Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































Stadiile dezvoltarii psihosociale

Psihologie












ALTE DOCUMENTE

VINDECAREA PSI si tehnica deschiderii celui de-al treilea ochi
Despre modalitatile fundamentale ale gândirii
METODE ACTIVE DE COMUNICARE
Cum sunt bune substantele întrucât sunt, desi nu sunt substantial bune
Probleme de integrare a copiilor cu Cerinte Educative Speciale
Chestionar Soloman and Felder
MODALITATEA DE MANIFESTARE sI ACŢIUNE A MENTALULUI FIINŢEI UMANE
Varsta adulta si rezistanta
VINDECĂRI CU AJUTORUL SUGESTIEI ÎN EPOCA MODERNĂ
Clasificarea tipurilor de personalitate

Universitatea Transilvania Brasov

Facultatea de Drept si Sociologie

Specializarea:  Asistenta Sociala, An I

Disciplina: Dezvoltare umana



Titular curs: Lector univ. dr. Alina COMAN

3. Stadiile dezvoltarii psihosociale

Erik ERIKSON (1968)

Erik ERIKSON alege perspectiva sociala pentru a propune un model al dezvoltarii personalitatii. În viziunea sa, subiectul parcurge opt momente de criza în spatiul carora îsi dimensioneaza permanent interactiunile sociale, viata de relatie. Erikson a numit aceste momente de inflexiune crize psihosociale si a pornit de la premisa ca 17517w222r fiecare astfel de moment de dezechilibrare contribuie la formarea personalitatii si, prin consecintele favorabile sau nefavorabile pe care le implica, amprenteaza structura noastra psihica pentru tot restul vietii.

În timp ce S.Freud a considerat ca primii cinci ani de viata sunt cei mai importanti pentru dezvoltarea personalitatii, E.Erikson aduce în atentie perspectiva longitudinala, continua a dezvoltarii personalitatii noastre, de la nastere si pâna la moarte. Fiecare etapa a vietii este deschisa unei noi achizitii psihosociale, ca urmare a unei crize de dezvoltare. Acestea apar din conflictul dintre posibilitatile de relationare ale subiectului si cerntele mediului social. Cu alte cuvinte, personalitatea noastra  este o constructie în timp, dilemele fiecarei etape si specificul provocarilor mediului plasând fiecare noua achizitie pe un continuum, între doua variante polare.

Prezentam în continuare fiecare stadiu cu momentul de criza specific, cu conditiile sociale caracteristice si finalitatile vizate.

Stadiul

Criza de dezvoltare

Conditii sociale

Determinante

Finalitati psihosociale

1. Infantil

    (0 - 1 an)

Pot avea încredere în ceilalti, în restul lumii  pentru a îmi satisface nevoile si a întâlni un mediu prielnic dezvoltarii mele?

Mediu  de crestere, îngrjire si satisfacere a nevoilor maximal securizant din punct de vedere afectiv 

vs.

Încredere, speranta, optimism

Achizita principala:

Încredere vs. Neîncredere

Mediu de crestere inconsistent, inadecvat, îngrijire înstrainata

Actor principal: Mama / substitutul matern

Neîncredere, frica, suspiciune, pesimism

Stadiul

Criza de dezvoltare

Conditii sociale

Determinante

Finalitati psihosociale

2. Copilaria   

    mica

    (1 - 3 ani)

Îmi pot afirma vointa si autonomia?

Mediu suportiv pentru sentimente de putere si independenta

vs.

Autonomie, stima de sine, puterea vointei

 

Achizita principala:

Autonomie vs. Dependenta, Îndoiala

Mediu nesuportiv caracterizat prin criticsm, exigenta si control

Actori principali: Parintii

Rusine, îndoiala în legatura cu propriile abilitati

3. Copilaria

Pot explora si interoga

mediul  ?

Influente de întarire pozitiva si încurajare a initiativelor explorative

vs.

Initiativa, orientare teleonomica

    mijlocie

    (3-6 ani)

 

Achizitia principala:

Initiativa vs. Retragere, vinovatie

Mediu restrictiv, critic si descurajant

Agent principal:




Mediul familial

Vinovatie sau teama de a lua  intiative

4. Copilaria   

    mare

Îmi pot procura competente intelectuale si sociale?

Mediu care procura subiectului contexte de formare si dezvoltare si îl încurajeaza în acest sens

vs.

Competenta, productivitate

    (6-12 ani)

 

Achizitia principala:

Sârguinta, eficienta vs. Inferioritate

Mediu ce propune un discurs inadecvat de formare si excesiv de critic

Agenti  principali:

scoala si grupul de joaca

Sentimente de inadecvare, complexe de inferioritate

5. Adolescenta

Cine sunt eu?  Ce trairi, atitudini si credinte ma definesc?

Mediu suportiv, care inspira încredere si furnizeaza feedback pozitiv

vs.

Identitate de sine, unitate, sistem de valori

   (12-18/20 ani)

 

Achizitia principala:

Identitate vs. Confuzie

Mediu nesuportiv, feedback negativ

 

Agenti  principali:

Modelele si covârstnicii

Confuzie, imagine de sine inadecvata

Stadiul

Criza de dezvoltare

Conditii sociale

Determinante

Finalitati psihosociale

6. Tânarul adult

Pot sa dezvolt relatii interpersonale care sa-mi procure satisfactie ?

Caldura si dragoste împartasite cu semeni foarte apropiati

vs.

Intimitate, dragoste, mutualitate afectiva

    (20-30/35 ani)

 

Achizitia principala:

Intimitate vs. Izolare

Absenta intimitatii, abandon, respingere

 

Agenti  principali:

Prietenii, relatia de cuplu

Izolare, teama de singuratate

7. Adultul

Pot sa fiu util si sa ma daruiesc celorlalti?

Context favorabil pentru dezvoltare si proliferare

vs.

Productivitate, crestere, grija manifestata pentru ceilalti

   (35-50/60 ani)

 

 

Achizitia principala:

Dezvoltare  vs. Stagnare

Mediu inhibitiv pentru autodepasire

 

Agenti  principali:

Familia, profesia




Stagnare, egocentrism

8. Batrânetea

Sunt multumit de viata mea?

Retrospectiva parcursului existential  procura împlinire, sentimente de mândrie

vs.

Întelepciunea, unitatea eului

   (60 ani - .)

 

 

Achizitia principala:

Integritate vs. Disperare

Retrospectiva parcursului existential procura sentimente de disperare si frustrare în legatura cu ceea ce s-ar fi putut realiza

Agenti  principali:

Pensionarea, apusul vietii

Disperare, dezgust

Relatia cu parintii si semenii

            Erik Erickson a observat ca în fiecare perioada a vietii sale omul se confrunta cu anumite probleme si crize pe care trebuie sa le depaseasca. În urmatorul tabel sunt prezentate cele mai întâlnite probleme si crize:

Vârsta

Cele mai importante probleme

Primul an

Încredere contra neîncredere

Copiii învata sa aiba încredere în cei de care vor avea nevoie, în primul rând în mama lor sau învata sa nu aiba încredere în lume.

Al doilea an

Autonomie contra rusine si îndoiala

Copiii învata sa ia decizii si sa se controleze sau devin nesiguri pe ei

Al treilea pâna la al patrulea an

Initiativa contra vinovatie

Copiii învata sa ia initiativa în activitati si sa se bucure de realizarile lor sau daca nu le este permis acest lucru se simt vinovati de orice încercare de a fi independenti.

De la sase ani la pubertate

Harnicie contra inferioritate

Copiii îsi dezvolta curiozitatea si dorinta de a învata sau ei se simt inferiori si astfel îsi pierd interesul.

Adolescenta

Identitate contra confuzie (nu stiu ce rol au)

Adolescentii se considera unici si au o anumita identitate; sau ei devin confuzi în ce priveste viitorul lor, ce vor ei de la viata.

Tânarul adult

Intimitate contra izolare

Tinerii devin capabili sa-si aleaga persoanele apropiate sau se izoleaza si simt ca nu au pe nimeni pe lume.

Adultul

Generalitate contra stagnare

Adultii îsi îngrijesc copiii si lucreaza sau devin egoisti si inactivi.

Batrânetea

Integritate contra disperare

Batrânii intra iîn perioada în care îsi "revizuiesc viata" si se pregatesc sa înfrunte moartea sau devin disperati pentru ca nu au facut ce trebuie în viata.

 

            Comportamentul parintilor

Parintii încearca sa-si învete copiii cum sa se integreze în societate. Acest proces este denumit socializare. De exemplu parintii din culturile hispanice din Mexic, Puerto Rico si America Centrala, sunt influentati de traditiile colectivitatii, în care interesele familiei si comunitatii sunt mai presus decât scopurile individuale. Copiii din aceste culturi sunt învatati sa respecte batrânii si sa nu îi contrazica, lucru care este permis în multe clase mijlocii din Europa si America. Când parintii hispanici imigreaza în Statele Unite, datorita valorile si convingerile lor, intra în conflict cu cei de aici si astfel eforturile depuse pentru educarea copiilor devin inconsecvente. 

            Parintii europeni si cei americani sunt de trei feluri dupa Diana Baumrind (1971).

Parintii autoritari sunt stricti, autoritari si nu încurajeaza independenta. Ei apreciaza cumintenia si încearca sa-si educe copiii dupa un model standard.

În contrast cu acestia sunt parintii îngaduitori care dau copiilor libertate deplina si o educatie destinsa.

Între cele doua categorii se afla parintii autoritari dar cu anumite limite. Acestia sunt autoritari, dar întelegatori. Numim aceasta categorie a parintilor cu autoritate acceptata. Ei permit copiilor anumite lucruri odata cu înaintarea în viata si cu momentul în care pot lua decizii. Acesti parinti stabilesc limite, reguli dar în acelasi timp încurajeaza independenta.

            În cercetarea sa Diana Baumrind a observat ca stilul, comportamentul parintilor este în legatura directa cu dezvoltarea sociala si emotionala a copiilor. Copiii parintilor autoritari devin neprietenosi, neîncrezatori si retrasi. Copiii parintilor îngaduitori sunt imaturi, dependenti si nefericiti, ei simt nevoia sa ceara ajutor la orice fac, chiar si în cazul lucrurilor simple. Copiii crescuti de cea de-a treia categorie sunt prietenosi, cooperanti, încrezatori în propriile lor forte si responsabili. (Baumrind, 1986).

           












Document Info


Accesari: 8881
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )