Ganguritul constituie forma incipienta a vorbirii.El cuprinde intai vocale neclare , apoi acestea devin clare (a , e , o , I , u , e).Dupa 4 luni se produc articulari de vocale cu consoane si diferentierea lor (a se articuleaza cu m,n,p,t,d) ca apoi sa se faca diferentierea dintre siflante si suieratoare. Urmeaza diferentierea celorlalte consoane castigarea tonalitatii de pronuntie. Ultimul care se poate pronunta este sunetul "r".In jurul varstei de 5 luni incepe procesul de lalatiune ca faza superioara a ganguritului.Lalatiunea este o intensa emisie de repetitii de silabe.Spre sfarsitul lunii a 10-a atentia copilului este evident indreptata spre cuvinte care devin elementele cele mai importante ale adaptarii si comunicarii.Primele cuvinte joaca rol de propozitii , iar lanturile de sintagme nediferentiate au functii de holofraze.Si unele si altele cuprind numeroase imitari de sunete (onomatopee).
In functionalitatea comunicarii exista , pe de o parte, capacitatea copilului de decodificare a limbajului la adult si pe de alta capacitatea de a utiliza cuvinte ca mijloace de comunicare.Pe baza comunicarii verbale se contureaza conduite noi cum ar fi simpatia si antipatia , evaluarea , gelozia , timiditatea , simularea si imitatia , etc.
Cu o aproximatie neglijabila se pot stabili urmatoarele repere psihogenetice:
a)la 2 luni copilul scoate sunete specifice ca raspuns la stimularea cu obiecte placute sau la aparitia unor figuri familiare.
b)la 6 luni copilul incepe sa repete aceleasi foneme , iar in urmatoarele luni sunetele pe care le emite copilul aproximeaza tot mai bine cuvintele pe care le aude.
c)la 1 an copilul rosteste primele cuvinte (mama , tata)
d)la 15 luni el incepe deja sa utilizeze cuvinte simple ca substitute pentru propozitii.De pilda, spune sus pentru a semnala dorinta lui de a fi ridicat.
e)la 2 ani este deja in masura sa formeze propozitii din doua cuvinte (ex: mama lapte)
f)dupa 2 ani performantele lingvistice se imbunatatesc rapid, si in jurul varstei de 3 ani, copilul emite propozitii complete si, in general, corecte din punct de vedere gramatical.
Se remarca, in general ca un copil foarte mic, cu mult timp inainte de a sti sa vorbeasca, stie sa se faca inteles.Aceste moduri de comunicare prelingvistice la copil se vor perfectiona se vor diversifica, se vor specializa si mai ales se vor selecta: unul dintre acestea, unul care pare a proveni direct din strigatul copilului, limbajul oral va avea o importanta dominanta la copilul mai mare si la adult.Cu toate acestea, celelalte moduri de comunicare cum ar fi gesturile, mimica (mai ales privirea), atitudinile sau posturile corpului nu vor disparea in totalitate.Aceste mijloace de comunicare intra in ansamblul repertoriului comportamental natural al copilului strigate,descarcari motrice,manifestari emotionale.Anumite comportamente sunt interpretate de catre adulti ca expresie a nevoilor (a fi hranit,a fi deplasat,etc.) si trezesc deseori raspunsuri adaptate acestor nevoi. Situatia ia deci forma invatarii instrumentale.Fara a acorda acestui procedeu de invatare o importanta generala in dobandirea "comportamentului verbal", putem admite ca el explica intr-un mod plauzibil, la acest nivel al dezvoltarii transformarea comportamentelor spontane in semnale, adica in stimuli care emisi de catre copil, declanseaza anumite raspunsuri ale anturajului.Doar mai tarziu, in cursul celui de-al doilea an, apar conduite de comunicare ce folosesc simboluri si pe care le vom numi conduite simbolice.
Primele cuvinte pe care le spune copilul denumesc obiecte din mediul inconjurator.un cuvant poate avea rolul unei propozitii.cuvantul lapte poate insemna "vreau lapte".Chiar daca copilul nu se exprima inca in propozitii intonatia si gesturile il ajuta pe adult sa inteleaga ce vrea copilul sa spuna.Inca de la 1 an copilul sesizeaza intelesul mai multor cuvinte.In acelasi timp, el poate rosti relativ corect si inteligibil cuvintele uzuale.O asemenea situatie este stimulata de dorinta copilului de a se face inteles si de descoperirea unui fapt important si anume acela ca toate obiectele fenomenele, actiunile au nume.Incepe tot mai frecvent sa foloseasca vorbirea in propozitii si se organizeaza sintaxa, ceea ce duce la ordonarea vorbirii.
In psihologie sunt descrise trei feluri de limbaj:
a)limbajul "mic"-primitiv, de circulatie restransa (onomatopee, holofraze, cuvinte circumstantiale de circulatie restransa)
b)limbajul situativ incarcat cu cuvinte concrete,cu structura gramaticala dar saturat de exclamatii , forme verbale eliptice si gestica
c)limbajul contextual cu vorbire desfasurata ce are un text si un context discret;limbajul contextualevolueaza paralel cu cel situativ, pe care-l va domina treptat
Adultul care asculta copilul reconstruieste propozitia acestuia corectandu-l.Copilul profita de aceasta experienta ca dovada exprimarea mai complexa din punct de vedere gramatical in timpul vorbirii spontane.Aceasta experienta ajuta copilul sa-si imbunatateasca exprimarea.Copilul este, probabil, pregatit biologic pentru achizitionarea limbajului.Mediul inconjurator si predispozitia biologica au un rol determinant in achizitionarea limbajului.Comunicarea nu se face doar prin cuvinte."Primii pasi spre achizitionarea limbajului se fac atunci cand copilul incepe sa-si exprime dorintele prin gesturisi expresia fetei"(Emil Verza1993).Copiii sunt ajutati si incurajati de parinti sa vorbeasca. Parintii isi modifica (simplifica) exprimarea atunci cand vorbesc cu copii.Comunicarea intre parinti si copii se transforma in mici lectii de vorbire.Propozitiile sunt scurte,simple,repetitive si se refera la obiecte concrete si evenimente din mediul in care creste copilul.Atunci cand vorbesc cu copii, parintii vorbesc mai rar si mai clar si accentueaza anumite cuvinte.Atunci cand copilul da semne ca nu-ntelege vorbirea adultului acesta isi simplifica vorbirea pentru ca copilul sa inteleaga.Sunetele produse de copil in primii ani de viata urmeaza o anumita ordine:
1)plansul - incepe de la nastere;
2)ganguritul
3)lalatiunea
4)vorbirea
De la 3 la 12 luni, copilul isi dezvolta abilitatea de a folosi gesturi pentru a comunica.Copilul foloseste gesturi pentru a atrage atentia adultului asupra unor obiecte sau pentru a fi ajutat.Pe masura ce limbajul se dezvolta gesturile si vorbirea sunt folosite impreuna.In al treilea an de viata copilul isi da seama ca gesturile si limbajul pot fi folosite impreuna pentru a comunica.Dezvoltarea limbajului implica producerea de sunetele si receptarea si intelegerea vorbirii.
Un pas important in dezvoltarea limbajului il constituie folosirea a doua cuvinte impreuna.Acest pas se produce in jurul varstei de 18-20 de luni.Sunt frecvente substantivele,verbele,adjectivele si aproape absente prepozitiile si articolele.In al treilea an de viata copilul foloseste verbele modale, incepe sa puna intrebari si foloseste pronumele si articolul ; foloseste fraze complexe (Ursuletul si papusa se joaca).La varsta de 2-2 ani jumate copilul dispune de o varietate de resurse verbale pentru a comunica furia si agresiunea si are abilitatea de a-si justifica furia (rudimentar).La varsta de 3 ani copilul isi da seama cand o cerinta, o sarcina e prea grea pentru el.
|
