Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload





loading...
















































PLANIFICAREA RESURSELOR UMANE

Resurse umane


PLANIFICAREA RESURSELOR UMANE



1.1. Importanta planificarii resurselor umane

O organizatie nu poate construi o noua fabrica, sa nu o inaugureze si apoi sa-si faca probleme cu privire la ocuparea locurilor de munca cu personal competent. O firma nu poate angaja câteva sute de ingineri peste noapte si nici nu poate dezvolta talente manageriale în doar câteva saptamâni. Prognozarea este necesara pentru a fi siguri ca planurile viitoare ale organizatiei vor fi îndeplinite Apar num 13213n133n eroase greutati în realizarea planurilor de afaceri datorita unor necorelari aparute, ca, de exemplu:

ü      Lipsa de personal pentru anumite calificari foarte importante la un moment dat din diferite cauze;

ü      Aparitia unui însemnat surplus de personal, ceea ce înseamna problemele sociale. De exemplu, într-o economie în declin, planificarea este de importanta capitala pentru a putea preveni angajarile de personal peste necesarul organizatiei si apoi implicit concedierile de rigoare;

ü      Dezechilibre în cadrul structurii pe vârste, profesii, calificari a angajatilor sau în cadrul corelatiei postul-angajat;

Necesitatea planificarii resurselor umane a aparut datorita intervalului de timp care exista între aparitia postului vacant din diferite motive (pensionarea, concedierea, cresterea cererii pe produse etc.) si momentul angajarii persoanelor corespunzatoare cerintelor. Aceasta perioada în functie de mai multi factori poate dura saptamâni sau chiar luni întregi, cea ce influenteaza dezvoltarea întreprinderii si atingerea scopurilor.

 Scopul planificarii resurselor umane consta în ocuparea tuturor posturilor disponibile la moment necesar si în cantitati necesare. Planificarea resurselor umane este un proces prin care întreprinderea anticipeaza necesarul de personal pe categorii si profesii. Multe organizatii nu descopera acest adevar elementar pâna în momentul în care nu se confrunta cu probleme din cauza cadrelor incomplete sau peste necesar. Pentru întreprinderea este foarte important dispunerea personalului la moment necesar, în loc necesar, în cantitati necesare si cu calificarea necesara pentru atingerea scopurilor. Locul planificarii resurselor umane în managementul resurselor umane este aratat în schema de mai jos.

Text Box: Analiza strategica si prognoza dezvoltarii întreprinderiiText Box: Analiza strategica mediului încunjurator

Text Box: 1. Stabilirea politicii resurselor umane

Text Box: 2. Planificarea resurselor umane.

Text Box: 3. Elaborarea cerintelor catre angajatii pe baza posturilor si profesii

Text Box: 4. Recrutarea si selectionarea personalului.

Text Box: 5. Stabilirea salariilor si premiilor. Organizarea sistemului motivarii personalului.

Text Box: 6. Orientarea si adaptarea personalului.

Text Box: 7. Evaluarea resurselor umane

Text Box: 8. Repartizarea si promovarea.

Text Box: 9. Pregatirea, recalificarea personalului.

Text Box: 10. Îmbunatatirea managementului resurselor umane

Figura 1 - Locul planificarii resurselor umane în managementul resurselor umane.

Planificarea necesitatii de resurse umane este una din activitatile a planificarii resurselor umane si cea care ne intereseaza cel mai mult. Celelalte activitatii planificarii sunt: planificarea concedierii angajatilor, planificarea  perfectionarii resurselor umane etc (figura Nr.2).

Text Box: P l a n i f i c a r e a     r e s u r s e l o r      u m a n e

Text Box: Planificarea recrutarii si selectiei

Text Box: Planificarea promovarilor (carierei)

Text Box: Planificarea concedierilorText Box: Planificarea necesitatii de personalText Box: Planificarea cheltuielilor cu personalText Box: Planificarea dezvoltarii resurselor umaneText Box: Planificarea folosirii resurselor umane

Figura Nr.2 - Schema elementelor principale planificarii resurselor umane.

Planificarea resurselor umane trebuie sa raspunda la urmatoarele întrebari:

1.      Câte persoane, cu ce calificare, când si unde va avea nevoie întreprindere?

2.      Cu ce metode se poate recruta necesarul si concedia surplusul de personal cu minimizarea daunelor sociale?

3.      Cu se poate îmbunatati folosirea personalului?

4.      Cu se pot dezvolta si perfectiona cadre în conformitate cu necesitatile?

5.      Ce costuri vor avea activitati planificate?

  Un model de planificare a resurselor umane

           

Planificarea resurselor umane este o parte integranta a planificarii organizationale. Previziunile în domeniul resurselor umane afecteaza si sunt afectate de prevederile planurilor organizatiei

Primul pas ce trebuie facut în planificarea resurselor umane este de a colecta informatii. O prognoza sau un anumit plan nu pot fi mai bune sau mai precise decât datele si informatiile pe care acestea se bazeaza.

Planificarea resurselor umane necesita doua tipuri de informatii:

1. Informatii externe

2. Informatii din interiorul organizatiei (vezi figura 3)

Text Box: I. Colectarea informatiei
A. Din mediul externe
1. Economie - Ramuri specifice
2. Tehnologie
3. Competitie
4. Piata de munca
5. Trend demografic si social
6. Reglementari legale
B. Din interiorul organizatiei
1. Strategie
2. Planuri de afaceri
3. Resurse umane curente
4. Rata de fluctuatie a personalului


Text Box: II. Prognozarea cererii de resurse umane
A. Pe termen scurt si lung
B. Pozitii individuale sau de subunitati



Figura 3 - Un model de planificare a resurselor umane

Datele ce provin din mediul extern includ informatii asupra conditiilor curente si a schimbarilor predictibile în  economie, informatii cu privire la anumite ramuri economice si tehnologii precum si informatii asupra competitorilor.

Fiecare dintre acesti factori poate afecta planurile de afaceri ale organizatiei si, implicit, necesarul de resurse umane. Mai mult, cei care fac aceste planuri, trebuie sa tina seama de conditiile pietei fortei de munca, cum ar fi rata somajului, calificarea si distributia de vârsta, rasa si sex a fortei de munca. În final, specialistii în planificare trebuie sa tina seama de reglementarile legale.

Al doilea tip major de informatie provine din interiorul organizatiei. Informatia interna cuprinde planurile si strategiile organizatiei atât pe termen scurt, cât si pe termen lung.

În mod evident planurile ce constau în constructia, demolarea sau automatizarea unor subunitati vor avea implicatii asupra resurselor umane ca si planurile de modificare a structurii organizatiei, de cumparare/ vânzare afaceri sau de intrare/ iesire de pe anumite piete.

Decizia de a concura alti competitori, mai degraba pe baza unei politici a costurilor scazute decât a unei politici de servire personalizat, poate avea, de asemenea, implicatii asupra resurselor umane. În sfârsit este necesara o informatie asupra resurselor umane interne, cum ar fi câti oameni sunt angajati pentru a face o anumita munca sau câti ocupa anumite posturi, nivelul lor de calificare si câti dintre ei vor pleca sau se vor pensiona în timpul perioadei în care se face prognoza.

Odata ce specialistii în planificare au obtinut informatiile interne si externe de care au nevoie, ei pot prognoza cererea viitoare de forta de munca, aceasta prognoza include cel putin estimarea numarului de angajati de care va fi nevoie în fiecare post în anul urmator. Pot fi facute si prognoze pe termen lung. Apoi specialistii în planificare vor prognoza oferta de forta de munca: oferta interna de personal, calificarea si promovabilitatea acestuia, precum si oferta externa de forta de munca de pe piata fortei de munca.

Pasul final în planificarea resurselor umane este planificarea unor programe specifice, care sa asigure faptul ca oferta va satisface cererea de forta de munca. Aceste programe includ adeseori planuri de recrutare, activitati de dezvoltare si training, stimulente sau piedici financiare pentru pensionari înainte de termen, modificari ale directiilor carierei angajatilor în cadrul organizatiei sau o varietate de alte programe de management al resurselor umane.

Daca prognozele de cerere si de oferta de forta de munca nu au fost foarte precise, procesele de prognozare pot fi îmbunatatite în anii urmatori. În mod similar, daca programele s-au dovedit inadecvate sau nepotrivite, ele pot fi modificate.

Planificarea necesitatilor de resurse umane se bazeaza pe personal existent, personal necesar planificat, fluctuatia cadrelor, pensionari planificate. seful fiecarui departament din cadrul întreprinderii în colaborare cu reprezentantul departamentului resurselor umane trebuie sa elaboreze planul necesitatii de personal. Planificarea resurselor umane are în vedere miscarile de personal înspre organizatie, în interiorul organizatiei si la iesirea din organizatie. De aceea exista patru categorii de personal, care sunt importante pentru planificarea resurselor umane. Acestea sunt:

* Personalul existent;

* Personalul nou recrutat;

* Angajatii potentiali;

* Personalul ce paraseste organizatia;

Fiecare dintre aceste categorii necesita adoptarea unor decizii importante si diferite de catre managerii direct raspunzatori, câteva dintre aceste decizii fiind  prezentate în tabelul 1.

Categorie

Decizii asupra:

Personalul existent

Evaluarea performantei

Productivitate

Trening

Remuneratie

Promovare/dezvoltare cariera

Personalul care va fi recrutat

Metode de recrutare

Proceduri de selectie

Trening

Termenii contractului

Personalul potential

Metode de recrutare

Relatii publice

Niveluri de salarizare

Beneficii ale angajatilor

Personalul ce paraseste organizatia

Concedieri pentru performante slabe

Pensionari

Fluctuatii ale fortei de munca

Tabelul 1. - Categorii de personal si deciziile aferente importante pentru planificarea        resurselor umane

  Cine face planificarea?

            Planificarea traditionala a resurselor umane este în mod natural initiata si condusa de catre departamentul de resurse umane. Totusi deoarece sunt necesare informatii din toate subunitatile organizatiei, anumiti manageri pot fi implicati în procesul de planificare fiind nevoie, uneori, implicarea mai adânca a unor manageri decât a altora. Planificarea strategica a resurselor umane implica participarea atât a managementul de vârf, cât si a expertilor în resurse umane si se poate baza pe informatii ce provin de la diferite niveluri ale managementului.

            Nu toate organizatiile se angajeaza în planificarea resurselor umane, desi din ce în ce mai multe organizatii fac aceasta în regular. Ca si în cazul multor activitati legate de resurse umane, este mult mai probabil ca firmele mari sa aiba sisteme de planificare a resurselor umane, decât firmele mici.

Când se încheie planificarea?

În mod nominal, o organizatie face aceasta planificare o singura data pe an, dar pot fi aduse modificari de-a lungul anului pe baza informatiilor noi primite.

De exemplu, un esec neasteptat al unei afaceri indica faptul ca planurile de recrutare de personal pe termen scurt trebuie regândite. Procesul de planificare poate avea anumite termene în timp. De exemplu, organizatiile ce se afla în stadiul incipient de dezvoltare a functiei de planificare a resurselor umane, de regula, planificara pe termen scurt - doar un an în avans - si cu accent pe recrutare si reducere de personal. Organizatiile cu mai multa experienta în planificarea resurselor umane si cu nevoi mult mai complexe pot planifica si pentru doi, trei ani. Anumite organizatii se pot angaja în planificarea pe termen lung a resurselor umane - mai mult de trei ani.

1.2. Prognozarea cererii de forta de munca

Imediat ce specialistii în planificarea resurselor umane au colectat si au analizat informatii atât din surse interne, cât si externe, acestia trec la prognozarea cererii de forta de munca, care consta în estimarea cantitativa si calitativa a necesitatilor viitoare de resurse umane. Managerul trebuie sa raspunda la întrebare: De câti oameni va fi nevoie pentru îndeplinirea planurilor viitoare ale organizatiei? Aceste prognoze se sprijina pe informatii despre trecut si despre prezent, precum si pe prezumtii despre viitor.

Metodele de prognozare a cererii de forta de munca se împart în doua categorii:

ü      logice



ü      matematice.

 În practica, cele mai multe organizatii folosesc o combinatie a celor doua categorii.

Metode logice

Metodele logice iau în considerare si factorii cantitativi, dar permit si folosirea intuitiei si a experientei, în egala masura. Aceste metode pot fi folosite de organizatii mici, sau de acele organizatii care fac pentru prima data o prognozare a cererii de forta de munca si nu detin baza de date pentru a putea folosi unul sau mai multe metode matematice complexe. Metodele logice pot fi, de asemenea, preferate atunci când organizatia sau mediul în care aceasta îsi desfasoara activitatea se gasesc în stare de tranzitie. În asemenea conditii, tendintele si corelatiile din trecut nu pot fi folosite pentru a putea face prognoze precise pentru viitor.

Printre cele mai simple metodeb logice se numara prognozarea pe unitati. Fiecare unitate, ramura sau departament estimeaza propriul necesar de angajati pentru viitor. Managerii primesc anumite informatii pe care le analizeaza pentru a face aceste prognoze. Suma estimarilor pentru fiecare unitate este tocmai prognoza cererii de forta de munca pentru întreaga organizatie.

Specialistii în planificarea resurselor umane din cadrul  departamentului de resurse umane trebuie sa revada aceste prognoze facute la nivel de unitate înainte de a le însuma, deoarece este stiut faptul ca exista o tendinta naturala a managerilor acestor unitati de a exagera putin atât importanta unitatilor pe care le conduc, cât si necesarul de forta de munca.

O alta metoda logica implica prognozarea de catre managerii de nivel înalt si de catre directorii executivi. Acesti experti se întâlnesc pentru a discuta gradul în care necesarul de resurse umane este afectat de catre planurile de afaceri, de economie, sau de alti factori la fiecare nivel al organizatiei. Pe lânga predictia necesarului de forta de munca pe baza unor conditii concrete existente, acesti experti pot face, de asemenea, unele prognoze luând în calcul cele mai bune sau cele mai rele conditii ipotetice. De exemplu, ei pot prognoza care va fi necesarul de forta de munca daca tot ceea ce ar putea merge rau va merge rau (o  recesiune economica; organizatia pierde un proces important). Dupa efectuarea acestor exercitii, expertii pot estima cu destula exactitate necesarul viitor de forta de munca, deoarece acesta se va situa undeva între prognoza pentru conditiile negative si cea pentru conditii pozitive.

O metoda logica foarte structurata utilizata de experti este metoda Delphi. Aceasta metoda are ca scop atingerea unui consens atunci când se face o prognozare a necesarului de forta de munca. Când se foloseste aceasta tehnica, expertii nu se întâlnesc fata în fata. Metoda este mult mai economica, daca expertii se gasesc, în diferite puncte ale organizatiei. De asemenea, ea poate îmbunatati calitatea deciziei, deoarece minimizeaza conflictele de personalitate si împiedica grupurile mai galagioase sa domine procesul decizional.

Primul pas în metoda Delphi este de a proiecta un chestionar, prin care expertilor li se cer raspunsuri la anumite întrebari precum si motivul pentru care au ales acele raspunsuri.

Rezultatele vor fi analizate si returnate expertilor împreuna cu un al doilea set de întrebari. În acest fel, expertii pot învata unul de la altul si pot sa-si modifice sau sa-si detalieze pozitia în cel de-al doilea chestionar. Procesul va continua timp de câteva runde, pâna când expertii vor cadea de acord asupra unui rezultat.

Un proces Delphi complet utilizeaza câteva runde de chestionare, astfel încât acest proces poate dura câteva luni. Este evident faptul ca atunci când este nevoie de o prognozare rapida, aceasta metoda nu se poate utiliza.

Metode matematice simple

Metodele matematice cele mai simple utilizeaza numai un singur factor pentru a prognoza cererea de forta de munca. De exemplu, se pot examina nivelurile reprezentând numarul de angajati ai organizatiei în fiecare an, pentru a se observa tendinta crescatoare sau descrescatoare si daca aceasta tendinta se va extinde si pentru anul urmator. O metoda mai buna ar putea fi utilizarea prognozelor referitoare la vânzarile viitoare, la productia viitoare sau la alti factori care au directa legatura cu necesarul de forta de munca.

Productivitatea este reprezentata de numarul mediu de unitati produse per angajat în decurs de un an. Sa presupunem ca o companie produce dulapuri si din evidentele trecute reiese  faptul ca productivitatea este de 50 de dulapuri per angajat în decursul unui an. Daca departamentul de marketing se asteapta sa vânda 10.000 de dulapuri anul viitor, atunci compania va avea nevoie de 10.000/50 = 200 muncitori calificati. Pe de alta parte daca firma a avut în trecut câte un supervizor (manager) la fiecare 25 de muncitori calificati, atunci va fi nevoie de 8 manageri pentru cele 200 de muncitori calificati.

Prognozarea cu ajutorul productivitatii muncii se bazeaza pe ipoteza ca necesarul de angajati creste liniar cu volumul de munca ce trebuie efectuat. Aceasta ipoteza nu este întotdeauna corecta. Sa ne imaginam, de exemplu ca o companie face fata cererii crescânde de produse, convingând angajatii sa lucreze peste program. La un moment dat compania nu va mai face fata cererii si îsi va deschide noua fabrica. În acest moment va aparea un salt în angajarea de personal, ce va avea ca efect o discontinuitate în relatia dintre cererea de forta de munca si nivelul productiei.

Metode matematice complexe

Anumite metode de prognozare utilizeaza tehnici statistice mai complicate. Companiile mari, care au utilizat de multi ani planificarea resurselor umane, folosesc aceste metode. Una dintre aceste metode, numita si regresia multipla,  utilizeaza câtiva factori care au legatura cu cererea de forta de munca, pentru a putea prognoza necesarul viitor de personal. Printre acesti factori se numara vânzarile, profitul, investitiile de capital si produsul intern brut. Datele si informatiile din anii trecuti sunt folosite pentru a  dezvolta o ecuatie ce descrie relatia dintre acesti factori si necesarul de angajati; apoi valorile curente sau prognozate ale acestor factori sunt introduse în ecuatie pentru a prezice necesarul viitor de forta de munca.

Aceasta metoda se poate aplica numai daca exista suficiente date, daca exista o relatie strânsa între factori si necesarul de forta de munca si când nu se anticipeaza schimbari dramatice ale productivitatii.

Cererea bruta li cererea neta de forta de munca

Cererea bruta de forta de munca este aratata în figura 4. Obiectivele organizatiei sunt transformate în intentii si planuri de evaluare si de asigurare de forta de munca suficienta, în timp ce cererea de bunuri si de servicii constituie o presiune externa asupra necesarului de forta de munca al organizatiei.


Figura 4. - Cererea bruta de forta de munca a unei organizatii

La un nivel mult mai detaliat, cererea neta de forta de munca sau, mai bine zis, cererea de personal aditional este reprezentanta în figura 5. Se poate observa ca s-au introdus alti câtiva factori importanti, cum ar fi presiunea exercitata de sindicate sau efectele datorate tehnologiei.


Figura 5. - Cererea neta de forta de munca a unei organizatii

1.3. Oferta de forta de munca

Imediat ce a fost prognozata cererea de forta de munca, este necesar sa se prognozeze oferta de forta de munca pe care organizatia o va avea deja  la dispozitie pentru a face fata cererii.

Oferta de resurse umane poate fi:

v     Interna;

v     Externa;

      1.3.1 Oferta interna de resurse umane

 Oferta interna de forta de munca este compusa din toti angajatii curenti ai unei organizatii. Acesti angajati pot ajuta la satisfacerea cererilor viitoare de forta de munca, ramânând angajati în aceleasi posturi sau fiind avansati sau transferati în posturile ramase vacante din cadrul organizatiei.

Oferta interna de forta de munca se schimba în permanenta, pe masura ce se fac angajari si pensionari sau au loc decese sau concedieri. Pentru a fi la curent cu oferta curenta interna si pentru a putea prognoza oferta viitoare de forta de munca, specialistii în planificare au nevoie de un anumit sistem de informatii referitoare la forta de munca existenta.

Ca minim necesar, acest sistem poate fi alcatuit din fise de personal, care arata numarul de persoane ce executa o anumita munca în cadrul organizatiei. Pentru companii mici, un sistem manual ca acesta poate fi suficient. În cazul companiilor mari se foloseste sistemul informatic al resurselor umane.

Pentru analiza calitatii ofertei interne de resurse umane se organizeaza inventarierea  calificarilor .

Inventarul calificarilor este un sistem manual sau computerizat proiectat sa tina evidenta experientei, educatiei si a calificarilor speciale ale angajatilor. Un exemplu unui  formular de inventariere a calificarilor este prezentat în figura 6. În functie de date necesare,  el se poate modifica.

Inventar al calificarilor

Numele angajatului: S. M.                                     Data: 1-2-98

Numarul angajatului: 64                                        Departament: 212

Element cheie

Element       Descriere        Activitate

1. Audit si                          Analizeaza,

   inspectie                          inspecteaza

   de risc

2. Resurse umane              Analizeaza

Experienta de lucru

Perioada      Descriere

1998            Referent de                  

                    specialitate

                    S.C. Nationale

1992-1995   Referent de

                    specialitate

                   M. Industriilor

Educatia

Grad      Domeniu           An

MBA      Business

               Administration   1997

BS          Inginerie             1991

Cursuri speciale

Curs                                   Data

Managementul Resurselor Umane  1993

Sisteme de operare                          1994

Analiza de tip cash-flow                 1995

Limbi straine

1. Engleza - fluent

2. Franceza - bine

Post preferat

1.Audit

2.Resurse umane

Loc preferat

1. Bucuresti

2. Brasov

Hobby-uri

1. Pictura

2. Astronomie

   Semnatura angajatului:__________  DRU:

                      Data:________________  Data:

Figura 6. - Formular de inventariere a calificarilor.

           

Acest inventar al calificarilor poate fi folosit la evaluarea ofertei curente de forta de munca. De exemplu, un manager vrea sa stie câti oameni lucreaza ca agenti de vânzari, câti oameni au experienta în domeniul stingerii incendiilor ca pompieri, sau câti ingineri atestati sunt angajati. Acest inventar poate folosi, de asemenea, la identificarea candidatilor pentru promovare sau transfer. Totusi, pentru ca acest inventar al calificarilor sa fie cât mai folositor, trebuie ca acesta sa fie precis si la zi. Obtinerea informatiilor si mentinerea lor la zi este o munca foarte importanta.

Adeseori informatiile initiale se obtin cu ajutorul chestionarelor. Apoi, în fiecare an, angajatii primesc o fisa cu datele lor personale, pe care vor trebui sa le modifice, daca este cazul.

Uneori aceste modificari se pot face automat. De exemplu, daca un anumit numar de angajati participa la un program de training atunci consemnarea acestui lucru va apare în inventarul calificarilor stocat în memoria unui computer. Sistemele de inventariere a calificarilor descrise aici sunt întrucâtva limitate, deoarece ele nu contin toate datele despre angajati, pe care o organizatie le detine. De aceea, mai nou, se observa o folosire din ce în ce mai accentuata a sistemelor informationale a resurselor umane, care pot face mult mai multe decât sistemele de inventariere a calificarilor.

Analiza Markov

O metoda simpla de prognozare a ofertei interne de forta de munca este analiza Markov. Pionul principal al analizei Markov este matricea probabilitatii de tranzitie care descrie probabilitatile unui angajat de a ramâne în acelasi loc si a desfasura aceeasi activitate, de a efectua o alta munca în cadrul organizatiei sau de a parasi organizatia. Perioada pe care se face aceasta analiza este de regula un an.

Când aceasta matrice este înmultita cu numarul de angajati care încep anul în fiecare din posturile existente în cadrul organizatiei, vom avea ca rezultat numarul prognozat de angajati ce-si vor desfasura activitatea în acele posturi la sfârsitul anului.

Pentru a dezvolta o matrice a probabilitatii de tranzitie, specialistii trebuie sa strabata urmatorii pasi:

1. Sa specifice un set exclusiv si exhaustiv de stari care includ toate posturile între care angajatii se pot transfera, precum si o stare de iesire pentru aceia care abandoneaza, mor, se pensioneaza sau sunt concediati.

2. Sa obtina informatii din ultimii ani asupra ratelor de tranzitie ce au survenit între aceste stari. Asemenea date pot arata, de exemplu, ca pe parcursul ultimului an, 15% dintre angajatii care au început anul, desfasurând activitatea A, au parasit organizatia, 10% au fost transferati în alte posturi, unde au desfasurat activitatea B, si 5% au fost promovati, desfasurând activitatea C.

3. Sa încerce sa dezvolte si sa estimeze ratele de tranzitie viitoare. Multe organizatii folosesc ratele de tranzitie din anul precedent. Totusi, daca anul precedent a fost unul atipic (cu o rata de tranzitie neobisnuit de mare sau mica), se poate face o medie a ratelor ultimilor ani. acest ultim pas este foarte important, deoarece precizia prognozei depinde foarte mult de utilizarea unor rate de tranzitie cât mai corecte.

Imediat ce matricea probabilitatilor de tranzitie a fost elaborata, aplicarea ei este un lucru foarte simplu (vezi tabelul 2.).

Matricea probabilitatii de tranzitie

(sfârsitul anului)

(Începutul anului)   Activ. A    Activ. B     Activ. C     Activ. D     Iesire

Activ. A                   0.70           0.10            0.05            0                 0.15

Activ. B                   0.15           0.60            0.05            0.10            0.10           

Activ. C                   0                0                 0.80            0.05            0.10

Activ. D                   0                0                 0.05            0.85            0.10




Matricea aplicata

                      Nr. Initiat

                      de angajati    Activ. A    Activ. B     Activ. C     Activ. D     Iesire

Activ. A                   62        44              6                 3                 0               9

Activ. B                   75        11              45               4                 8               7           

Activ. C                   50         0                0                40               2               8

Activ. D                   45        0                 0               2                  38             5

Nr. prognozat

de angajati la

sfârsitul anului                     55              51              49                48            29

Tabelul 2. - Analiza Markov

Pentru a face prognoza, matricea este înmultita cu vectorul  ce cuprinde numarul de angajati ce se regasesc într-o anume stare. De exemplu, activitatea A s-a desfasurat la începutul anului cu 62 de angajati. 15% dintre acestia (15%*62 = 9) au parasit organizatia; 10 procente (10%*62 = 6) s-au transferat la activitatea B; si 5 procente (5%*62 = 3) s-au transferat la activitatea C. Aceasta face ca din numarul initial doar 44 de angajati sa-si continue activitatea A. Totusi 15 procente din 75 de angajati ce desfasurau activitatea B (15%*75 = 11) s-au transferat la activitatea A, astfel încât numarul total de angajati ce desfasoara activitatea A la sfârsitul anului este 55 (44 + 11).

Analiza Markov arata ce se va întâmpla daca ratele de tranzitie existente ramân aceleasi.

Acest tip de analiza poate fi, de asemenea, folosit pentru a evalua impactul unor modificari posibile ale ratelor de tranzitie.

Evaluarea ofertei interne de forta de munca de catre manageri

Întrebarile tipice pe care managerii trebuie sa si le puna atunci când evalueaza aceasta oferta interna sunt urmatoarele:

* Categorii de posturi - Ce categorii de angajati avem? (de exemplu, ingineri, tehnicieni etc.)

* Numar - Câti oameni se regasesc în fiecare categorie?

* Calificari - Ce calificari au angajatii din aceste categorii?

* Performante - Ce nivele de performanta atingem cu aceste categorii de angajati?

* Flexibilitate - Cât de usor este sa transferi angajatii de la un post la altul? Care este punctul de vedere al sindicatului?

* Promovabilitate - Câti dintre angajati sunt pregatiti pentru promovare? Ce tip de training poate fi asigurat pentru a asista aceste promovari?

* Fluctuatia - Care este rata fluctuatiei fortei de munca pe categorii si departamente? Câti oameni se vor pensiona? Câti oameni au parasit organizatia pe motiv de insatisfactie? Exista evolutii notabile în acest sens?

Fluctuatia reprezinta raportul dintre numarul de angajati ce parasesc organizatia si numarul mediu de noi angajati în ultimul an. Acesta relatie se poate scrie:

               Numarul de angajati care parasesc organizatia

Fluctuatia  =                                                                                           x100

                   Numarul mediu anual de noi angajati

O fluctuatie de 25% este considerata ca satisfacatoare de catre cele mai multe firme. Desi acest indice este folositor în termeni largi, are totusi câteva dezavantaje:

* Nu indica în ce zone ale organizatiei rata fluctuatiei este mare.

* Nu arata perioada de timp în care cei care au parasit organizatia si-au desfasurat activitatea.

* Nu indica schimbarile neasteptate în numarul de personal angajat de la an la an.

Unele organizatii folosesc indicele de stabilitate a fortei de munca. Relatia de calcul este urmatoare:

Indece            Numarul de angajati de peste un an care parasesc organizatia

      de      =                                                                                                         x 100

stabilitate                                Numarul de angajati în urma cu un an

Chiar daca se utilizeaza acest indice, organizatiilor le va fi greu sa identifice acele subunitati în care angajatii parasesc mai devreme organizatia decât alti angajati de la alte subunitati.

Este mult mai eficient sa se întocmeasca o analiza referitoare la angajatii care parasesc organizatia în functie de vechimea în munca, asa cum se arata în tabelul 3.

Perioada 1 ianuarie - 31 decembrie

Categoria        Mai putin      6-12      1-2      3-5      6-10      Peste 10

de angajati      de 6 luni        luni        ani      ani     ani          ani

Necalificati

Calificati

Functionari

Supervizori

Manageri

Tabelul 3. - Angajati ce parasesc organizatia dupa vechimea în munca

Fluctuatia de personal prezinta o serie de avantaje si dezavantaje, care vor fi prezentate în cele ce urmeaza.

Avantaje

* Ofera oportunitatea de a angaja personal nou cu idei noi.

* Deschide canale de promovare pentru angajatii cu vechime mare.

* Introduce autoselectarea printre noi angajati, ceea ce poate împiedica concedieri ulterioare.

Dezavantaje

* Costuri aditionale legate de recrutare si înlocuire.

           * Întreruperi si difunctionalitati ale procesului de productie de bunuri sau servicii.

* Costuri aditionale de training.

* Investitia în oameni pierduta.

* Dificultati în atragerea de personal nou.

Pentru a concluziona, trebuie spus ca o rata mica a fluctuatiei este benefica, mai ales atunci când o organizatie se afla în declin. O rata mare a  fluctuatiei de personal nu este de dorit pentru cele mai multe organizatii, datorita dezavantajelor semnificative care apar.

1.3.2. Oferta externa de forta de munca

Organizatiile interactioneaza în mod continuu cu piata externa a fortei de munca. De aceea specialistii în planificarea resurselor umane trebuie sa stie sa evalueze oferta externa de forta de munca si cum sa se adapteze acesteia.

Un volum mare de informatii cu  privire la oferta de forta de munca este colectat si publicat periodic, însa întelegerea acestor informatii reclama cunoasterea câtorva concepte si definitii.

Forta de munca civila este reprezentata de persoanele în vârsta de 16 ani sau peste care nu sunt în cadrul armatei si care sunt angajati sau îsi cauta de lucru. Forta de munca civila nu îi cuprinde pe cei care au încetat sa-si mai caute de lucru sau sunt în închisori.

Rezerva de forta de munca este formata din persoanele în vârsta de 16 ani sau peste care deocamdata nu lucreaza:

* studentii;

* persoanele casnice;

* pensionarii.

Aceste persoane sunt considerate ca fiind o rezerva deoarece ele pot lucra oricând în caz de urgenta, sau daca sunt stimulate în mod adecvat.

Rata participarii fortei de munca este procentul din populatia totala apta de munca ce se regaseste în forta de munca civila.

Rata somajului reprezinta procentul din forta de munca ce îsi cauta de lucru.

Evenimentele pe piata fortei de munca trebuie luate în considerare  de catre manager în procesul planificarii. Conceptul de piata a fortei de munca este unul important. O piata a fortei de munca este o zona din care o companie recruteaza personal. De exemplu, piata fortei de munca pentru secretare, casieri sau instalatori este tocmai zona geografica apropiata. Pentru alte slujbe, cum ar fi profesori universitari, manageri de nivel ierarhic superior sau cercetatori chimisti,  piata fortei de munca toate fi de nivel national sau chiar international.

Înainte de a lua o decizie, managerii unei organizatii trebuie sa fie siguri ca informatiile sunt colectate de pe o piata a fortei de munca adecvata. Cunoscând faptul ca rata somajului la nivel national este foarte ridicata, acest lucru nu va garanta faptul ca o firma va fi capabila sa-si gaseasca un numar suficient de noi angajati în orice zona a tarii. Pietele fortei de munca se bazeaza atât pe calificari, cât si pe zonele geografice.

Evolutii ale industriei si ocupatiilor  pot influenta într-un mod procesul recrutarii în viitor, de aceea el trebuie prognozat pentru evitarea unor probleme cu lipsa personalului. Oficiile de statistica si alte institutii/persoane competente pot prognoza care ocupatii si ramuri industriale se vor dezvolta sau nu în viitorul apropiat. Conform acestor planuri în mai multe tari sa elaboreaza planuri de admitere în institutii de învatamânt. Manager în resurse umane trebuie sa ia în considerare aceste prognoze pentru prognozarea ofertei de resurse umane cât mai corecta.

În caz în care oferta externa este foarte mare si depaseste cereri din partea patronilor problemele cu recrutarea deseori nu apar. Daca oferta externa este redusa planificarea este foarte importanta în acest caz, deoarece recrutarea de personal de pe piata externa nu este tocmai usoara, daca se tine seama si de lipsa de personal calificat.

Optiunile unui program de planificare a resurselor umane sunt prezentate în figura 7.


Figura 7. - Optiunile unui program de planificare a resurselor umane

Atunci când oferta interna de forta de munca este redusa, o companie poate lua în calcul si alte alternative în afara apelarii la piata externa. De exemplu, compania poate încuraja angajatii care sunt în pragul pensionarii sa-si continue activitatea, sau poate sa reangajeze personalul pensionat deja.

Daca o penurie de personal este cauzata de o rata a fluctuatiei personalului angajat deosebit de mare, atunci compania trebuie sa gaseasca motivul care a determinat aceasta fluctuatie si sa ia imediat masuri pentru remedierea situatiei. Daca se reuseste acest lucru, se vor anula costuri suplimentare necesare recrutarii si trainingului, iar atitudinea angajatilor se poate îmbunatati substantial.

Pe de alta parte, daca planurile pe termen lung sugereaza faptul ca cererea de forta de munca va scadea rapid, atunci este de nedorit angajarea de personal nou, permanent.

Pentru perioade relativ scurte de crestere a cererii de forta de munca, companiile pot mai degraba sa plateasca ore suplimentare propriilor angajati, decât sa angajeze personal nou.

Un alt mod de a face fata acestei situatii de crestere a cererii de forta de munca pe termen scurt este de a subcontracta unele lucrari altor firme, sau de a închiria personal de la firme specializate în asemenea servicii.

1.3.   Marketing personalului

Marketing personalului este o activitate îndreptata pe determinare si satisfacerea necesitatii de personal.

            În ultimul timp se raspândeste abordarea de antreprenor, de piata, unde munca, conditii de munca, locuri de munca sunt privite ca produse de marketing. Înca din anii 70" companii din Vest folosesc metodele de marketing în managementul resurselor umane.

            În sensul mai larg marketing personalului este o filosofie si strategie conducerii personalului. Personalul este privit ca clientii firmei. Scopul marketingului consta folosirea optimala a resurselor umane prin crearea conditiilor de munca favorabile, care creste productivitatea muncii si loialitatea angajatilor. Cu alte cuvinte aceasta este "vânzarea" firmei angajatilor proprii. Conceptul marketing personalului în sensul larg se bazeaza pe gândirea economica, gândirea de piata, ceea ce deosibeste fata de concepte traditionale, clasice conducerii personalului.

            În sens restrâns marketing personalului este o functie departamentului resurselor umane. Aceasta functie este îndreptata pe depistarea si acoperirea necesitatii în resurse umane dintr-o întreprindere.

            Scopul marketingului personalului consta în detinerea informatiilor complete despre piata muncii pentru satisfacerea necesitatilor de personal cât mai eficienta si atingerea obiectivelor propuse. Marketing resurselor umane pregateste "fundamentul" pentru recrutarea finala.

            Metodologia generala a marketingului în domeniului resurselor umane se bazeaza pe teoria marketingului industrial. Etapele principale a activitatii de marketing în domeniul resurselor umane este prezentata în schema de mai jos.

Text Box: Analiza si selectarea surselor informatiilor  pentru activitatea de marketingText Box: Analiza factorilor externe si interne care determina directia activitatii de marketingText Box: Elaborarea masurilor de marketing resurselor umaneText Box: Elaborarea planului de marketing si realizarea lui



Figura Nr.8  -  Schema generala activitatii de marketing personalului. (Sursa: Kibanov A.A. Upravlenie personalom organizatzii, Norma, Moskva, 1998 ).

            Informatii initiale pentru determinarea activitatilor de marketing si elaborarii planului de marketing sunt furnizate de analiza factorilor externi si interni. Aceasta analiza este punctul de plecare a activitatilor de marketing.

            Factori externi prezinta conditii externe, de mediu extern, care nu pot fi influentate si modificate de întreprindere, dar pentru determinarea calitativa si cantitativa corecta a necesitatilor de personal si surselor optime de acoperire acestor necesitati. Aceste factori nu depind de activitatea întreprinderii. Analiza factorilor care provin din exterior poate elimina greseli în folosirea tehnicilor de marketing personalului. Factori externi care determina continutul activitatilor de marketing personalului sunt prezentate în  tabel Nr.4.

            Factori interni sunt acele factori care provin din interiorul organizatiei si pot fi influentate în oricare masura de întreprindere. Factori prezentati în tabelul Nr.5 fac parte din factori interni.

Tabel Nr.4

              Factori externi în marketing personalului*.

Denumire factorului extern

Caracteristici factorului

Situatia pe piata muncii

Se caracterizeaza de procese demografice, economice, nivelul somajului s.a.m.d. Principalele elementele analizei în marketing personalului sunt:

Cererea de resurse umane si structura cantitativa;

Oferta resurselor umane;

Tehnologii

Dezvoltarea tehnologiilor moderne modifica caracterul si continutul muncii la rândul lor modifica cerintele locurilor de munca, pregatirii angajatilor.

Particularitatile cerintelor sociale

Acest factor determina motivatia angajatilor.

Legislatia muncii

Trebuie luata în considerare legile Codului Muncii, ultimele hotarâri Guvernului si altele acte normative care pot influenta relatii patron-angajat.

Politica în domeniul resurselor umane din firme concurente

Studierea formelor si metodelor managementului resurselor umane folosite de concurenti este necesara în elaborarea propriei strategiei în domeniul resurselor umane.

    

*  -   Sursa: Kibanov A.A. Upravlenie personalom organizatzii, Norma, Moskva, 1998

        

      Tabel Nr.5

             Factori interni în marketing personalului*.

Denumire factorului intern

Caracteristici factorului

Scopuri

Acest factor poate fi considerat comun pentru marketing industrial si marketing personalului. Scopuri bine definite determina directia activitatii de marketing, strategiei de marketing cum în domeniul productiei la fel si în domeniul resurselor umane.

Resurse financiare

Analiza posibilitatilor întreprinderii în finantarea activitatilor de recrutare, selectionare, perfectionare resurselor umane si alte activitati din domeniul resurselor umane.

Potentialul resurselor umane

Depinde de tehnici si metode managementului resurselor umane folosite de specialisti în resurse umane, competitivitatea  si pregatirea lor, ceea ce în mare masura determina succesul realizarii planului de marketing în domeniul resurselor umane.

Surse de acoperire necesitatilor de personal

Acest factor este privit ca factor intern, deoarece întreprinderea selecteaza surse de acoperire necesitatilor de personal care corespund celorlalte factori interni si externi: scopurilor întreprinderii, tehnologiilor, resurselor financiare disponibile si altele.

 

*  -  Sursa: Kibanov A.A. Upravlenie personalom organizatzii, Norma, Moskva, 1998

Directii de baza a marketingului resurselor umane sunt:

ü      Determinarea cerintelor;

ü      Determinarea necesitatilor de personal;

ü      Planificarea cheltuielilor cu recrutarea si utilizarea ulterioara a resurselor umane;

ü      Analiza si selectia surselor de recrutare;

Determinarea cerintelor se face pe baza fisei postului, rezultatelor analizelor postului, analizei culturii organizationale etc. Determinarea cerintelor presupune determinarea criteriilor calitative obligatorii, dorite si nedorite pentru fiecare post, carora trebuie sa corespunda candidatul pentru ocuparea acestui post.

Determinarea necesitatilor de personal va fi examinata mai jos.

Cheltuieli cu recrutarea si utilizarea ulterioara a resurselor umane sunt compuse din cheltuieli externe si interne, care la rândul lor pot fi unice si curente (regulate).

Cheltuielilor externe unice apartin cheltuieli cu încheierea contractelor de recrutare, recalificare sau perfectionare cadrelor cu institutii de învatamânt, agentii de recrutare si trening si alte organizatii. Din cheltuieli externe curente prezinta cheltuieli cu activitati de cercetare si operative în domeniului marketingului resurselor umane. Din  aceste cheltuieli fac parte cheltuieli cu colectarea si analiza informatiilor, cheltuieli cu publicitate, cheltuieli cu deplasarea angajatilor din departamentul de marketing si altele. Cheltuielilor interne unice apartin cheltuieli cu crearea noilor posturi si modificarea  celor existente, investitii în construirea obiectelor sociale si alte. Din cheltuieli interne curente fac parte cheltuieli cu salariu, premii, bonusuri personalului nou angajat sau recalificat.

Text Box: Determinarea tuturor surselor disponibile de recrutareText Box: Determinarea cailor posibile de recrutareText Box: Selectarea surselor si cailor de recrutareText Box: Analiza surselor si cailor de recrutare din punct de vedere corespunderii candidatilor cerintelor cantitative si calitative si resurselor banesti disponibileAlegerea surselor de recrutare depinde de alte doua activitati de marketing - elaborarea cerintelor profesionale si valorificarea cheltuielilor cu recrutarea si folosirea ulterioara a personalului. Etapele selectarii surselor de acoperire necesitatilor de personal este prezentat în figura Nr.9

Figura Nr.9   -  Etapele selectarii surselor si metodelor de recrutare. (Sursa: Kibanov A.A. Upravlenie personalom organizatzii, Norma, Moskva, 1998 ).

În calitate de surse de acoperire necesitatilor de personal pot fi remarcate urmatoarele:

ü      institutii de învatamânt;

ü      centre de trening;

ü      agentii de recrutare;

ü      oficii fortelor de munca;

ü      asociatii si reuniuni profesionale;

ü      cunostinte si rude;

ü      piata muncii;

ü      surse interne de recrutare, din care fac parte:

·        transferarea angajatilor dintr-un departament în altul cu sau fara recalificare;

·        promovarea angajatilor pe un post superior;

·        Largirea postului;

Caile de satisfacerea necesitatilor de personal în functie de gradul participarii întreprinderii în procesul recrutarii pot fi clasificate în cai active si cai pasive.

Întreprinderea poate folosi urmatoarele cai active de recrutare:

ü      firma recruteaza personalul în institutii de învatamânt încheind contracte cu aceste institutii;

ü      Întreprindere trimite cereri în oficii de forta de munca si somaj;

ü      Întreprindere apeleaza la agentii de recrutare pentru recrutarea personalului;

ü      Întreprinderea apeleaza la angajatii proprii pentru recrutarea din cercul lor de cunostinte;

ü      Etc.

Întreprinderea foloseste cai pasive daca:

ü                  Publica anunturi de recrutare în ziare si reviste;

ü                  Întreprinderea recruteaza candidati ocazionali care vin în scopul angajarii la întreprindere;

ü                  si alte.

Pentru studierea factorilor interni si externi care influenteaza activitatile de marketing, specialist are nevoie di informatii. De la calitatea si cantitatea informatiilor depinde rezultatul analizei factorilor. Surse informationale care pot fi folosite în marketing resurselor umane sunt:

ü      Informatii din institutii de învatamânt privind numarul absolventilor si studentilor, facultati si specializari etc.;

ü      Informatii analitice publicate de autoritatile de stat privind forta de munca, somajul, ocupatie etc.

ü      Informatii publicate de oficii de forta de munca si somaj;

ü      Reviste si ziare specializate;

ü      Expozitii si târguri specializate;

ü      Publicitatea altor organizatii, mai ales concurentilor;

ü      Prezentari si târguri de joburi din institutii de învatamânt;

ü      Asociatii profesionale;

ü      si alte.


loading...











Document Info


Accesari: 17611
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2018 )