Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































Practica de specialitate (în laboratorul uzinal de psihologie)

Psihologie












ALTE DOCUMENTE

COMPORTAMENTUL INVATAT
Razboiul psihologic
Toleranta
Testul Eysenck
PERSONALITATEA sI DROGURILE
TEORIA MOTIVAŢIEI
ARTA DE A FI IERTĂTORI sI BUN CU CEI DIN JUR
Note teoretice privind modalitati eficiente de solutionare a conflictelor
Youth self report- pentru varstele 11-18 ani
PARTICULARITATILE PSIHOLOGICE ALE PREADOLESCENTULUI SI ADOLESCENTULUI

Universitatea  "Ovidius" Constanta

Facultatea de Psihologie si stiintele Educatiei

Specializarea : PSIHOLOGIE



PORTOFOLIU


  Practica  de  specialitate  

                     (în laboratorul uzinal de psihologie)

 

Profesor coordonator:                                                     Student:

Conf.  Univ. Dr. NICOLAE  MARTIN                          MARCU MARIA

                                                                                           Psihologie, anul IV, IFR

                                                          ~ 2006 ~

Prezentarea unitatii

                     SC. ELECTROCENTRALE CONSTANŢA

Unitatea "SC. Electrocentrale Constanta" este o filiala a                 "SC. Electrocentrale Bucuresti  S.A.".

Aceasta este o societate cu capital integral de stat ce are ca scop producerea energiei electrice si termice.

Filiala "SC. Electrocentrale Constanta", cu sediul în strada Aurel Vlaicu, nr. 123, localitatea Constanta se ocupa cu producerea energiei electrice si termice la nivelul acestui municipiu.

Centrala Electrica de Termoficare Palas, amplasata în zona sud vestica a orasului Constanta, a fost pusa în functiune în anii 1970-1971, având o putere instalata de 100 MW, în 2 grupuri a câte 50MW, fiecare tip DSL-50, fabricate la Resita, si 2 cazane energetice de 14114f56o 420 t/h (140 bar, 540˚C), fabricate la Vulcan Bucuresti. Centrala dispune de 100 Gcal fiecare.

Combustibilii utilizati sunt pacura si gazele naturale.

Transportul caldurii în municipiul Constanta se realizeaza prin 2 retele magistrale de apa fierbinte (tur-retur) pâna la punctele termice. Lungimea totala a conductelor este de 136,4 km, din care 117,9 km în subteran si 18,5 km aerian. Capacitatea de transport a retelei de termoficare este de 6,242 t/h.

Consumatorii de apa fierbinte sunt 132 de puncte termice apartinând RADET Constanta, care alimenteaza prin circuitul secundar un numar de circa 100 000 apartamente, precum si 125 de consumatori individuali - agenti economici si persoane fizice. Punctul termic cel mai departat de sursa este amplasat pe magistrala II, la o distanta de 8,94 km.

Pentru contorizare, în punctele termice racordate la retea ce apartin revânzatorului au fost montate de catre S.E. Constanta ansamble de masura cu diafragma.

Reteaua de transport abur are parametrii urmatori: presiune           10-13 bar, temperatura 250-270˚C. Retelele de transport abur sunt de tip radial si deservesc 30 de consumatori, societati comerciale, pe conducte magistrale (urban si industrial), ramificatii si racorduri. Zona industriala este alimentata prin 2 conducte cu diametrul de 400 mm, având o lungime totala de cca. 9 km, din care 3,5 km în amplasare supraterana si 5,5 km în amplasare subterana. La rândul ei, zona portului este alimentata printr-o conducta cu Dn 400 mm si o conducta cu Dn 250 mm, cu o lungime totala de cca. 12 km, din care 6,7 km în amplasare supraterana si 5,3 km în amplasare subterana.

Centrala  are aproximativ 400 de angajati, angrenati în activitati de baza si conexe, toate concurând la atingerea obiectivului final.

Aceasta este structurata, în virtutea procesului tehnologic, în urmatoarele compartimente:

*    sectia de epurare chimica ce are ca scop tratarea chimica a apei;

Aceasta sectie cuprinde:

-         laborator de zi;

-         laborator ape;

-         laborator statie.

*    compartimentul cazane unde apa este transformata în aburi cu ajutorul unei instalatii complexe, care are un sistem de ardere a combustibilului, supravegheat de computer.

Aburul obtinut este un abur saturat, uscat (temperatura 550 grade, presiune de peste 140 bari).

*    sectia turbine unde energia termica a aburului este transformata în lucru mecanic prin rotirea rotorului turbinei;

Sectia turbine împreuna cu sectia cazane sunt conduse de camera de comanda termica.

*    sectia electrica

Solidar de instalatia de turbine sunt atasate generatoare de energie electrica. Energia mecanica este transformata în energia electrica ce va fi transmisa în sistemul energetic national.

Aceasta sectie cuprinde:

-         camera de comanda dispecer;

-         camera de comanda termica;

-         camera de comanda electrica.

Desfasurarea activitatilor specifice acestor compartimente enumerate necesita urmatoarele tipuri de meserii:

*    sectia chimica:

-         operatori tratarea apei;

-         laboranti determinari fizico-chimice; 

*    sectia cazane:

-         operatori cazane;

*    sectia turbine:

-         operatori turbine;

*    sectia electrica:

-         operatori electricieni;

-         electricieni exploatare;

-         electricieni de interventie;

-         lacatus montator agregate energetice si de transport.

Activitatile sunt conduse de manageri, sefi de sectie, ingineri cu specializarea adecvata (ingineri în domeniul electricitatii).

Conducerea directa a grupurilor de munca este asigurata de maistri.

În afara de acestea mai exista meserii si functii adiacente:

-         operator pe calculator;

-         economist;

-         ofiter de personal;

-         sofer;

-         magaziner;

-         gestionar;

-         florar peisagist;

-         portar.

Unitatea "SC. Electrocentrale Constanta" are nivelul de calificare cel mai ridicat din oras.

          Obiectul si natura profesiei de

laborant determinari fizico - chimice

*    Descrierea profesiei

Profesia reprezinta acea activitate, îndeletnicire cu caracter permanent, exercitata în baza unei calificari corespunzatoare. Conform Dictionarului explicativ al limbii române, profesia desemneaza un complex de cunostinte teoretice si deprinderi practice care definesc pregatirea unei persoane.

A practica o profesie înseamna operarea cu un ansamblu de cunostinte, priceperi si deprinderi, însusite într-un cadru organizat si care se concretizeaza prin actiuni bine precizate. Asadar, premisa fundamentala a practicarii unei profesii este pregatirea profesionala.

Conform Clasificarii ocupatiilor din România [6], ocupatia de laborant determinari fizico-chimice face parte din urmatoarea familie de profesii:

GRUPA MAJORĂ 3 (tehnicieni, maistri si asimilati)

SUBGRUPA MAJORĂ 31 (tehnicieni în domeniul fizicii si     tehnicii)

- Grupa minora 311 (tehnicieni în domeniul fizicii, chimiei    si tehnicii)

-   Grupa de baza 3111 (tehnicieni în fizica si chimie)

-         ocupatii componente:

 311103- laborant determinari fizico chimice.                                  

Pentru acest post de laborant determinari fizico-chimice sunt necesare studii de calificare în aceasta meserie, o vechime în munca de un an si cursuri de perfectionare periodice.

Pregatirea pentru aceasta profesie se realizeaza fie în cadrul scolilor profesionale, care au în profilul lor clase cu aceasta specialitate, fie în scoli postliceale sau în licee, cu profil de chimie.

În laboratorul uzinal, laboranta are posibilitatea sa-si îmbogateasca cunostintele si sa-si desavârseasca pregatirea profesionala, participând la cursurile de specializare, tinute de personalul tehnic al sectiei, si prin studiul individual al cartilor tehnice si publicatiilor de specialitate.

O data cu cresterea vechimii în meserie, laboranta îsi ridica necontenit nivelul profesional si este promovata în categoriile superioare de încadrare.

Laboranta determinari fizico-chimice executa analize pentru controlul regimului de functionare a instalatiilor, înregistreaza parametrii controlati, colaboreaza cu operatorul pentru reglarea regimului chimic si efectuarea manevrelor necesare, informeaza periodic  seful formatiei de exploatare si întocmeste raportul de serviciu, consemnând în ordine cronologica toate evenimentele.

Dintre determinarile fizico-chimice realizate de laborante pot fi amintite (anexa 1):

-        determinarea duritatii apei;

-         determinarea  concentratiei solutiei HCl la regenerarea filtrelor cationice;

-        determinarea concentratiei solutiei de NaOH la regenerarea filtrelor anionice;

-        determinarea concentratiei de fier.

Astfel, pe baza analizelor pe care le executa, laborantele efectueaza controlul asupra filtrelor. Ele determina din ora în ora sau chiar mai repede, daca este cazul, compozitia chimica a unor substante introduse în fluxul tehnologic (ex: puritatea apei). În functie de rezultatele analizelor efectuate în laborator se pot face apoi corectari prin regenerare, executate de operatori.

Scopul final al  laborantelor din cadrul "Laboratorului statie demi" din cadrul sectiei chimice este de a asigura obtinerea apei finisate demi. Apa bruta este preluata de cele trei filtre aflate în afara sectiei chimice, este încalzita la o anumita temperatura cu ajutorul preîncalzitoarelor, apoi este trecuta prin urmatoarele filtre: H-urile care retin sarurile de calciu si magneziu, A-urile care retin cloruri, silicati, fosfati, fier si paturile mixte care au rol de finisare, de obtinere a apei pure.

Laboranta determinari fizico-chimice are urmatoarele atributiuni:

-                                înregistreaza parametrii fizico-chimici ce îi controleaza în registrele de evidenta a parametrilor;

-                                raspunde de starea tehnica a aparaturii de laborator si de curatenia de aici;

-                                colaboreaza cu operatorii din instalatiile de tratare chimica a apei si cu laborantele de la cazane pentru realizarea unei exploatari optime a instalatiilor de tratare chimica a apei;



-                                se instruieste periodic (NPM - PSI);

-                                respecta NPM - PSI si dispozitiile de serviciu primite pe cale ierarhica;

-                                respecta prevederile Statutului SEN.

Aceasta profesie, care presupune o buna pregatire profesionala, este necesara oricarei întreprinderi, deoarece nici o instalatie industriala nu este de conceput fara un laborator de determinari fizico-chimice.

*    Natura activitatii

Activitatea în laborator se desfasoara în mod organizat, fiecare laboranta trebuind sa-si cunoasca precis atributiile. Efectuarea  probelor nu necesita efort fizic de mare intensitate, ci, dimpotriva finete si multa îndemânare.

Laboratorul este spatios si bine iluminat (anexa 2), caci înghesuiala si lipsa de lumina pot duce la erori în analize.

Mobilierul se compune din mese de laborator, numite si console, scaune, o masa mai mare, utilizata atunci când rezultatele obtinute la analize sunt trecute în registre si rafturi pentru reactivi.

Activitatea laboratorului este organizata în schimburi, pe fiecare tura aflându-se câte trei laborante.

Se poate observa ca atât caracterul muncii cât si conditiile în care aceasta se desfasoara fac din meseria de laborant o profesiune usoara, curata si placuta.

*    Materiale, ustensile si aparate folosite

Operatiile executate în laborator necesita o aparatura variata, vase, instrumente si unelte diferite.

Aparatura de sticla este confectionata din sticla speciala rezistenta la foc - JENA. În laborator am vazut urmatoarele vase de sticla: eprubete de diferite dimensiuni, pahare Berzelius, pahare Erlenmayer, baloane cu fund plat sau cu fund rotund, fiole de cântarire, pâlnii de sticla etc.

De asemenea, în laborator se mai utilizeaza: ustensile din lemn (diferite stative pentru eprubete, pentru pipete etc), materiale din pluta si cauciuc (dopuri, furnituri, tuburi) si ustensile metalice (clesti pentru creuzete, inele si cleme pentru baloane, stative etc.)

Aparatura de laborator este constituita din: conductometru,        PH-metru, spekol, colorimetru, fotocolorimetru.

În afara celor mentionate, în laborator am mai întâlnit: un calculator conectat la centrala, care atentioneaza laborantele în privinta caracteristicilor apei, un stingator, o chiuveta antiacida si ceasuri, pentru a urmari parametrii apei la anumite intervale de timp.

În efectuarea analizelor chimice, laborantele lucreaza cu numeroase si variate substante chimice, numite reactivi.

*    Cerinte precizate de Normele de Tehnica Securitatii Muncii

Lucrul în laboratorul chimic necesita manipularea diferitelor ustensile, aparate si reactivi din dotarea laboratorului. Pentru prevenirea îmbolnavirilor profesionale sau a accidentarii în timpul lucrului, laborantele sunt instruite periodic ( o data pe luna) asupra principalelor norme de tehnica securitatii si protectia muncii pe care trebuie sa le respecte.

În functie de actiunea lor asupra organismului, reactivii pot fi inofensivi, caustici, care ataca pielea si mucoasele cu care vin în contact sau toxici, care cauzeaza diferite îmbolnaviri. Astfel, reactivii, solutiile de lucru,  se depoziteaza în magazie. În laborator se aduc cantitati mai mici pastrate în vase curate si etichetate pentru a nu se face confuzii.

Manipularea substantelor trebuie sa se faca cu deosebita grija, purtând echipament de protectie compus din: halat alb, ghetute sanitare sau pantofi, manusi de cauciuc, ochelari de protectie pentru a evita stropirea mâinilor sau a ochilor, casti pentru zgomot (când ies în instalatie), pufoaice pentru temperaturile scazute.

Manipularea vaselor si ustensilelor de sticla necesita respectarea unor reguli, pentru a preveni spargerea lor si ranirea laborantelor.  Nu se lucreaza cu vase sparte sau zgâriate. Manipularea sticlariei trebuie sa se faca cu multa atentie. Prinderea baloanelor, biuretelor etc. în stative se efectueaza cu cleme prevazute cu aparatori de pluta sau cauciuc.

Instruirea lunara pe linie de protectie a muncii are ca rezultat formarea în rândul laborantelor a unei atitudini constiente fata de folosirea materialelor de lucru, prin respectarea normelor de tehnica a securitatii si protectia muncii. În felul acesta se pot evita riscurile meseriei, munca în laborator ramânând în afara oricarui pericol.

Metode si tehnici alese

Analiza psihologicǎ a muncii este axatǎ pe operator, pe performantele si pe caracteristicile sale psihologice. Aceasta urmǎreste sǎ desprindǎ  pentru profesiunea investigatǎ acel ansamblu operational numit exigentǎ profesionalǎ care este implicat în exercitarea profesiei.

Metodele specifice analizei psihologice a muncii sunt:  observarea zilei de muncǎ, interviul, chestionarul, analiza produselor activitǎtii etc. Cele mai reprezentative dintre metodele moderne de analizǎ psihologicǎ a muncii sunt: tehnica analizei erorilor, studiul incidentelor critice, inventarele de analizǎ structuratǎ a muncii si taxonomia comportamentelor pentru descrierea functiilor psihice solicitate de profesie.

Observatia, ca metodǎ de cercetare, constǎ în "urmǎrirea intentionatǎ si înregistrarea exactǎ, sistematicǎ a diferitelor manifestǎri comportamentale ale individului sau grupului, ca si a contextului situational al comportamentului".[8]

În psihologia muncii, aceasta este o metodǎ de bazǎ, deoarece permite surprinderea comportamentului subiectului în manifestarea sa fireascǎ în timpul efectuǎrii sarcinilor reale de muncǎ, precum si modul de functionare a masinilor, instalatiilor, evolutia procesului tehnologic si deci situatiile cu care se confruntǎ operatorul.

Ancheta pe bazǎ de interviu

Aceastǎ metodǎ presupune raporturi verbale între cercetǎtor si subiectul supus investigǎrii, în care atentia se concentreazǎ în jurul temei propuse, directia de actiune este unilateralǎ, iar fiecare dintre participanti îsi mentine rolul de emitǎtor sau receptor pânǎ la finalul discutiei.

Interviul reprezintǎ metoda cea mai des utilizatǎ în desprinderea sarcinilor si obligatiilor corespunzǎtoare unui anumit post. El poate fi desfasurat atât cu fiecare individ în parte, cât si în grup, de regula atunci când este vorba de un numar mai mare de ocupanti ai aceluiasi tip de post sau ai unor posturi similare. Este indicat ca interviul sa fie aplicat în acelasi fel pentru toti indivizii, avându-se totusi grija sa se permita exprimarea libera a acestora.

Analiza erorilor ne conduce la cauzele care le genereaza. Tehnicile de analiza a erorilor apeleaza fie la observarea începatorilor, la tehnica simularii, fie la schema logica a procesului, parcurgând drumul invers, de la efect la cauza.

Cauzele erorilor pot fi: actiunea incorecta sau inactiunea, omisiunea sau schimbarea succesiunii corecte a operatiilor, întârzierea sau precipitarea etc. Erorile au valoare diagnostica si euristica. Ele permit centrarea studiului pe punctele critice ale functionarii, dar si întelegerea mai profunda a naturii solicitarilor specifice unui post de munca.

Studiul incidentelor critice consta în colectarea unui numar suficient de situatii semnificative, proprii unei anumite profesii, pe o perioada determinata. Acestea pot fi relatate de catre persoanele implicate, superiori sau subordonati, precum si de catre alte persoane aflate în relatie cu activitatea analizata. Incidentele critice sunt actiuni umane suficient de complete pentru a permite efectuarea de predictii asupra comportamentului viitor. Un incident critic trebuie sa întruneasca urmatoarele conditii:

-         activitatea umana observata sa fie unica si distincta;

-         sa permita studierea cauzelor si efectelor, permitând desprinderea aceea ce este semnificativ în activitate;

-         situatia sa fie relevanta si înregistrata cu claritate;

-         sa constituie cazuri extreme de comportament pozitiv sau negativ.

Inventarele de analiza structurata a postului constau în liste de sarcini, conditii de lucru si alte caracteristici ale muncii. Operatorii sunt rugati sa aprecieze pentru fiecare item, durata, frecventa si importanta sa pentru profesiune.

Psihoprofesiograma

Pentru desfasurarea optima a activitatii prezentate este necesar ca ocupantul postului, laborantul determinari fizico-chimice, sa posede un ansamblu de cunostinte (teoretice si practice), abilitati si deprinderi.

În urma studierii postului de munca prin conjugarea unor metode adecvate: observatia directa, chestionarea specialistilor, analiza incidentelor critice, am obtinut o psihoprofesiograma a profesiei de laborant determinari fizico-chimice.

Psihoprofesiograma consta în reprezentarea sintetica a cerintelor si a ponderii lor pe care le detin în desfasurarea eficienta a activitatii. Aceasta psihoprofesiograma am obtinut-o cu ajutorul inventarului categoriilor de functii si însusiri psihice (anexa 3), eliminând toate însusirile care nu sunt semnificative în exercitarea acestei profesiuni.

Structura personalitatii de baza a laborantului determinari fizico-chimice  poate fi analizata astfel:

1.      Intelectual - cognitiv:

-         senzoriale:  -   acuitate vizuala necesara în urmarirea si supravegherea desfasurarii lucrarilor, analizelor. De asemenea, acuitatea vizuala permite citirea corecta a gradatiilor la pipetele si instrumentele de masurat.

-                  sensibilitate cromatica

-                  discriminare vizuala

Laborantei îi este necesara o sensibilitate cromatica si de asemenea,  capacitatea de a distinge culorile între ele sau diferitele nuante ale aceleiasi culori, în timpul determinarilor fizico-chimice.

-                   sensibilitate olfactiva

Sensibilitatea olfactiva este, de asemenea, deosebit de utila, întrucât ajuta la identificarea substantelor, solutiilor cu miros caracteristic.

-         memorie:       -       vizuala, motorie;

-                   de lunga durata, de scurta durata (volum, fidelitate, promptitudine) deoarece laborantul trebuie sa retina cu usurinta cunostinte, diferite retete si formule chimice, standarde si norme de calitate, instructiuni de lucru si de protectia muncii.

-         gândire:        -       inteligenta generala;

-                  gândire abstracta,  care sa-i permita întelegerea fenomenelor fizico-chimice în intimitatea lor, exprimarea în simboluri si formule chimice.

-         limbaj:        -       exprimare clara necesara comunicarii cu ceilalti laboranti, cu seful de tura, dar mai ales cu operatorii.

-         atentie:         - concentrare;

-  distributivitate;

-  mobilitate;

-  volum;

-  stabilitate;

Atentia trebuie sa fie bine reprezentata cu toate calitatile ei. Concentrarea si stabilitatea atentiei sunt proprietati mai frecvent solicitate în timpul efectuarii unei analize. Distributia si comutarea rapida a atentiei sunt utile, atunci când laboranta trebuie sa urmareasca mai multe determinari în acelasi timp.

Spiritul de observatie este o calitate deosebit de utila pentru munca în laborator. Laboranta trebuie sa fie în stare sa sesizeze comportarile anormale în timpul analizelor.

-   vointa:                           - persistenta în atingerea scopului;

-                        rezistenta la oboseala;

-                        persistenta în depasirea obstacolelor

2.    Temperamental:

Laboranta trebuie sa posede si unele trasaturi temperamentale, care influenteaza pozitiv comportamentul sau în general si în special în cazuri neprevazute:

-         stabilitate emotionala si reactiva;

-         stapânire de sine;

-         prezenta de spirit în cazuri dificile.

Toate acestea sunt necesare, întrucât în cazul unor evenimente deosebite (incidente, avarii etc), laborantul trebuie sa îsi pastreze calmul si prezenta de spirit  pentru a putea actiona conform instructiunilor.

Tipul de temperament îsi pune amprenta asupra întregii activitati, îndeplinind un rol important si în relatiile dintre oameni si în gruparea lor, ca si în raporturile educative.

3.    Afectiv - motivational:

-         motivatie  - trebuinte spirituale de cunoastere;

- sociale: cooperare, comunicare.

4.    Aptitudini:

-             aptitudini generale:    -  inteligenta medie;

-                    aptitudini speciale:    -  aptitudini specifice domeniului fizico-chimic sunt implicate în activitatea de efectuare a analizelor apei. Laborantul trebuie sa stapâneasca cunostinte de chimie si de fizica, pentru a asigura o functionare cât mai buna a filtrelor mecanice.

-                         aptitudine matematica necesara la calculul rezultatelor analizelor;

-                        aptitudine verbala ce intervine ca factor favorizant în relatiile de munca.

5. Caracter: - sârguinta în însusirea de noi cunostinte, noi metode de analiza;




-    maleabilitate;

-    constiinciozitate - simtul datoriei;

-    onestitate;

-    punctualitate;

-    grija si meticulozitate în munca;

-    spirit de disciplina;

-    simtul ordinii si al curateniei, calitati pe care orice laborant trebuie sa le posede într-un grad superior de dezvoltare.

Dragostea si atractia fata de meserie se bazeaza si pe sentimentul de mândrie si satisfactie rezultat din rolul laborantului de a ghida fluxul tehnologic.

                     

UN PROFIL DE COMPETENŢE

     I. Dimensiunea cognitiv-axiologica

     1. Capacitati biofizice fundamentale

     a)biologice

·       a dovedi o functionalitate normala a analizatorilor

·       a fi rezistent la oboseala si stres

     b)fizice

·       tinuta corecta

c)temperamentale

·                        a poseda energie

·       echilibru nervos

·       dinamism, activism

·       autocontrol

·       stabilitate emotionala

      2. Capacitati cognitiv -intelectuale

      a)capacitati cognitive concrete

·       a dovedi calitati senzorio-perceptive

·       spirit de observatie

·       stabilitate si varietate a reprezentarilor

b)Capacitati intelectuale -rationale

1. ale gândirii

·       capacitatea de analiza, sinteza, comparatie, generalizare,

abstractizare

·       capacitatea de a utiliza corect judecati si rationamente

·       a dovedi operativitate, flexibilitate, rapiditate

2. ale limbajului

·       capacitatea de exprimare clara

3. ale memoriei

·       capacitatea de a retine logic

·       capacitatea de a reactualiza si reproduce cu fidelitate si cu promptitudine

·       a îmbina tipurile de memorie

c)Capacitati intelectual -instrumentale

1.    ale inteligentei

·       de a combina datele în gasirea rapida a solutiei optime

II. Dimensiunea motivational-atitudinala

1.    Domeniul afectiv

·       a dovedi  echilibru emotional

·       a depasi starile de stres

2.    Domeniul motivational

·       a-si forma, dezvolta si afirma convingeri clare în actiune

·       a promova dezvoltarea motivatiilor intrinseci

3.    Domeniul volitional

·       capacitatea de a actiona cu perseverenta, promptitudine

·       a dovedi consecventa si rabdare

4.    Domeniul caracterial

a) în raport cu colegii

·       a dovedi abilitate în relationare

·       rabdare, toleranta,  corectitudine, sociabilitate, etc.

b) în raport cu specificul activitatii

·       capacitatea de a fundamenta stiintific, rational, strategia de efectuare a analizelor

·       a dovedi constiinciozitate 

c) în raport cu propria personalitate

·       capacitatea de a dovedi deschidere la înnoire

·       capacitatea de a se manifesta cu demnitate, modestie, onoare.

      

              CONTRAINDICAŢII

   pentru meseria de laborant determinari fizico-chimice

* FIZICE sI FIZIOLOGICE

Ř    Absolute

Atât efectuarea analizelor, cât si recoltarea probelor presupune integritatea anatomica si functionala a membrelor superioare si inferioare. Infirmitatile sau tulburarile motorii ale membrelor constituie o piedica în exercitarea profesiunii de laborant.

O conditie de baza este si integritatea organelor senzoriale: insuficientele vizuale, incorigibile prin purtarea de ochelari, discromatopsia, surditatea, deficientele olfactive, hipoestezia tactila sunt incompatibile cu profesiunea de laborant, deoarece functiile senzoriale respective intervin direct în exercitarea ei.

Datorita conditiilor de mediu - prezenta substantelor toxice si   iritante -, nu pot practica aceasta meserie persoanele cu anumite predispozitii sau stari patologice cronice, cum ar fi: tendinta spre dermatoze, tendinta spre conjunctivite, afectiuni cronice inflamatorii ale cailor respiratorii superioare, bronhopatii si pneumopatii cronice, tuberculoza. Epilepsia este, de asemenea, contraindicata, datorita pericolului pe care-l prezinta persoana respectiva din punct de vedere al protectiei muncii.

Ř    Relative



Constituie contraindicatii relative bolile organelor sensibile la actiunea substantei toxice de baza din laboratorul respectiv, care variaza de la caz la caz, precum si unele deficiente fiziologice: picior plat, varice, cardiopatii, debilitate fizica accentuata.

* PSIHICE

Ř    Absolute

În activitatea laborantei intervin o serie de functii psihice, dintre care functiile intelectuale se cer într-un grad superior. De aceea constituie contraindicatii nete pentru meseria de laborant determinari fizico-chimice cazurile de nedezvoltare intelectuala sau de degradare a personalitatii: oligofrenia, schizofrenia si dementa.

Pastrarea si acumularea cunostintelor si a experientei profesionale nu se pot face de catre persoane cu un grad inferior de dezvoltare a capacitatii mnemice sau de cele cu tulburari de tipul amneziei. De asemenea, sunt contraindicatii pentru persoanele care prezinta stari de dezechilibru psihic, cazuri de nevroza, delir, epilepsie si alcoolism.

Ř    Relative

Sunt cazurile în care anumite însusiri psihice au un grad de dezvoltare mai redus decât cel cerut de psihograma, dar care pot fi compensate de prezenta într-un grad superior a altor functii asemanatoare sau de trasaturi pozitive de caracter.

Exista si o serie de stari psihice care pot împiedica, în anumite conditii, cursul normalo al activitatii în laborator: tendinte depresive, stari ipohondrice, nevroze incipiente.

Propunerea unui model de       selectie

Selectia profesionala consta  în a evalua unul sau mai multi candidati prin prisma unui post vacant  si în a evidentia o concordanta cât mai buna între candidat si munca sa. Selectia nu are în atentie depistarea supervalorilor, ci mai ales eliminarea inaptilor.

Daca selectia a fost orientata în mod traditional spre gasirea de indivizi calificati postului sau spre eliminarea candidatilor care nu corespund exigentelor sarcinii, astazi ea dobândeste o functie sociala si o a doua finalitate: aceea de a oferi unor laboranti competenti ocazia de   a-si pune în evidenta cunostintele si aptitudinile într-o întreprindere care le convine si care poate deveni o sursa de satisfactie si de dezvoltare personala.

Orice efort de selectie a laborantilor se bazeaza pe un ansamblu de ipoteze:

1.  Prima ipoteza se refera la faptul ca randamentul unui laborant determinari fizico-chimice  într-un laborator uzinal depinde de cunostintele sale, de abilitatile dobândite, si de anumite trasaturi de personalitate.

2.  Potrivit acestei ipoteze, laborantul cel mai indicat sa îndeplineasca o sarcina este cel ale carui caracteristici de personalitate (traduse în cunostinte, experienta etc.) raspund cel mai bine unor exigente stabilite. Aceste exigente reprezinta de fapt conditii de reusita profesionala. În afara unor criterii de reusita profesionala, mai pot fi mentionati si predictorii reusitei (nivelul cunostintelor dobândite, abilitatile de natura conceptuala, dexteritatile, experienta, abilitatile interactionale, atributele personale etc.)

3.  Potrivit acestei ipoteze, satisfactia pe care o poate obtine un laborant în urma prestatiei profesionale decurge, în mare parte din: natura si calitatea atractiei profesionale, valoarea sau importanta acordata de catre candidat acestei atractii, nivelul aspiratiilor personale si profesionale.

Vazuta sub acest aspect, selectia unui candidat pentru profesiunea de laborant poate îmbraca o dubla finalitate: aceea de a descoperi candidatul potrivit postului ( ale carui capacitati constituie predictori de performanta profesionala) si aceea de a satisface nevoile si aspiratiile personale si profesionale ale candidatului prin concordanta cu atractia oferita de munca în laborator.

Procesul de selectie poate sa cuprinda o secventa de activitati si utilizeaza un ansamblu de metode pentru identificarea candidatilor care raspund cel mai bine exigentelor postului respectiv si alegerea celui mai bun candidat. Drumul parcurs la nivelul selectiei poate fi schitat astfel:

·       Cercetarea candidatului;

·       Administrarea unui chestionar de angajare;

·       Interviu preliminar;

·       Vizita medicala;

·       Examen psihologic;

·       Verificare  teoretica si practica;

·       Istoricul ocupatiilor candidatului;

·       Verificarea referintelor candidatului;

·       Întrevedere de angajare;

·       Decizia finala;

·       Angajarea.

Cercetarea candidatului este o forma de preselectie care are drept scop îndepartarea candidatilor care de la început se dovedesc inapti pentru exercitarea acestei profesiuni.

Chestionarul de angajare: inventar de date biografice privind candidatii (anexa 4). Astfel, prin el se precizeaza:

-                   vârsta, starea civila, numarul de membri ai familiei, statutul de locatar sau proprietar etc.

-                   pregatirea academica, nivelul de scolarizare sau natura educatiei primite în diverse institutii de învatamânt;

-                   experienta si pregatirea profesionala în perioada de munca;

-                   posturile ocupate anterior si ratiunile care au determinat individul sa paraseasca aceste locuri de munca

-                   scopurile si interesele candidatului.

Interviul preliminar - reprezinta prima întâlnire între cel care se ocupa de selectie si candidat. Scopul acestuia este:

-                   sa verifice si sa precizeze informatia înscrisa în chestionarul de angajare;

-                   sa ofere candidatilor o prima ocazie pentru a se informa  despre particularitatile postului si ale colectivului si despre natura sarcinilor suplimentare prevazute.

Vizita medicala

O atentie deosebita trebuie acordata si examenului medical, pentru a nu crea încurcaturi ulterioare. Astfel, în cadrul analizei capacitatii de munca este justificata diagnoza medicala directionata, în conformitate cu cerintele profesionale. Abia dupa aceea se dau testele psihologice de sondare a capacitatii de munca.

Examenul psihologic se desfasoara pe baza unor algoritmi care implica o serie de pasi obligatorii:

-                   colectarea unor date biografice si de identificare;

-                   efectuarea examenului colectiv;

-                   efectuarea examenului individual, presupune administrarea unor probe individuale în vederea testarii capacitatii de munca si a oboselii;

Psihologul poate utiliza în acest sens o combinare de teste: teste de atentie, întrucât în profesia de laborant determinari fizico-chimice atentia trebuie sa fie bine reprezentata cu toate calitatile ei, teste de rapiditate si de precizie deoarece realizarea lucrarilor de laborator se face printr-o serie de operatii, majoritatea manuale, care cer din partea executantului multa îndemânare si dexteritate, siguranta si uneori viteza în miscarile mâinilor.

Testele de atentie

Cele mai utilizate sunt testele de baraj, în care se utilizeaza materiale foarte diverse (litere, figuri geometrice, imagini etc.) În toate testele de baraj se înregistreaza viteza si cantitatea de activitate efectuata. Aceste tipuri de teste se dau cu timp limitat si pun în evidenta fluctuatiile capacitatii de munca (atentie) si randamentul.

Din categoria acestora fac parte: Testul Bourdon, Toulouse-Piéron, Testul T-K de atentie. Tot printre testele de atentie se numara si acelea în care se cere subiectilor sa numere cât mai repede posibil numere, litere, spatii etc. Aceste teste sunt si de rapiditate.

Testele de dexteritate

Precizia, rapiditatea, corectitudinea unor miscari lucrative, presupun o atentie distributiva bine antrenata si evidenta timpului de reactie în mod implicit.

Printre aceste teste se numara: Bateria Bonnardel de reactii complexe, Stromberg Dexterity Test, Testul de manipulare Minnesota, The Purdue Pegboard sau Pennsylvania Bi-Manual Work sample, Testul de dexteritate Crawford, sau testul Bennet pentru coordonarea ochi-mâna.[8]

-                   examenul psihologic se termina cu un interviu în care subiectului îi sunt prezentate rezultatele.

Verificarea teoretica si practica este absolut necesara în selectia profesionala. Pe aceasta baza se evidentiaza acei candidati care poseda cunostintele si aptitudinile la indicatori convenabili pentru buna desfasurare a activitatii de laborant determinari fizico-chimice.

Istoricul ocupatiilor candidatului

Natura locurilor de munca anterior ocupate permite o judecata de valoare asupra experientei profesionale dobândite de-a lungul istoriei ocupationale asupra randamentului si a stabilitatii acesteia.

Verificarea referintelor

Este recomandabil sa i se solicite candidatului si aprecieri de la vechiul loc de munca, aprecieri formulate de seful ierarhic superior.

Întrevederea de angajare consta într-o întâlnire organizata la care participa candidatul si comisia de selectie. Întrevederea are o dubla finalitate:

-                    sa permita obtinerea unei informatii precise asupra ansamblului de caracteristici personale ale candidatului;

-                   sa permita candidatului cunoasterea concreta a specificului postului si conditiile executarii sale.

Decizia finala de angajare.

BIBLIOGRAFIE

 

1. DAFINOIU, I.                           - "Personalitatea - Metode

                                                         calitative de abordare -

                                                         Observatia si interviul", 

                                                                            Ed. Polirom, Iasi, 2002;

2. HOLBAN, I.                          - "Probleme de psihologia muncii", 

                                                                           Ed. stiintifica, Bucuresti, 1970;

    

3. IOSIF,GH.; BOTEZ C.;       - "Psihologia muncii industriale",

         CEAUsU,V.                                   Ed. Academiei , Bucuresti;

4. IOSIF, GH.;                           - "Psihologia muncii",  E.D.P.,

         MOLDOVAN-SCHOLZ              Bucuresti;

5. MARTIN, N                           -  "Psihologia muncii" - curs

     

6. Ministerul muncii  si              -  "Clasificarea Ocupatiilor din

protectiei sociale;                            România", Ed. Lumina Lex,       

Comisia nationala                           2000, Bucuresti.                      

pentru statistica  

                                 

7. PITARIU, H.                          -  "Proiectarea fiselor de post;",

                                                   Casa de editura Irecson, 2003;

8. sCHIOPU, U.                         -  "Introducere în psihodiagnostic",

                                                   Ed. Fundatiei Humanitas, 2002;

9. ZLATE, M.                              - "Fundamentele psihologiei",   

                                                         Ed. Pro Humanitate, Bucuresti,

                                                         2000.    












Document Info


Accesari: 5484
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )