Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza






CARACTERISTICI GENERALE ALE MATERIALELOR

Arhitectura constructii











ALTE DOCUMENTE

Arhitectura romana
Legea 10 din 18 ianuarie 1995 privind calitatea in constructii
Solutii de reabilitare termica
CURTEA DE ARGEs - Ţara Romāneasca
Importanta asupra sigurantei, a protectiei
Instalarea imbinarilor la beton
Care sunt cele doua sisteme de rezistenta a cladirilor
Energie eoliana sau solara pentru casa de vacanta sau cabana
Arbori de apartament
Agrement Tehnic - Ferestre si usi din profile PVC dur KBE


CARACTERISTICI GENERALE ALE MATERIALELOR

1. CARACTERISTICI  FIZICE sI MECANICE

1.1. DENSITATEA MATERIALELOR

            Densitatea unui material - raportul dintre masa si volumul lui. Densitatea se poate exprima īn mai multe feluri, si anume :

  • Densitatea ρ ( denumita densitate reala )
  • Densitatea aparenta ρa
  • Densitatea īn gramada ρ g
  • Densitatea īn stiva ρs

Densitatea materialelor se masoara īn SI, ī 10510j95k n Kg / m3, iar greutatea specifica īn kgf / m3.

Densitatea ρ se defineste prin raportul  , iar greutatea specifica prin:

Densitatea aparenta ρa reprezinta raportul dintre masa m a unui material poros si volumul sau aparent Va, adica :

Masa materialului se determina prin cāntarire, iar volumul aparent, dupa diferite metode īn functie de forma materialului prin :

-                           masurarea directa a dimensiunilor probei pentru materialele cu o forma geometrica regulata;

-                           masurarea volumului de apa dislocuit pentru materialele de forma geometrica neregulata;

-                           metoda utilizata pe santier

Densitatea īn gramada ρ g se refera la materialele alcatuite din granule, īntre care exista goluri (ciment, nisip, pietris etc. ). Densitatea īn gramada ( sau īn vrac ) reprezinta raportul dintre masa m a materialului granular si volumul sau īn gramada Vg, care cuprinde volumul solid al materialului, porii granulelor si golurile dintre granule : .

Valoarea Vg este īn functie de gradul de īndesare al materialului, astfel ca densitatea īn gramada se determina fie īn stare afānata ρga, fie īn stare īndesata ρ.

Densitatea īn stiva ρs se determina la materialele care se pot aseza īn stiva ( caramizi, lemne etc. ) si se calculeaza cu relatia : , unde masa m se determina prin cāntarire, iar volumul stivei Vs, prin calcul, cunoscānd dimensiunile ei.

1.2. COMPACTITATEA

            Compactitatea C a unui material reprezinta raportul dintre volumul fayei solid V si volumul sau aparent Va, adica : , iar īn functie de densitati, avem :

            Compactitatea reprezinta gradul de umplere al volumului materialului cu substanta solida.

            Volumul aparent al unui corp este compus din volumul de material solid V si volumul tuturor porilor Vp, adica : Va = V + Vp, rezulta ca Va ≥ V si deci C ≤ 1. Valorile limita se refera la materiale lipsite de pori ca sticla, otelul s.a. la care compactitatea este maxima : C = 1.

            Compactitatea se exprima, īn procente si reprezinta o caracteristica importanta de care depind alte proprietati ale materialelor : rezistentele mecanice, permeabilitatea, rezistenta la īnghet - dezghet etc.

1.3. POROZITATEA

            Porozitatea caracterizeaza gradul de neumplere al volumului unui material cu substanta solida. Īn functie de natura porilor se deosebesc doua tipuri de porozitati : totala si aparenta               ( deschisa ).

            Porozitatea totala se defineste ca raportul dintre volumul total al porilor īnchisi si deschisi Vp si volumul aparent al materialului Va, adica :

            Porozitatea si compactitatea sunt complementare. Porozitatea se exprima īn mod obisnuit īn procente:

            Porozitatea aparenta ( deschisa ) reprezinta totalitatea porilor deschisi ( comunicanti cu exteriorul ) care se gasesc īn unitatea de volum ( sau masa ) de material. Aceasta porozitate se determina numai pe cale experimentala. Daca se noteaza cu mas masa probei īn stare uscata, cu Va volumul aparent si cu ms masa īn stare saturata cu apa, atunci volumul de pori deschisi din proba respectiva este:       

                        Porozitatea aparenta, exprimata functie de volum pav sau de masa pam, este:

                  %                 

            Volumul de goluri Vgol, caracteristic materialelor granulare, reprezinta totalitatea spatiilor libere ce se gasesc īn unitatea de volum īntre granulele unui material. Exprimarea volumului de goluri se poate face astfel:

                                               %

1.4. COMPORTAREA MATERIALELOR LA ACŢIUNEA APEI

            Apa are o actiune complexa asupra proprietatilor fizico-mecanice si chimice ale materialelor. Aprecierea cantitativa a actiunii apei asupra materialelor se face prin determinarea unor caracteristici fizice si mecanice: absorbtia de apa, permeabilitatea si rezistenta la īnghet - dezghet.

Absorbtia de apa - este proprietatea unui material de a absorbi si a retine apa īn porii si capilarele sale. Absorbtia se determina experimental prin saturarea cu apa a unei probe de material uscat ( la 105.110 0C ) de volum Va si masa ( racita ) mus. Proba saturata se cāntareste msa, absorbtia de apa calculāndu-se fie raportata la masa am , fie raportata la volum av:

            %                       %

Absorbtia de apa variaza īn limite foarte largi la materialele de constructii: de la valori neānsemnate pāna la 300 % pentru materialele poroase.

Permeabilitatea corpurilor solide este proprietatea lor de a lasa sa treaca un volum oarecare de apa ( lichid ), aer sau vapori īn anumite conditii date.

Permeabilitatea la apa se apreciaza dupa indicele de permeabilitate care reprezinta cantitatea de apa, īn litri, ce trece printr-un metru patrat de suprafata, pe o grosime de un metru, timp de o ora, la presiune si temperatura constante. Permeabilitatea la lichide a materialelor depinde de porozitate, de marimea si orientarea porilor, de vāscozitatea mediului lichid etc.

Rezistenta la īnghet - dezghet sau rezistenta la gelivitate este caracteristica materialelor de a rezista la actiunea alternanta a temperaturilor pozitive si negative, cānd sunt īmbibate cu apa.

Rezistenta la gelivitate se determina īn laboratoare prin supunerea epruvetelor, saturate cu apa, la numarul de cicluri īnghet-dezghet repetat stabilit prin normative, īn functie de conditiile climatice si de conditiile de utilizare ale materialului ( 10..200 cicluri ).

1.5. COMPORTAREA MATERIALELOR LA ACŢIUNEA CĂLDURII

            Dilatarea corpurilor. La modificarea temperaturii corpurile sufera variatii ale dimensiunilor lor, denumite deformatii datorita variatiilor  de temperatura. La corpurile sub forma de bara, deformatiile se pun īn evidenta prin coeficientul de dilatare liniara α. Daca se considera o bara de lungime l0, la temperatura de 00C, atunci la cresterea cu 10C a temperaturii, lungimea totala a barei va deveni l0 + Δl0, ceea ce īnseamna ca unitatea de lungime a crescut cu: .


Document Info


Accesari: 7613
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.

 


Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2014 )