Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza






Migratia fortei de munca in Uniunea Europeana si necesitatea

Resurse umane











ALTE DOCUMENTE

OBIECTIVUL sI SPECIFICUL MANAGEMENTULUI RESURSELOR UMANE
Raspunsuri la cele mai grele 5 intrebari pe care le pun femeile
PROIECT DE LUCRARE FINALA PENTRU SUSTINEREA EXAMENULUI DE CURS Inspector protectia muncii - 90 ore -
CITATE CELEBRE
Efecte in plan moral ale pierderii energiei sexuale
Se spune ca iti ia 1 minut, pentru ati da seama ca o persoana este speciala
Despre jurisdictia muncii. Decizii de imputare.
MANAGEMENTUL STRESULUI
FISA POSTULUI
Conditiile de acces la ocuparea functiilor publice


Migratia internationala a  fortei de munca

Migratia internationala a fortei de munca trebuie este buna ori rea?

Ce este mai bine : o familie īntregita dar caracterizata de certuri continue din cauza lipsei banilor sau o familie temporar despartita, dar care crede ca visele mai pot deveni realitate?

Ca orice dilema, se nasc mai multe īntrebari : Ce ma bucura mai tare - satisfactia de a avea ceva mai multi bani īn portofel si de a duce un trai mai bun sau satisfactia de a avea niste copii, respectiv parinti, īn adevaratul sens al cuvāntului, pentru care cuvāntul parinte sau copil contine si notiunea de afectiune reciproca. Prefer sa ma bucur de privirile invidioase ale oamenilor cānd conduc o masinuta de fite sau sa ma bucur de un copil care stie cum este sa te poti baza pe sprijinul tatalui sau al mamei īntr-o situatie dificila, cānd toti "prietenii" īti ofera eschiva ?

Fenomenul migratiei fortei de munca prezinta o serie de aspecte pozitive dar, implicit, si multe negative.

Pusa īn situatia de o hotarī daca sa opteze pentru o slujba platita "bine" īn strainatate, dar fara familie lānga ea, si o slujba platita "prost" acasa, īn mintea persoanei apare o serie de dileme. Daca pleaca īn strainatate pentru o perioada destul de mare, īi poate oferi copilului si familiei un trai mai bun, cu ceva "rasfaturi", cu o scoala mai buna, cu o vacanta decenta, va putea pune bazele unei mici afaceri "de familie" care sa le asigure un viitor bun. Dar oare copilul care nu a beneficiat de afectiunea, sfaturile, sprijinul ambilor parinti mai poate deveni un om "adevarat", care sa īnteleaga ce e bine si ce e rau, care sa poata īntemeia o familie 24524r179y , sa pretuiasca o carte buna sau viitorul sau se va limita la niste prafuri, sau mai rau.

Daca alege slujba de acasa, īsi obliga copilul sa mearga la o scoala "infecta" din toate punctele de vedere, care īsi desfasoara activitatea īn mod formal. Cu mijloacele financiare de care dispune acasa nu poate oferi copilului accesul la un curs bun, la o carte buna, un calcular cu conexiune la internet. si acesta este doar īnceputul. Sa presupunem ca, dupa multe sacrificii, parintele reuseste sa asigure copilului participarea la o scoala "cum trebuie". Dar, cum va face fata copilul nike-urilor, adidas-urilor colegilor, telefoanelor tot mai "bengoase" care stiu sa faca lucruri pe care micutul posesor le va descoperi abia peste mai multi anisori? Lucrurile continua. Copilul devine acum adolescent. A crescut cu parintii lānga el, dar acum a venit vremea sa iasa cu colegii la un suc, la o prajitura, scuze, la un Big Mac si cartofi prajiti. Hmmm..., ar vrea sa mearga, dar un obstacol īl loveste frontal, buzunarul. Lucrurile se complica si mai rau. Vrea sa iasa cu o fata, numai ca intervin multe situatii jenante. Fata nu vrea sa fie "scoasa īn oras" pe jos sau cu tramvaiul, vrea sa fie admirata dintr-o masinuta, daca decapotabila chiar nu se poate. si nu vrea sa mearga īn parc, vrea sa bea un "cico" la mall, īn cel mai fericit caz. Dar problemele nu se opresc. Se apropie ziua onomastica sau o alta sarbatoare, si tānarul trebuie sa "se prezinte" cu un cadou. O vorba dintre blocuri spune asa : " nu dai, nu ai !". Pai un buchetel de ghiocei, de 1 Martie, nu mai are demult niciun farmec, poate o sticluta de parfum de 30 ml sa īmbunatateasca situatia.

si atunci, ce e mai bine pentru copilul sau? Sa creasca alaturi de parinti dar sa aiba parte numai de situatii dificile, sau sa nu aiba parinti cātiva ani, dar sa poata zāmbi "jmechereste" la stop? Oare niste bani pot cumpara bucuria sarbatoririi zilei onomastice īmpreuna cu parintii, fratii si surorile ori luarea mesei cu ei ?

Din nefericire, oamenii trebuie sa aleaga sa fie sclavi īn alte tari īn speranta dobāndirii unui viitor mai bun.

Fenomenul migrationist are implicatii socio-economico-demografice atāt īn tara exportatoare, cāt si īn cea importatoare, cu tot la fel de multe dileme.

Importanta fenomenului migrationist a īnregistrat o continua crestere īn perioada postbelica. Aparent, acest fenomen nu ar necesita masuri speciale privind securitatea sociala la nivel national. Realitatea a demonstrat, īnsa, ca reglementarile existente trebuie perfectionate īn permanenta si adaptate la evolutia migratiei, astfel īncāt aplicarea lor sa aiba o mai mare eficienta.

Īn Uniunea Europeana, migratia fortei de munca a stimulat politici care au condus nu doar la realizarea unui nivel ridicat al ocuparii, dar si la ameliorarea si modernizarea sistemelor de securitate sociala existente si crearea unui sistem comunitar care sa asigure protectia sociala a lucratorilor migranti.

Libera circulatie a persoanelor - principiu fundamental al Uniunii Europene - nu ar fi posibila daca nu s-ar asigura drepturile de securitate sociala ale lucratorilor migranti si ale familiilor acestora.

Perspectiva extinderii spre Est a Uniunii Europene a generat īn vechile state membre o serie de temeri legate de migratia fortei de munca. Se poate demonstra, īnsa, ca aceste temeri se sustin īn foarte mica masura si, eventual, doar din perspectiva interesului national. La nivelul ansamblului Uniunii Europene, libera circulatie a persoanelor este un mijloc de a crea o piata a fortei de munca europeana, mult mai eficienta si mai flexibila, īn folosul lucratorilor, angajatorilor si statelor membre.

De fapt, efectele migratiei fortei de munca sunt foarte complexe, legate atāt de aspectul economic, cāt si demografic. si pentru noile si viitoarele state membre, care vor fi principalele furnizoare de forta de munca migranta īn Uniunea Europeana īn urmatorii ani, fenomenul migratiei are multiple efecte: economico-financiare, sociale si ocupationale, culturale si politice.

Din acest motiv, acceptarea lucratorilor sositi din noile state membre, ca mijloc

de sustinere a cresterii economice, dar si a sistemelor de securitate sociala si regimurilor de pensii, va reprezenta o preocupare deosebita pentru Uniunea Europeana.

Libera circulatie a persoanelor, īn special a lucratorilor, prezinta, deci, avantaje

certe atāt pentru vechile state membre ale Uniunii Europene - īn principal tari de destinatie pentru lucratorii migranti - cāt si pentru noile si viitoarele State Membre. Este, probabil, cel mai important drept al individului īn cadrul legislatiei comunitare si un element esential atāt pentru Piata Interna, cāt si pentru cetatenia europeana. De aceea, este foarte important ca statele candidate si cetatenii acestora sa cunoasca toate consecintele ce decurg din aceasta libertate.

            Migratia a existat de la īnceputurile omenirii. Fenomenul nu a īncetat īn timp, īnsa a īnregistrat schimbari si a capatat noi forme. Procesele migratorii se desfasoara simultan si sunt īn crestere īn multe tari ale lumii. Unul din rezultatele pe termen lung ale acestei evolutii ar putea fi aparitia societatilor multiculturale, tinzānd spre noi concepte ale cetateniei sau statului national. Cele mai multe dintre tarile dezvoltate au devenit societati diversificate, multietnice, iar cele care nu au ajuns īnca la acest nivel, s-au orientat decisiv īn aceasta directie.

Pentru cercetatorii din domeniul migratiei a devenit tot mai clar ca acest fenomen trebuie privit ca un element normal si structural al societatii omenesti de-a lungul istoriei.

Pentru cetatenii statelor membre ale UE, libera circulatie a lucratorilor a fost unul dintre primele drepturi recunoscute īn cadrul comunitar. Competitia cu modelul politic socialist din Europa Centrala si de Est a stimulat dezvoltarea de politici care au condus nu doar la realizarea unui nivel ridicat al ocuparii, dar si la ameliorarea si modernizarea sistemelor de securitate sociala si, astfel, la evolutia catre statele bunastarii generale din Europa de Vest. S-a dezvoltat industria grea, manufacturiera, sectorul constructiilor si activitatile publice, determinānd o crestere economica importanta īn tarile europene.

Īn ultimii ani s-a īnregistrat o crestere a migratiei permanente si a migratiei fortei de munca temporare ca urmare, pe de o parte, a intensitatii fazei de expansiune de la sfārsitul anilor `90, iar pe de alta parte, dezvoltarii tehnologiei informatiei si comunicatiei, sanatatii si educatiei, sectoare care necesita forta de munca īnalt calificata. Totodata, a crescut cererea de māna de lucru straina necalificata, īn special īn agricultura, constructii si lucrari publice, precum si serviciile casnice (cazul Italiei, Spaniei, Greciei si Portugaliei).

          Dupa 1989, migratia a crescut īn special īn Germania si Marea Britanie, politicile privind recrutarea fortei de munca din strainatate favorizānd solutia lucratorilor straini temporari. Totodata, studentii straini au contribuit la acoperirea necesarului de forta de munca īn tarile gazda (Marea Britanie, Germania, Franta si Spania).

Īn anii `90 a crescut si ponderea femeilor īn rāndul migrantilor. Aceasta tendinta se observa īn special īn Franta, Grecia, Suedia, Marea Britanie si Italia. Tendinta de "feminizare" se remarca īn toate componentele fluxurilor migratorii, nu

doar īn cazul reunificarilor familiale.

Ţarile din Europa Centrala si de Est nu mai sunt doar tari de emigratie, ci si de imigratie si tranzit, devenind atractive pentru imigrantii din Orientul extrem. Īn timp ce populatia din Europa Centrala (Republica Ceha, Republica Slovaca, Ungaria si Polonia) migreaza spre tarile Europei de Vest, aceleasi tari devin destinatie pentru migrantii din tarile Europei de Est, precum Belarus sau Ucraina. Totodata, migratia ilegala a capatat noi dimensiuni si a devenit mai periculoasa. Ca urmare a dezvoltarii retelelor de trafic international si cresterii rolului lor īn circulatia internationala a fortei de munca, politicile statelor membre privind migratia si angajarea strainilor au sporit masurile represive īmpotriva traficantilor, angajatorilor sau imigrantilor aflati īntr-o situatie de ilegalitate.

            Din a doua jumatate a anilor `90, s-au intensificat discutiile cu privire la  efectele migratiei internationale a lucratorilor īnalt calificati. Īn Europa, migratia specialistilor si studentilor din Europa Centrala si de Est catre Europa de Vest s-a remarcat dupa caderea Zidului Berlinului si caderea regimurilor socialiste, din 1989. Ţari precum Marea Britanie, Germania si Franta au adoptat masuri pentru facilitarea intrarii persoanelor īnalt calificate, īn special specialisti IT, pentru a face fata competitiei globale pentru astfel de lucratori. Cererea de lucratori īnalt calificati poate fi satisfacuta īn foarte mare masura de tarile īn curs de dezvoltare, beneficiile directe ale "migratiei creierelor" fiind īnca foarte apreciate. Importul de specialisti īnca are loc, chiar daca semnificatia sa este mai scazuta. Se poate previziona, īnsa, o crestere a fluxului invers de specialisti, dinspre tarile bogate īnspre cele mai putin dezvoltate, ca urmare a reducerii cererii de personal īnalt calificat datorita cresterii eficientei economice īn tarile dezvoltate. Totodata, capitalul si investitiile directe vor merge spre tarile sarace, atragānd specialisti din tarile bogate.

Legatura dintre schimbarile demografice si politicile privind migratia, inclusiv migratia persoanelor īnalt calificate, va reprezenta o problematica importanta īn viitorul apropiat. Este de asteptat ca unele state membre sa prefere migratia specialistilor si sa elaboreze reglementari si proceduri care sa o faciliteze. Uniunea Europeana va trebui sa identifice, īn acelasi timp, si solutiile pentru a limita efectele negative produse de "exodul creierelor" asupra dezvoltarii statelor de origine.

Statisticile OCDE privind migratia arata ca, īn ultimii ani, numarul lucratorilor straini a crescut īn majoritatea statelor europene dezvoltate. Lucratorii imigranti sunt, īn medie, mai tineri decāt restul fortei de munca si sunt distribuiti īntr-o gama larga de activitati īn cadrul economiei: agricultura, constructii si inginerie civila, industrie usoara, turism, sectorul hotelier si catering, activitati casnice sau diverse servicii, inclusiv informatice. Strainii au o pondere mult mai mare īn anumite sectoare decāt īn totalul fortei de munca. De regula, aceasta supra-reprezentare apare īn sectorul secundar. Īn Germania si Italia, de exemplu, mai mult de un sfert din forta de munca straina este ocupata īn sectorul minier si industrial. Īn Austria, Belgia, Franta si tarile din sudul Europei strainii sunt preponderenti īn domeniul constructiilor.

Īn general, strainii sunt mult mai vulnerabili fata de somaj decāt nationalii. De asemenea, strainii sunt afectati diferit de somaj, īn functie de nationalitatea lor. Aceste diferente se datoreaza tendintelor economice, dar si naturii activitatilor desfasurate de straini. Aceleasi influente au structura demografica a populatiei straine

si momentul cānd migrantii au ajuns īn tara gazda. Gradul de ocupare al migrantilor este determinat si de profilele acestora. somajul variaza īn functie de vārsta, sex, nationalitate, categorie de migranti (refugiati, membru de familie sau lucrator), aptitudini, experienta profesionala si durata sederii. Cunoasterea limbii tarii gazda contribuie semnificativ la integrarea pe piata muncii si īn societate.

Uniunea Europeana considera īn prezent ca este de dorit o abordare integrata si cuprinzatoare, pentru o mai buna gestionare a fenomenului migratiei. Statele membre trebuie sa stabileasca exact conditiile īn care cetatenii altor state pot intra si locui pe teritoriile lor, drepturile si obligatiile acestor persoane si sa asigure accesul la informatii al persoanelor vizate, precum si mecanismele de control functionale. Politicile externe si programele actuale ale Comunitatii Europene īn sprijinul drepturilor omului, consolidarii democratiei, reducerii saraciei, crearii de locuri de munca si īmbunatatirii situatiei economice generale din tarile implicate īn circulatia fortei de munca, īn fenomenul migratiei, sunt instrumente cu rol esential īn vederea

reducerii presiunii migratiei.

Statele membre ale Uniunii Europene se confrunta cu situatii foarte diferite īn ceea ce priveste migratia: istoric al migratiei diferit, nivel diferit al dependentei economice fata de imigratie si, nu īn ultimul rānd, o preocupare diferita fata de tendintele manifestate de migratie īn ultima perioada.

          Circulatia fortei de munca favorizeaza diseminarea cunostintelor tehnice si a metodelor moderne de lucru īntre statele afectate de fenomenul migratiei. De asemenea, īn Uniunea Europeana, libera circulatie a persoanelor potenteaza dobāndirea unui mod de gāndire european. Pe de o parte, īn tara de origine rata somajului scade si salariile cresc, migrarea fortei de munca reducānd dezechilibrele de pe piata muncii. Īn acelasi timp, apar noi factori de crestere economica: transferul veniturilor migrantilor si calificarile īmbunatatite ale lucratorilor care se īntorc.

Pe de alta parte, īn tara de destinatie, rezerva de resurse umane creste, ceea ce duce la īncetinirea cresterii salariilor si la cresterea de capital.  

Efectele negative ale migratiei pentru statele de origine sunt determinate de pierderea fortei de munca īnalt calificate, dar si de consecintele migratiei ilegale, respectiv nevoia de a-i integra īn societate si pe piata muncii pe cei repatriati. Pentru lucratorii migranti, principalul avantaj īl constituie posibilitatea de a-si gasi un loc de munca, īn functie de aptitudini si calificare, de cele mai multe ori obtinānd un salariu mai mare decāt īn tara de origine.  Acceptarea unei oferte de angajare din strainatate face incerta evolutia profesionala pe termen mediu si lung. Mai mult, lucratorii imigranti sunt de multe ori dispusi la compromisuri īn ceea ce priveste tipul de activitate pe care urmeaza sa o desfasoare īn strainatate raportat la studiile, calificarile si aptitudinile dobāndite īn statul de origine. Īntreruperea activitatii specializate are un impact negativ asupra continuitatii profesionale, precum si asupra abilitatilor necesare pentru practicarea profesiei respective la īntoarcerea īn tara.

Din aceasta perspectiva, emigrarea personalului calificat si īnalt calificat constituie o pierdere si pentru statul de origine, acesta nemaiputānd beneficia de rezultatul investitiilor īn formarea resurselor umane. Pentru tarile de origine, plecarea specialistilor poate avea ca efect reducerea dezvoltarii tehnologice, a cresterii economice, scaderea veniturilor si a ocuparii īn anumite sectoare.

Migratia internationala si problemele pe care le genereaza ocupa un loc din ce īn ce mai important pe agendele de lucru ale organizatiilor internationale si ale  guvernelor din īntreaga lume. Se contureaza din ce īn ce mai clar discrepanta īntre dreptul suveran al statelor care doresc sa-si protejeze piata muncii interna si drepturile fundamentale ale individului care, din diverse motive, este fortat sau alege sa migreze īn cautarea unui loc de munca.

Exista, īnsa, si state care, desi oficial combat migratia ilegala, informal o tolereaza din diverse ratiuni - nevoia de māna de lucru necalificata sau ieftina, posibilitatea de a reduce rapid, īn anumite perioade, numarul migrantilor prin repatrierea fortata, etc. Acest fapt nu face decāt sa īncurajeze o serie de practice ilegale si, totodata, genereaza multiple consecinte negative pentru lucratorii migranti īn ceea ce priveste drepturile lor de securitate sociala, conditii de munca, reprezentare.


Document Info


Accesari: 9766
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.

 


Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2014 )