Carui timp ii apartine de fapt arhitectura vernaculara?

Carui timp ii apartine de fapt arhitectura vernaculara?

Arhitectura vernaculara denumeste arhitectura,rurala si cea urbana,fara arhitect,realizata fara intocmirea unui proiect in prealabil.Aceasta arhitectura reprezinta transpunerea directa a nevoilor,practice sau spirituale,ale membrilor comunitatii respective. In 323e47d opozitie,se afla arhitectura culta,unde intre arhitectura si ultilizator intrevine un tert,arhitectul. Apare aici o discrepanta intre forma creata de architect si dorinta utilizatorului,fapt care in arhitectura vernaculara nu se intalneste. Traditia arhitecturii vernaculare se transmite din generatie in generatie,prin forma verbala,astfel exprima intr-un mod neteoretizat sistemul de valori ale comunitatii careia i se adreseaza.Aceste societati,care au dat nastere acestei arhitecturi sunt,de regula,societati pre-moderne.Acestea se caracterizeaza printr-un sistem de valori colectiv si existenta unui consens organic intre individ si societate.Cu toate ca acest sistem favorizeaza lipsa de originalitate individuala,din el rezulta o armonie intre individ,comunitate si mediul construit,cat si o unitate formala a arhitecturii unei comunitati.Putem spune ca se ajunge la o simbioza intre mediul natural,in care se intervine,si constructii.Mijloacele de productie a acestei arhitecturi,oricat de complicate,ele raman invizibile.Ceea ce conteaza este tehnica simpla,dar eficienta,cu ajutorul careia se creeaza edificii echilibrate,in armonie cu natura si cu posibilitatiile reale ale constructorului.Arhitectura vernaculara nu se dilueaza in politica,religie sau economie,nu se supune deciziilor acestora.
Ea este o arhitectura libera,deschisa si totodata bogata,si un proces continuu de adaptare si de gasire a unor raspunsuri la constrangerile mediului inconjurator.Totodata ea este o arhitectura contemporana,dar care detine o memorie in istoria societatii,deci este creatia timpului.

Supravietuirea acestei arhitecturi si traditii este amenintata de puterea economica si culturala,ce au dus la o omogenizare a arhitecturii.Datorita schimbarilor sociale determinate de efectul globalizarii,constructiile vernaculare infrunta pericole serioase de invechire,si deci,de disparitie. Din aceste cauze trebuiesc stabilite principii pentru ingrijirea si protejarea spatiului vernacular.Arhitectura vernaculara aminteste ca arhitectura nu este un obiect ci un cadru natural.

Am alcatuit aceasta succinta descriere succinta a arhitecturii vernaculare cu scopul de a pune in evidenta faptul ca arhitectura vernaculara nu apartine unei perioade anume,ci ea exista de cand omul a inceput sa construiasca edificii pana in prezent.Ea nu apartine niciunui stil si este sursa de inspiratie pentru arhitectura culta.Este adevarat,ca arhitectura vernaculara se zbate sa supravietuiasca intr-o lume dominata de arhitectura moderna si cea culta,academica. Modul vernacular de a construi este amenintat cu disparitia de aceasta societate moderna,dar asta nu inseamna ca nu exista forme contemporane de arhitectura vernaculara,al caror studiu este in curs.Un exemplu de mod de a construi vernacular il putem gasi la satele din estul europei,care au un mod de viata asemanator vremurilor pre-industriale,si unde inca se practica tehnici si mestesuguri traditionale. Aceste sate reprezinta un patrimoniu cultural pretios,in opozitie cu majoritatea satelor din occindent,unde modul de viata al satenilor s-a urbanizat,incat se poate vorbi de sate,doar intr-un sens foarte larg. Aceste traditii,ale satelor est-europene trebuie pastrate,fiindca ele sunt un mijloc de a pastra vie un mod de a construi considerat ca antropologic.

Oamenii care au migrat din zonele urbane ale Africii in cele rurale,mesteri si specialisti,care foloseau o arhitectura rationala ,au fost nevoiti de necesitatiile date de saracie sa reinventeze un mod de a construi,creand asfel o arhitectura vernaculara.Acest fenomen complex cred ca ne spune ceva despre om,care in ciuda dezavantajelor economice si sociale a inceput sa construiasca in mod vernacular,ajungand la organizarea de orase.

Bibliografie: " Arh. Cuteanu Cristian - ARHITECTURA VERNACULARA Vs ARHITECTURA NEO-VERNACULARA "