skinner

b)Teorii cognitive: J.Piaget, Jerome S.Bruner, D.P.Ausubel sI F.Robinson

c) Teoriile actiunii

-Teoria operational-dinamica-P.I.Galperin

1. Notiunea de īnvatare: definire, sens 17317l1115r uri. Evenimentele īnvatarii

Īnvatarea īzvoraste din necesitatea legitima a omului de a se informa iar dezvoltarea psihica este pregatita sI ajutata de īnvatare (vezi mecanismul dezvoltarii psihice sI forta sa activatoare).

Īn literatura de specialitate se consemneaza pentu notiunea de īnvatare doua acceptiuni: una extinsa prin care se īncearca sa se cuprinda toate formele sI modurile de īnvatare sI o alta, mai restrānsa care se refera numai la īnvatarea scolara.

Īn prima acceptiune, īnvatarea este procesul prin care se achizitioneaza experiente noi, se formeaza capacitati sI deprinderi ce permit individului sa rezolve situatii problematice, care īnainte nu puteau fi solutionate, īl ajuta sa optimizeze relatiile sale cu lumea.

Esenta īnvatarii consta īn:

-asimilarea, achizitionarea, dobāndirea, īnsusirea continutului īnvatarii care este reprezentat de: notiuni, concepte, coduri, relatii, operatii, structuri cognitive, modele afective, atitudini, sisteme de valori, reactii comportamentale, sociale, etc.;

-asimilarea unui nou continut care va spori resursele rezolutive ale individului īn vederea unei mai bune adaptari

Sunt rezultate ale īnvatarii numai acele modificari de comportament care:

-au loc īn sistemul nervos central;

-se pastreaza sI dupa ce stimulul dispare;

-sunt proprii individului sI se bazeaza pe interactiunea maturizarii organismului cu activitatea de īnvatare

Acceptiunea restrānsa a conceptului vizeaza īnvatarea de tip scolar care este forma dominanta de activitate pentru procesul instructiv-educativ, acopera īntreaga perioada a scolaritatii individului sI urmareste transformarea cunostintelor, priceperilor, deprinderilor din continuturi cu caracter normativ, īn fapt psihologic concret, sau cu alte cuvinte īn achizitii ale personalitatii.

Evenimentele īnvatarii

Diferitele tipuri de īnvatare se desfasoara īn conditii diferite, dar dincolo de acestea, īnvatarea prezinta sI caracteristici comune pentru toate tipurile, acestea primind denumirea de evenimente.

Evenimentele care au loc pe parcursul a 4 faze succesive sunt:



faza de receptare-evenimentul initial trebuie sa fie o stare de atentie fata de stimulul care duce la perceperea acestora. Perceperea permite individului sa diferentieze un stimul de altul, sau partile lui de alte parti, apoi stimulul trebuie sa fie codificat. Deci faza de receptare cuprinde: starea de atentie, perceperea, sI codificarea.

faza de īnsusire: are loc evenimentul de īnsusire ca atare prin implicarea mecanismelor actionale ale activitatii nervos superioare.

faza de stocare-schimbarea produsa prin evenimentul īnsusirii psihice stocata, pastrata īn memorie.

faza de actualizare: cunoaste formele de spontana, dezorganizata sI deliberata atunci cānd readuce un eveniment special īnvatat īn raport cu rezolvarea unei probleme. Actualizarea este implicata īn fenomenul de transfer īn īnvatare atunci cānd subiectului I se cere sa obtina o noua performanta īntr-un nou context

Deosebit de utila este reactualizarea deprinderilor intelectuale care vizeaza operatii simbolice privind clasificarea, folosirea de reguli, rezolvarea de probleme.

2. Teoriile īnvatarii

a) Teoriile asociationiste sau teoriile stimul-raspuns

I.P.Pavlov a demonstrat ca prin coincidenta repetata a doi stimuli se produc īn scoarta cerebrala legaturi temporare. Experiementele sale s-au facut pe cāine pe care I-a īnvatat sa raspunda prin salivare la sunetul unui metronom. Procedura de īnvatare, conditionare a constat īn aparitia de fiecare data a sunetului metronomului care prin experiment se va transforma īn stimul conditionat. Daca initial raspunsul salivar a aparut numai atunci cānd cāinele a vazut praful de carne a fost declansat apoi doar de sunetul metronomului.

Obtinut īn aceste conditii, raspunsul salivar a fost considerat raspuns conditionat.

Teoria lui E.Thorndike aplicata īn educatie sI īn problemele sociale este cunoscuta sub denumirea de psihologia legaturilor sau conexionism.

Dupa behavioristul THORNDIKE atāt la animale cāt sI la om, īnvatarea se realizeaza prin selectare sI conexiune, cu conditia obtinerii unor satisfactii placute. Astfel īn 1911 a aratat ca unele raspunsuri sunt īnvatate nu numai fiindca sunt asociate cu o conexiune stimul-raspuns existenta, ci fiindca sunt motivate īn functie de succesul sau insuccesul realizat. Aceasta a fost numita legea efectului sI a constituit punctul de plecare al cercetarilor unui alt tip de īnvatare numit conditionare operanta sau instrumentala al carei fondator este psihologul B.F. Skinner.

B.F.Skinner a creat un nou tip de reflex instumental sau operant sI a acordat un rol deosebit īntaririi. Autorul diferentiaza doua tipuri de reflexe conditionate:

-reflexe de tip S īn care īntarirea este conditionata de aparitia unui stimul sI;

-reflexe de tip R īn care apare un raspuns pentru a determina īntarirea. Litera R este flosita tocmai pentu a atrage atentia asupra termenului īntarire (reinforcement). Orice stimul este un īntaritor daca sporeste probabilitatea ca reactia precedenta sa mai apara sI īn viitor. Conditionarea de tip R a fost denumita conditionare operanta.

b) Teoriile cognitive

Teoriile cognitive ale īnvatarii considera ca aceasta depinde de cuostinte care ofera subiectului material pentru ipoteze, reguli de elaborare a informatiei, norme, reguli de conduita.

J. Piaget sI colaboratorii sai de la Centrul de epistemologie genetica de la Geneva au studiat īnvatarea structurilor logice la copil . Structurile logice se construiesc de-a lungul stadiilor dezvoltarii intelectului timp īn care subiectul se gaseste implicat īn situatii sI activitati spontane dar sI organizate. J. Piaget considera ca īnvatarea poate accelera sau īncetini dezvoltarea intelectuala dar īn nici īntr-un caz īnvatarea nu aduce dupa sine dezvoltarea asa cum afirma L.S. Vāgotski, īnsa linia principala a dezvoltarii este determinata de legile sale proprii: pregatirea, devenirea, asimilarea sI perfectionarea continua a operatiilor logice. Pentru a nu fi formala, superficiala, īnvatarea trebuie sa se adapteze la nivelul respectiv de dezvoltare.



Jerome S. Bruner subliniaza dependenta dezvoltarii intelectuale de ambianta culturala determinata adica de ceea ce societatea īi ofera ca mijloace de actiune, de reprezentare imaginativa, de simbolizare sI comunicare. Aceste trei categorii de mijloace: enactiva, iconica sI simbolica intervin succesiv īn ontogeneza ca modalitati caracteristice pentru un anumit stadiu al dezvoltarii.

Privind dezvoltarea intelectuala, Jerme Bruner subliniaza ca la fiecare stadiu de dezvoltare copilul are un mod propriu de a privi lumea īnconjuratoare sI de a sI-o explica. Pornind de aici īnvatarea trebuie sa se bazeze pe principiul ca orice notiune poate fi prezentata corect sI folositor copiilor potrivit modului lor de gāndire.

Pentru David. Ausubel sI Robinson, īnvatarea trebuie prezentata de pe pozitia principalelor forme existente īn scoala sI anume:

-īnvatarea prin receptare;

-īnvatarea prin descoperire,

-īnvatarea constienta

-īnvatarea mecanica.

Īnvatarea notiunilor īn scoala este privita ca un proces constient sI stadial, expresie a unitatii logicului cu psihologicul. Īnsusirea notiunilor trebuie sa se faca de la simplu la complex, urmānd etapele:

-denumire notionala,

-īnsusirea notiunii,

-formarea sI īnsusirea de propozitii,

-rezolvarea de probleme,

-creativitatea.

Rezultatul acestui demers este o structura cognitiva, care odata constituita se ordoneaza sub forma unei piramide. Aceasta la baza va avea elementele particulare, de detaliu sI cu cāt ideile vor fi mai generale, cu atāt se vor afla mai spre vārf.

D.Ausubel sI F. Robinson arata ca exista 3 stadii calitativ diferite īn dezvoltarea cognitiva:

-perioada prescolara (preoperationala);

-scoala elementara (concret-operationala);

-vārsta adultului (nivelul abstract)

Fiecare stadiu este marcat de un mod particular, specific de utilizare a experientei. Modelul īnvatare-pastrare-exercitiu-transfer propus de cei doi autori īnfatiseaza o structura integrata de evenimente, structura ce se poate regasi īn procesul instructiv de la cel prescolar pāna la finalul studiilor universitare.

c) Teoriile actiunii ale īnvatarii

Teoria operational-dinamica are la baza cercetarile piagetiene dezvoltate īndeosebi de P.I.Galperin care sustine ca formarea operatiilor mentale parcurge īn special la vārsta scolara mica urmatoarele faze:

-etapa de orientare;

-etapa actiunii reale (actiunea se executa cu ajutorul materialului concret);

-etapa verbalizarii;

-etapa interiorizarii

Īn fiecare etapa se elaboreaza anumiti indicatori pentru fiecare parametru sI astfel se pregatesc conditiile pentru trecerea la etapa urmatoare.

Orientarea dominanta a acestei teorii este concretizata īn promovarea modelului activ al īnvatarii bazat pe feed-back-uri explicative pentru progresul real dintre orientare sI executie, dintre elementele cognitive, afective sI atitudinale, dintre psihogeneza sI sociogeneza.



loading...











Document Info


Accesari: 22521
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2020 )