Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































TIPURI DE ÎNVĂTARE

Psihologie












ALTE DOCUMENTE

VINDECAREA PSI si tehnica deschiderii celui de-al treilea ochi
Factori conditionali ai învătării MOTIVATIA
Ghid motivational
Conceptul de creativitate
COMPORTAMENTUL INVATAT
Razboiul psihologic
METODE ACTIVE DE COMUNICARE
VINDECĂRI MIRACULOASE ÎN ANTICHITATE
Violenta scolara. Factori de risc in adolescenta
Violenta din jocurile video influenteaza in mod direct mintea copiilor

         

                                       TIPURI DE ÎNVĂTARE



           Tipologia învătării potrivit conceptiei lui R.Gagne

                                În conceptia lui R. Gagne dezvoltarea umană apare ca efect, ca schimbare de lungă durată, pe care subiectul o datorează atât învătării cât sI cresterii. Învătarea nu se face oricum, ci se bazează pe o serie ordonată sI aditivă de capacităti. Ierarhizarea acestor capacităti de face în baza criteriului trecerii succesive de la învătarea capacitătilor simple, la cele complexe, generale.

          Întreg ansamblul de capacităti pe care-l posedă subiectul pentru R.Gagne reprezintă conditiile interne. Acestea se deose 13313v2122n besc de conditiile externe a căror actiune este independentă de subiect. Având în vedere varietatea conditiilor externe, R.Gagne consideră că există tot atâtea forme sau tipuri de învătare.

          Principalele tipuri de învătare sunt:

n   învătarea de semnale; 

n   învătarea stimul-răspuns;

n   învătare de tipul înlăntuirilor;

n   învătarea asociativă-verbală;

n   învătarea prin discriminare;

n   învătarea notiunilor;

n   învătarea de reguli sau de principii;

n   învătarea socială.

          1. Învătarea de semnale este larg răspîndită atît la animalele domestice cît si la om (cîinele fuge din mijlocul soselelor atunci cînd aude semnale ce avertizează apropierea unui automobil).

                Conditia esentială pentru ca învătarea semnalului să aibă loc este să se asigure o prezentare aproape simultană a 2 forme de stimulare:

1. stimulul produce o reactie generală, asa cum vrem să obtinem si

2. stimulul semnal.

                Învătarea are un caracter involuntar si se concretizează în răspunsuri care nu se află sub control voluntar. Este cunoscută sub denumirea de conditionare clasică si a fost descrisă pentru prima dată la sfîrsitul secolului al XIX lea de I.V.Pavlov. În pedagogie acest model a fost aplicat de J.B. Watson, fondatorul behaviorismului.

         

2. Învătarea stimul-răspuns

          Este un alt tip fundamental de învătare care face posibil ca individul să realizeze o actiune atunci cînd doreste să dea un răspuns precis la un stimul discriminat.

          Ed. Thorndike l-a denumit învătarea prin incercare si eroare, Skinner, învătarea operantă, Kimble, învătarea instrumentală.

          Asa cum arată si denumirea acestui tip de învătare se desprind 2 caracteristici:

1. o astfel de învătare se referă la o singură legătură între stimul si răspuns nu la legături multiple;




2. stimulul si răspunsul apar total legate într-un mod care nu se întîlneste la tipul de învătare anterior.

          Învătarea sub formă de asociere a răspunsului a reactiei la stimul depinde de ceea ce se întîmplă după o reactie, anume dacă are loc recompensa sau întărirea.

          Întărirea, recompensa facilitează învătarea fie că este esentială sau nu întrucît face ca o manifestare de comportament deja caracteristică individului să apară mai frecvent.

          Tehnicile de întărire stau la baza instruirii programate. Vîrsta ca si mediul din care provine elevul influentează aplicabilitatea si semnificatia tipurilor de întărire. Acest tip de învătare generează, guvernează formarea deprinderilor de pronuntie la copilul mic, de pronuntare într-o limbă străină la adulti (pentru adulti, întărirea fiind compararea propriei pronuntii cu cea a unui specialist). Mai mult chiar, o activitate preferată poate servi ca întărire pentru una mai putin preferată cu conditia să o facem pe prima dependentă de săvîrsirea celei de a doua.

         

3. Învătare de tipul înlăntuirilor

          Înlăntuirea este un tip special de învătare larg aplicată la toate vîrstele. Are la bază legarea a două sau mai multe reactii de tipul stimul-răspuns învătate anterior.

          Actiunea care urmează să fie învătată reprezintă o succesiune de acte. Fiecare din aceste acte a fost învătat anterior dar în acest caz al înlăntuirii esentialul este respectarea ordinii lor, asigurarea întăririi întregului lant  si a reusitei ultimei verigi. Aceasta trebuie să conducă la satisfactie, să fie întărită. Pentru dirijarea succesiunii executiei se apelează la indicii ajutătoare exterioare, necesare mai ales în selectia verigilor exacte ale lantului si la instructiuni verbale. Atunci cînd instructiunea verbală este autoadministrată devine parte integrantă a înlăntuirii ce trebuie însusită. O altă conditie este contiguitatea adică executarea actelor într-o succesiune temporală strictă fără întreruperi, ezitări, întîrzieri.

         

               

4. Învătarea asociativă-verbală

          Cu toate că sunetele pe care le produce omul sunt în număr limitat, modelele obtinute prin combinarea lor sunt de o diversitate practic nelimitată.

          Asociatia verbală reprezintă învătarea de lanturi verbale. Cele mai simple înlăntuiri verbale sunt reprezentate de activitatea de denumire a unui obiect. În acest caz se constituie un lant cu cel putin 2 verigi: prima este o relatie care leagă aparitia obiectului de un răspuns rezultat din observarea unor aspecte ale obiectelor, iar a doua este o conexiune care face ca individul să se autostimuleze si să denumească obiectul.

          Învătarea eficientă a asociatiilor vebale necesită folosirea unor verigi intermediare care au rol de mediere sau de codificare. Aceste verigi se produc în intimitatea celui care învată, sunt implcite su nu se manifestă în comportamentul exterior, explicit.

                  

5. Învătarea prin discriminare

          Acest tip de învătare este impus de faptul că indivul înca din primii ani ai vietii trebuie să stie să dea n răspunsuri de identificare diferite la tot atît de multi stimuli care prezintă într-o măsură mai mică sau mai mare similitudini din punct de vedere fizic.

          Cu toate că învătarea fiecărei conexiuni stimul-răspuns este un eveniment simplu, conexiunile au tendinta de a se interfera cu orice altă retinere. Ni se cere să distingem de-a lungul întregii vieti de la culori, forme geometrice, texturi, distante la tesuturi anatomice, mărimea stelelor, modele de structuri moleculare. Învătarea discriminării sprijină modelele perceptive privind: obiectele, spatiul, evenimentele, imaginile si simbolurile.

          În acest cadru trebuie să se opereze cu trăsături distinctive ale obiectelor. Învătarea literelor, a numerelor reprezintă o învătare de discriminare multiplă pe măsură ce se avansează în învătare, probabilitătile de confuzie provocate de dificultăti în discriminare sporesc.

          De o importantă majoră este dezvoltarea preciziei de discriminare a stimulilor prin învătarea lor prealabilă.

6. Învătarea notiunilor

          Se referă la însusirea clasificărilor proprietătilor obiectelor si fenomenelor, evenimentelor.

           Notiunile sunt concrete si definite (abstracte).

          Notiunile concrete se referă la clase de obiecte observabile sau la calităti ale obiectelor.

          Însusindu-si o notiune, individul devine capabil să generalizeze această notiune asupra altor situatii-stimul care nu au avut rol în învătarea propriu-zisă. Efectul învătării notiunilor este de a elibera individul de sub controlul exercitat de stimulii specifici. În învătarea notiunilor ca instrumente ale gîndirii si comunicării nu trebuie să se piardă din vedere faptul că ele au referinte concrete. Învătarea prin actiune, învătarea în laborator preîntîmpină pericolul superficialitătii verbale. Învătarea corectă a notiunilor este hotărîtoare pentru om, întrucît acesta citeste în termeni notionali, comunică, gîndeste, interrelationează prin notiuni.




          Subiectii curiosi, interesati de prestatia activitătii de învătare la nivel ridicat de analiză, comparatie sunt mai atrasi de metodele de descoperire. Conditia internă, fundamentală pentru însusirea lantului de notiuni care alcătuiesc regula sau principiul este cunoasterea temeinică a notiunilor. Alte conditii sunt: instruirea verbală, reamintirea conceptelor folosirea unor puncte de sprijin verbale pentru ordonarea corectă a notiunilor.

         

n         7. Învătarea de reguli sau de principii;

          În termenii cei mai simpli, o regulă este un lant de concepte care formează ceea ce în general denumim cunostinte.

          Conceptul este unitatea iar regula, principiul reprezintă relationarea utilă a unitătilor conceptuale. De aceea învătarea regulilor este dependentă de învătarea conceptelor componente.

          Înlăntuirea conceptelor în perspectiva formulării principiilor se poate face cel putin prin două metode principale:

1. se porneste de la pronuntarea principiului, desprinderea caracteristicilor si apoi specificarea posibilitătilor sale aplicative în actiuni directe si implicite (metoda deductivă);

2. fie se prezintă împrejurări, experiente în care se operează principiul de către profesor iar elevii sunt solicitati să combine conceptele în ordinea adecvată (metoda inductivă sau a descopunerii dirijate).

          Tehnicile deductive de predare sunt adecvate pentru retinerea faptică a principiului iar tehnica de descoperire dirijată stimulează învătarea independentă de către subiect. În alegerea metodei trebuie să se ia în vedere suportul motivational al celui care învată.

         

8. Învătarea socială

          Are drept obiect asimilarea unor modele comportamentale, a noi modele comportamentale, a noi forme si scheme de interactiune interpersonală si prin aceasta a noi trăsături de personalitate.

          În sens larg, toată învătarea umană este socială pentru că se petrece în contexte culturale si este dirijată de modele educationale. Există o învătare socială în sens restrîns specializată în a face experienta legăturii cu realitatea, cu valorile si normele interpsihologice. În învătarea socială există si un nivel socioperceptiv, de imitare spontană, necritică a modelului bazat pe imagini, conduite interpersonale, pe impulsuri motivationale situative, nivel întîlnit mai ales va vîrstele mici.

          El poate fi întîlnit chiar si la preadolescenti si adolescenti unde nu mai este vorba de lipsa de experientă socială ca la cei mici, ci de absenta cultivării pîrghiilor de autocontrol din cauza unui deficit educational.

          Există si un nivel sociognostic al învătării sociale definitorii pentru adolescenti, ghidat de modelele furnizate de educator în mod constient. În acest caz partenerii intercomunică, se interapreciază se atrag în baza similitudinii unor calităti cu profundă rezonantă morală care emerg din interior.

          Bandura sustine că în toate tipurile de modelare de la imitarea unei simple actiuni la reproducerea comportamentului social complex sunt implicate patru deprinderi mediatoare:

1. orientarea atentiei asupra aspectelor relevante ale comportamentului;

2. retinerea trăsăturilor critice ale performantei mnezice;

3. copierea comportamentului modelului;

4. motivatia de a reproduce comportamentul observat si justificarea ei sub forma recompensei interne, externe sau substitutivă.                Învătarea socială este întotdeauna o interinvătare si ea are drept continut experientele pe care si le transmit reciproc cei care intră în actiune în calitatea lor de indivizi, grupuri sau colectivităti.

          Toate formele de învătare amintite sunt secondate permanent de o învătare afectivă, motivatională, psiho-morală sI psihocomportamentală care angajează resorturile cele mai intime ale edificiului constiintei.

         












Document Info


Accesari: 6242
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )