Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza






MODALITĂŢI DE COMUNICARE PROFESOR - ELEV








loading...


ALTE DOCUMENTE

COMUNICAREA ÎN CADRUL GRUPULUI
CONCEPTE ALE SEMIOTICII sI COMUNICĂRII
Bariere în calea comunicarii eficiente
Metode si tehnici decizionale(cert/incert.risc)
Potrivit lui McLuhan istoria omenirii se împarte în patru etape mari care vorbesc despre evolutia mijloacelor de comunicare
Mijloace de comunicare
Patologii si terapii comunicationale
TELEVIZIUNEA. COMUNICAREA AUDIO-VIZUALĂ
Comunicarea in organizatii
Abordarea telefonica


MODALITĂŢI DE COMUNICARE PROFESOR - ELEV

"Comunicare. Termen iritant: este o debara neverosimila, în care se gasesc trenuri si autobuze, telegrafe si canale de televiziune, mici grupuri de întâlnire, vase în ecluze si, bineînteles, o colonie de ratoni spalatori, de vreme ce animalele comunica, asa cum o stim cu totii.. Zadarnic îl critica, îl resping, îl farâmiteaza cercetatorii si gânditorii: termenul revine mereu la suprafata, virgin si pur. A comunica e bine." (Y. Winkin, "La nouvelle communication" -  1981)

             Problematica rela&# 17217p1512r 355;iei profesor-elev se afla în centrul preocuparilor în stiintele educatiei. Dialogul scolar constituie de fapt axa principala în jurul careia graviteaza întreaga problematica instructiv-educativa din scoala contemporana.

             Daca admitem ca efectul actiunii educative depinde de calitatea agentilor, educator si educat, cât si de relatia dintre ei; ca sursele blocajului tin în mare parte de relatia profesor-elev(control aversiv subiectivism în apreciere, necunoasterea personalitatii elevului sau a mediului sau social, cultivarea la elevi a unor motivatii negative, autoritarism, indiferenta la succes, disciplina asigurata numai prin interdictii si solicitari, tranzactii compromitatoare, reactii exclusiv punitive la esec, încurajarea vedetismului si multe altele), atunci vom putea actiona în cunostinta de cauza în sensul prevenirii blocajelor si, respectiv, al deblocarii fluxului informational si de influentare formativa în relatia profesor-elev.

             Cum actionam pentru a evita blocajele, pentru a asigura calitate relatiei educator-educat? Prin însusirea unor modalitati de comunicare.

             Majoritatea comportamentelor, mai ales modul în care comunicam, le-am învatat cu totii în timpul copilariei, prin imitarea persoanelor pe care le-am considerat modele. Primele modele au fost parintii, apoi profesorii. La fel ca si noi, elevii învata sa comunice observându-i pe cei din jur. Noi, profesorii, reprezentam modele pentru multi dintre elevii nostri.

             Ceea ce prezint în continuare are drept scop constientizarea unor modalitati de comunicare prin care, pe de o parte, ne putem face mai bine întelesi de catre elevi si pe de alta parte, îi putem ajuta sa se deschida mai mult fata de noi. În acelasi timp, exersarea acestor modalitati, de exemplu la orele de dirigentie, îi poate ajuta pe elevi sa comunice mai eficient între ei, înlaturând conflictele cu colegii. Aceste modalitati de comunicare sunt de altfel foarte simple, multi noi utilizându-le în mod spontan.

             Ascultarea este o veriga principala a actului de comunicare. Profesorii pe care îi prefera elevii si carora le comunica problemele pe care le au, sunt cei care stiu sa asculte. Unele probleme pe care le are elevul se pot rezolva la acest nivel, al ascultarii, deoarece fiind ascultat, copilul are ocazia sa-si exprime dificultatea, s-o constientizeze mai bine, s-o analizeze si, în felul acesta, uneori, ajunge singur la o solutie.

             Ascultarea poate fi de doua tipuri:

a)      pasiva - elevul vorbeste, dar nu stie daca este ascultat(cealalta persoana îl priveste, dar nu îi ofera niciun indiciu ca îl asculta, se gândeste la altceva, se ocupa cu altceva sau priveste în alta parte).

b)      Activa, care se poate realiza prin urmatoarele modalitati:

·        Semne prin care îi aratam ca îl ascultam si îl încurajam sa continue: ne uitam la el, ne aplecam spre el, dam aprobator din cap, spunem"da", "îhî", "continua"etc.

·        Repetarea emotiilor sau a sentimentelor pe care le exprima elevul. Exemplu: Elevul: " Am mers pe terenul de sport ca sa ma joc cu ceilalti, dar nu m-a bagat nimeni în seama si m-am simtit singur". Raspuns: " Deci te-ai simtit singur pe terenul de sport".

·        Sumarizarea - redarea concisa a continuturilor exprimate de elev. Exemplu: Elevul: "Ieri m-am trezit târziu, am întârziat la scoala. Am luat doi de 4, iar dupa aceea m-am gândit ca n-are rost sa mai stau la scoala, asa ca am plecat". Raspuns: " Deci ieri ai avut o multime de încurcaturi la scoala."

·        Întrebarile de clarificare: "Poti sa-mi spui mai multe despre asta?", "Unde?", "Cum s-a întâmplat?"

   Este de preferat sa se evite întotdeauna întrebarea "De ce?" care determina o justificare si nu cauza reala a comportamentului.

Exercitiu cu elevii: Elevii îsi povestesc în perechi câte o întâmplare personala. Timp de 5 minute povesteste un elev, iar celalalt îl asculta activ, apoi se schimba rolurile. La sfârsit, elevii din fiecare pereche îsi spun cum s-au simtit în timp ce au vorbit si ce asteptari aveau de la cel care îl asculta.

Tonul vocii - daca vorbim pe un ton calm avem mai multe sanse de a obtine un comportament dorit din partea elevului, decât daca îi vorbim pe un ton ridicat. Se poate constata ca unii copii, chiar si atunci când doresc sa comunice cu colegii lor, nu vorbesc, ci striga. Acesti copii acasa sunt certati frecvent si, în felul acesta ei au învatat ca singura modalitate prin care se pot impune este prin ridicare tonului. Vorbirea calma aplaneaza conflictele.

Exercitiu cu elevii: Un elev exprima o afirmatie pe tonuri diferite, iar ceilalti elevi comunica ce simt, ce gândesc si ce reactii le provoaca tonul cu care a fost rostita aceasta afirmatie.

Utilizarea de mesaje centrate pe propria persoana:

Exemple:" Eu nu pot sa predau lectia daca faceti zgomot." "Ma enerveaza când va plimbati prin clasa în timpul orei."

 

Evitarea mesajelor centrate pe cealalta persoana:"Vorbiti tot timpul"; "Acum ai sa te linistesti, altfel te pun absent!"

Exprimarea unui repros cu ajutorul mesajelor centrate pe propria persoana se poate realiza prin specificare urmatoarelor componente: descrierea comportamentului nedorit al elevului+efectul concret+emotia pe care o simtiti. Exemplu: "Daca ma întrerupeti atunci când explic ceva, s-ar putea sa uit lucruri importante, voi nu veti întelege corect, iar eu voi fi nemultumit."

Este recomandabila evitarea modalitatilor ineficiente de comunicare:

·        Ordinul, comanda:"Arunca guma la gunoi!"; "Taci odata!"

·        Amenintare, avertizarea:"Daca mai vorbesti o data neîntrebat, te ascult din recapitulare si îti dau 3!"

·        Moralizarea, predica:"Ar trebui sa stii ca nu ai voie sa faci asta!"

·        Oferirea de solutii:"Eu în locul tau m-as apuca de lucru."

·        Critica, blamarea, acuzarea:"Tu esti întotdeauna cel care face galagie"; "Esti prost crescut!"

·        Ridiculizarea, utilizarea de clisee: "Va comportati ca salbaticii!"

·        Interpretarea, analiza, diagnosticare:"Faci asta numai ca sa atragi atentia!"; "Ai probleme psihice!"

În concluzie, comunicarea cu elevul presupune disponibilitate din partea profesorului, deschidere, abilitati de ascultare si exprimare verbala si nonverbala a mesajelor.


Document Info


Accesari: 3076
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.

 


Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2014 )