Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza















Instrumentatii dupa materialul tubular

Arhitectura constructii



loading...








ALTE DOCUMENTE

Proiectarea fundatiilor continue de beton armat sub stalpi
SISTEME DE INCALZIRE IN PARDOSEALA
ADEZIVI PE BAZA DE ELASTOMERI
Pale din lemn sculptat
Mobila - intre util si eleganta
CORPURI DE ILUMINAT - 20 intrebari
INSTRUCTIUNI PROPRII PENTRU SANTIERE IN CONSTRUCTII
VIITORUL MANAGEMENTULUI PROIECTELOR DE CONSTRUCTII
Augustin IOAN: Discurs funebru la capataiul realismului socialist
PLANURI SI HARTI TOPOGRAFICE


Instrumentatii dupa materialul tubular

Pentru recuperarea materialul tubular rupt, desurubat sau smuls, ramas in gaura de sonda, avand capul nedeformat si spatiul inelar suficient de mare, se utilizeaza corunci.

Coruncile sunt scule de instrumentatie care prind la exteriorul materialului tubular din sonda prin intermediul unor bacuri dintate ce se impaneaza pe suprafata materialului tubular prin alunecarea lor pe suprafete inclinate sub actiunea fortei axiale de intindere.

Coruncile se executa in diferite game constructive pentru toate dimensiunile nominale ale materialelor tubulare ce se utilizeaza in gaura de sonda. Dupa examinarea amprentei pe suprafata frontala a modelului utilizat se stabileste tipul coruncii si anexele ce pot fi folosite. Dintre anexe se pot enumera: garnituri de etansare, care asigura circulatia dupa instrumentatie, siguranta contra rotirii, dispozitive de ghidare si corectare a capului rupt.

Sunt prezentate scheme si cateva detalii constructive si de manevrare a tipurilor de corunci cu aplicabilitate frecventa in operatiile de instrumentatie.

Corunca normala - tip N (fig. 5.33) pentru prins prajini de foraj si tevi de extractie nu este de tip declansabil, dar se poate totusi degaja prin rotire.

Text Box: Palarie de     
ghidare
Text Box:   Garnitura 
  de cauciuc
Text Box:   BacuriText Box:   ArcuriText Box:   Corp de otelText Box:   Racord

Fig. 5.33. Corunca cu bacuri normale

Ea este alcatuita dintr-un tub de otel prevazut cu un locas conic in care se fixeaza bacurile actionate de un arc.

Bacurile au dintii de prindere sub forma unui filet stanga sau dreapta.

Miscarea de rotatie in interiorul corpului este blocata de o pana longitudinala. Corunca este prevazuta cu o garnitura de cauciuc, care etanseaza pe prajini sau tevi si permite efectuarea circulatiei.

Acest tip de corunca se introduce in sonda cu prajinile de foraj sau tevile de extractie. Cand ajunge deasupra capului rupturii, se manevreaza manual sau cu masa rotativa, incat sa se centreze capul materialului tubular rupt. Se coboara apoi garnitura de instrumentatie cu corunca.

Bacurile coruncii sunt ridicate in portiunea mai larga de catre bucata rupta, care patrunde apoi sub bacuri. Arcul impinge bacurile in jos si astfel la ridicarea garniturii de instrumentatie materialul tubular rupt este prins in bacurile coruncii ce se afla in locasul conic.

Pentru degajare, daca garnitura ramasa in sonda nu se poate extrage, se va roti corunca in sensul filetarii prajinilor de instrumentatie. Deoarece dintii

bacurilor formeaza un filet in sens invers, bacurile executa o miscare de desurubare pe bucata de material tubular prins pana se elibereaza de aceasta.

Corunca tip MI Ivanescu

In figura 5.34 este ilustrata o corunca cu declansare automata prin simpla manevra in jos. Ea se compune dintr-un corp cilindric care are la partea superioara un racord 2, pentru legatura cu garnitura de instrumentatie.

In interiorul corpului corunca are un declansator cu santuri in zigzag, unul lung si unul scurt.

Printr-o usoara presare a mansonului pentru ghidarea bacurilor pe capul superior al materialului tubular din sonda si apoi prin tragere in sus, stifturile de ghidare intra intr-un sant lung. Bacurile aluneca pe partea conica a corpului si prind capatul tevii de extractie sau al prajinii de foraj.

Cand trebuie dezgatata corunca este suficienta o apasare a garniturii de instrumentatie pe corunca si apoi o ridicare a acesteia, pentru ca stifturile de ghidare cu mansonul de ghidare a bacurilor sa ramana suspendate intr-un sant scurt in declansator.

Text Box:       MansonText Box:   Corp cilindricText Box:      BacuriText Box:   Declansator
  cu garnituri
Text Box:   Racord

Fig.5.34. Corunca Ivanescu (tip MI)

Dimensiunile principale ale coruncilor normale (tip N) si a coruncilor tip M.I sunt redate in tabelul 5.1.

Tabelul 5.1. Corunci tip N si tip MI pentru tevi de extractie:

Diametru

exterior

mm

Coloana

prin care trece

in

Prinde

Sarcina

Corp teava

Cap ingrosat

Mufa pentru corp

tf

neingrosat

ingrosat

92

4 1/2

1,66

1,66

1,66

1,90

1,90

1,90

1,90

20

2 3/8 616b18g

-

-

-

115

1,90

1,90

1,90

1,90

5 5/8 616b18g

2 3/8 616b18g

2 3/8 616b18g

2 3/8 616b18g

2 3/8 616b18g

30

2 7/8 616b18g

2 7/8 616b18g

-

-

126

2 3/8 616b18g

2 3/8 616b18g

2 3/8 616b18g

2 3/8 616b18g

6 5/8 616b18g

2 7/8 616b18g

2 7/8 616b18g

2 7/8 616b18g

2 7/8 616b18g

40

3 1/2

-

-

-

140

2 3/8 616b18g

2 3/8 616b18g

2 3/8 616b18g

2 3/8 616b18g

7

2 7/8 616b18g

2 7/8 616b18g

2 7/8 616b18g

2 7/8 616b18g

50

3 1/2

3 1/2

3 1/2

-

152

2 3/8 616b18g

2 3/8 616b18g

2 3/8 616b18g

2 3/8 616b18g

7 5/8 616b18g

2 7/8 616b18g

2 7/8 616b18g

2 7/8 616b18g

2 7/8 616b18g

50

4

4

-

-

18 616b18g 0

3 1/2

3 1/2

3 1/2

3 1/2

9 5/8 616b18g

4

4

4

4

75

4 1/2

4 1/2

4 1/2

4 1/2

Tabelul 5.2. Corunci de tipul BM pentru tevi de extractie

Dimensiunea nominala

in

Filet de legatura

in

Materialul prins (in)

Tevi de extractie

Corp

Ingrosare

Mufa neingrosata

Mufa ingrosata

3 5/8 616b18g

1,9

1,05 - 2,063

1,05 - 1,9

1,05 - 1,9

1,05 - 1,6

4

2 3/8 616b18g

2 3/8 616b18g

2 3/8 616b18g

2 3/8 616b18g

-

4 1/2

2 7/8 616b18g N

2 7/8 616b18g

2 7/8 616b18g

2 3/8 616b18g

2 3/8 616b18g

5

3 1/2 L

3 1/2

3 1/2

2 7/8 616b18g

2 7/8 616b18g

5 1/2

3 1/2 L

4

4

3 1/2 L

2 7/8 616b18g

6

3 1/2 L

4 1/2

-

-

3 1/2

6 3/4

4 1/2 L

-

4 1/2

4

4

7 1/2

4 1/2 L

-

-

4 1/2

4 1/2

8 616b18g 1/16

4 1/2 L

-

-

-

4 1/2

Corunca cu bacuri multiple

In figura 5.35 este prezentata o corunca pentru prinderea materialului tubular prevazuta cu doua randuri de bacuri pentru prinderea corpului tevilor de extractie si a mufelor de legatura.

Text Box:   Palarie 
  de ghidare
Text Box:   Garnitura 
  de etansare
Text Box:   FrezaText Box:   Pene de sigurantaText Box:   Bucse tronconiceText Box:   Bacuri 
  expandabile
Text Box:    Corp cilindricText Box:   Bucsa de ghidareText Box: ArcText Box:    ReductieText Box:  Fig.5.35. Corunca cu bacuri multiple

In corpul cilindric al coruncii sunt stranse bucsele tronconice prin infiletarea corpului cu garnituri de etansare la reductia de legatura .

Bacurile expandabil sunt ridicate la contactul cu capul rupt al materialului tubular din sonda si apoi sunt presate pe acesta de bucsa de ghidare si arcul elicoidal.

Corunca este prevazuta cu pene de siguranta de ghidare a bacurilor in sus si in jos si contra rotirii, cu freza de corectare si o palarie de ghidare.

Corunca cu bacuri spirale (fig. 5.36) este o corunca fara declansare. Bacul spiral este o banda metalica elastica rasucita in elice cu suprafata exterioara inclinata. El se monteaza in locasul spiral din corpul coruncii.

Angajarea coruncii pe corpul tevii sau prajinii se face prin rotire si lasare in jos, cand bacul este impins in sus pe suprafata elicoidala si se deschide. Pentru prindere se opreste rotirea si se trage in sus. In acest moment bacurile sub actiunea frecarii isi infig dintii in peretele materia-lului tubular.

Text Box:  Inel inferiorText Box:  ArcText Box:  Inel superiorText Box:    6Text Box:     CorpText Box:    Racord

Fig.5.36 .Corunca cu bacuri spirale

Corunca cu lame si corunca cu clapa

In cazul tevilor de extractie rupte, care au fost atacate de coroziune nu se poate realiza prinderea cu corunca cu bacuri si se va utiliza corunca cu lame sau corunca cu clapa.

Corunca cu lame este construita dintr-un burlan cu perete gros prevazut la partea inferioara cu mai multe lame in indoite spre centrul burlanului. Corunca se introduce pe tevile de extractie pana cand lamele ajung sub prima mufa si apoi se trage de corunca cu garnitura de instrumentatie.

.

Text Box: Lingura de lacaritText Box: PalarieText Box:   ClapaText Box:   ResortText Box:   Corpul corunciiText Box:   Reductie din corpText Box:   MufaText Box:         PalanieText Box:            ScaunText Box:   PrajinaText Box:   ClapaText Box:  ResortText Box:  Corpul corunciiText Box:  Prajina cu filet

a. b.

Fig.5.37 .Corunci cu clapa

Corunca cu clapa (fig. 5.37). Are la partea inferioara in locul lamelor una sau doua clape, mentinute in pozitie de prindere de catre un arc.

Mecanismul de prindere este format din clapa ce este apasata in jos de catre un arc si un scaun montat in fata clapei, incat la prindere, taisul clapei si partea de sus a scaunului sunt in acelasi plan cum se observa in figura 5.37.

Prajina sau teava prinsa in corunca se sprijina cu mufa ei intr-o parte pe taisul clapei si in partea opusa pe scaun.

Cu aceasta corunca se poate realiza si desurubarea cand materialul tubular nu este prins in coloana.

In coloana de diametru mic, cu un spatiu inelar mic intre coloana si tevile de extractie, corunca nu poate fi utilizata, neputandu-se prinde materialul tubular scapat sau rupt ramas in gaura de sonda. In astfel de cazuri se utilizeaza alte instrumente pentru prinderea pe fata interioara a materialului tubular si anume racul cand capatul este liber la interior si nu este deformat sau dornul in cazul existentei unor deformatii ale acestui capat si a unor depuneri de nisip, ciment la interior.

Racii sunt scule de instrumentatie care servesc pentru prinderea la interior a materialului tubular rupt, desurubat, smuls ramas in gaura de sonda, permitand manevrarea cu sau fara circulatie, pentru a fi degajat sau extras la suprafata. Racii se pot folosi si pentru desurubarea materialului tubular.Aceste scule se introduc in sonda cu tevi de extractie sau prajini de foraj.

Sistemul de armare, fixare si eliberare in si din capul de instrumentat variaza dupa constructia racului.

Racul declansabil (fig. 5.38 616b18g ) este o scula pentru instrumentat pe interiorul tevilor de extractie ramase in sonda cu posibilitati de declansare in cazul cand acestea nu se degajeaza. El se compune din corpul 2, prevazut cu trei santuri drepte si trei praguri conice, pe care lucreaza falcile cu bacuri de prindere 4. La partea superioara se insurubase mufa de legatura 1, iar la partea inferioara se monteaza un cap de ghidaj 6.

La partea inferioara corpul racului este prevazut cu arcurile lamelare 5, care freaca pe interiorul tevilor.

Inaintea introducerii racului se modeleaza capul tevilor ramase in sonda si se sabloneaza interiorul lor pentru a verifica daca se poate lucra cu racul.

Se introduce racul cu garnitura si cand se ajunge in dreptul tevilor se lasa usor pe interiorul acestora pana cand mufa superioara a racului se aseaza pe capul lor. Se ridica apoi 25 - 35 cm si se roteste o jumatate de tura la dreapta (sau la stanga).

Text Box:     Cap 
    de ghidare
Text Box:      Arcuri
     lamelare 
Text Box:     Bacuri 
    de prindere
Text Box:                   3Text Box:       CorpText Box:      Mufa 
     de legatura

Text Box:   Calota 
  sferica
Text Box: BacuriText Box: Teava 
de extractie
Text Box:   CorpText Box:      PiiedicaText Box:     Cep

Fig. 5.38 616b18g . Rac declansabil Fig. 5.39. Rac nedeclansabil

pentru tevile de extractie (mort) pentru tevile de extractie

Prin frecarea lamelor de interiorul tevii, colivia cu bacurile ramane pe loc, iar rotatia corpului aduce fetele de prindere ale bacurilor in dreptul acestora si le impinge la exterior impanandu-le pe tevi. Daca tevile nu se degajeaza si racul este "dreapta", se desgata, lasand garnitura in jos si rotind o jumatate de tura la stanga.

Este important ca la angajarea racului sa se lase un spatiu de 25 - 35 cm din lungimea lui afara din teava de la sonda, deoarece in caz contrar el nu se mai poate deforma si ramane blocat in sonda.

Racul nedeclansabil (mort) - fig. 5.39 - se utilizeaza pentru instrumentat material tubular, ramas in sonda, cand exista siguranta ca acesta nu este prins.

Cu acest rac se opereaza prin simpla coborare a racului pe interiorul tevilor din sonda si apoi ridicarea garniturii, moment in care bacul aluneca pe corpul racului si se impaneaza in teava. Daca garnitura cu care s-a introdus este stanga, dupa angajare se executa desurubarea.

Dimensiunile principale ale racului pentru tevile de extractie sunt date in tabela 5.4.

Dimensiunea nominala a racului

Filetul de legatura

Diametrul exterior al corpului racului

Lungimea racului

in

in

mm

Mm

1,9

2 3/8 616b18g REG

dr. sau stg.

38 616b18g ,2

1200

2 3/8 616b18g 0

45

1405

2 7/8 616b18g

2 7/8 616b18g REG

dr. sau stg.

56

1340

3 1/2

3 1/2 REG

dr. sau stg.

67

1690

4

8 616b18g 0

1730

4 1/2

4 1/2 REG

dr. sau stg.

96

2000

Dornurile (fig. 5.40) sunt scule de instrumentatie care servesc pentru prinderea prin taiere de filet in interiorul materialului tubular ramas in sonda atunci cand:

- capatul superior al garniturii ramase in sonda este deformat si nu permite intrarea unui rac;

- spatiul inelar dintre materialul tubular dupa care se opereaza si coloana nu permite instrumentarea cu o scula la exterior;

Dornurile se utilizeaza pentru prinderea in prajinile de foraj si in racordurile speciale ale acestora, in tevile de extractie si in mufele lor, in prajinile grele, in prajinile de foraj pentru sondeze si in niplurile lor de legatura.

Un dorn are o forma tronconica alungita si este filetat la dreapta sau la stanga pe intreaga suprafata, pasul fiind de 3 mm. Are pe suprafata sa santuri longitudinale care usureaza tinerea filetului. De obicei aceste santuri se umplu cu plumb pentru a realiza etansarea intre dorn si materialul tubular din sonda cand este necesara circulatia de noroi.

Diametrul, lungimea si conicitatea dornului variaza dupa garnitura care urmeaza a fi prinsa.

In figura 5.40 a. este reprezentat un dorn normal de prindere in corpul materialului tubular - prajina de foraj, prajina grea sau teava de extractie.

In figura. 5.40 b. este reprezentat un dorn de prindere in corpul materialului tubular cand in capul rupt exista racordul special al prajinilor de foraj, mufa sau niplul. In coloanele de diametru mare, pentru a se evita patrunderea dornului alaturi de tevile de extractie din sonda se ataseaza la acesta o palarie cu pinten pentru ghidare (fig. 5.40 c.).

Dornurile se introduc in gaura de sonda cu prajina dreapta cand este necesar de a extrage o garnitura ramasa in gaura sondei sau cu prajini stanga cand urmeaza sa se extraga prajinile de foraj sau tevile prin desurubare.

Instrumentarea cu dornul consta din introducerea acestuia cu prajinile corespunzatoare, circularea fluidului deasupra capului rupt, eventual centrarea acestuia cu palaria de ghidare. Se opreste circulatia si dupa introducerea varfului dornului de capul rupt se apasa cu aproximativ 20 - 30 KN simultan cu rotirea lenta a garniturii de foraj. Dupa taierea filetului se porneste circulatia si se intinde de garnitura de prajini pana la forta admisa de aceasta.

Dupa tevile de extractie scapate sau rupte in gaura de sonda se instrumenteaza cu dorn dreapta numai in coloanele cu diametru mic, unde nu se poate instrumenta cu corunca sau cu racul si unde exista certitudinea ca materialul tubular din gaura de sonda poate fi extras usor. Cand se lucreaza cu acest dorn se interpune intre acesta si garnitura de prajini cu care se instrumenteaza un racord de siguranta.

Dornul are dezavantajul ca nu este o scula declansabila .Din cauza ca se lucreaza cu apasare, cu el se desurubeaza in general numai cate o bucata sau doua bucati din garnitura. Din acest motiv este indicat sa se utilizeze dornul numai pentru extragerea primei bucati deformate si apoi sa se incerce continuarea operatiilor cu racul declansabil.

Fig. 5.40.Dornui

a. dorn normal; b. dorn de prindere prin racorduri;

c .dorn cu manson si palarie de ghidare.

Dimensiunile principale ale dornurilor pentru tevile de extractie sunt date in tabelele 5.3 si 5.4.

Tabela 5.5 Caracteristicile tehnice ale dornurilor pentru tevi de extractie.

Dimensiunea nominala a dornului si prinderea capului racord d1 x d2

Dimensiunile

Prinderea corpului tevii de extractie

Diametrul palariei

d

l

in

mm

mm

mm

in

mm

1,66 -

30 x 48 616b18g

55,9

1,660

76

1,90 -

63,5

550

1,900

8 616b18g 3

2 3/8 616b18g REG

79,4

2 3/8 616b18g REG

34 x 59

77,8 616b18g

1,900

95

2 3/8 616b18g REG

34 x 59

79,4

700

2,063

2 7/8 616b18g REG

34 x 59

93,2

2 3/8 616b18g

102

2 7/8 616b18g REG

34 x 59

2 7/8 616b18g REG

40 x 70

93,2

2 3/8 616b18g

114

2 7/8 616b18g REG

40 x 70

95,2

8 616b18g 00

3 1/2 REG

40 x 70

114,3

2 7/8 616b18g

126

3 1/2 REG

40 x 70

108 616b18g

3 1/2 REG

54 x 8 616b18g 5

114,3

2 7/8 616b18g

126

2 1/2 REG

54 x 8 616b18g 5

108 616b18g

8 616b18g 8 616b18g 0

3 1/2

138 616b18g

3 1/2 FH

54 x 8 616b18g 5

117,5

Tabela 5.4Caracteristicile tehnice ale dornurilor pentru prinderea mufei

Dimensiunea nominala a dornurilor pentru prinderea mufei

Dimensiuni principale

Prinde mufa - teava de extractie

d

l

in

mm

mm

mm

mm

in

2 3/8 616b18g REG stg dr

41 x 49

79,4

42,2

1,660

2 3/8 616b18g REG stg dr

45 x 53

79,4

42,2

1,660

2 3/8 616b18g REG stg dr

47 x 55

79,4

47,3

1,900

2 3/8 616b18g REG stg dr

52 x 60

79,4

400

48 616b18g ,3

1,900

2 3/8 616b18g REG stg dr

59 x 67

79,4

60,3

2 3/8 616b18g

2 3/8 616b18g REG stg dr

64 x 72

79,4

60,3

2 3/8 616b18g

2 7/8 616b18g REG stg dr

71 x 79

95,2

73,0

2 7/8 616b18g

2 7/8 616b18g REG stg dr

76 x 8 616b18g 4

95,2

73,0

2 7/8 616b18g

3 1/2 REG stg dr

8 616b18g 6 x 94

108 616b18g

8 616b18g 8 616b18g ,9

3 1/2

3 1/2 REG stg dr

92 x 100,5

Tutele (fig.5.41) sunt scule de instrumentatie nedeclansabile care servesc pentru prinderea prin taiere de filet pe exteriorul materialului tubular ramas in gaura de sonda.

O tuta este construit dintr-un corp cilindric, care are la partea superioara o mufa pentru prinderea la garnitura de instrumentatie. La interior este prevazuta cu filet stanga sau dreapta taiat longitudinal prin patru sau sase canale. Aceste canale usureaza taierea filetului si ajuta la degajarea spanului. Pentru asigurarea circulatiei fluidului de foraj, aceste canale sunt umplute cu plumb, cum se vede in figura 5.41 b, ce reprezinta o sectiune transversala prin tuta.

La partea inferioara tutele pot fi prevazute cu dinti pentru frezare ca in figura 5.41 a sau cu filet cilindric exterior, in care se imbina un siu. dintat (fig. 5.41 c) in scopul strangerii aschiilor sau cu o palarie cu pinten pentru ghidare (fig. 5.41 d).

Filetul tutelor ca si al dornurilor este triunghiular, in conformitate cu standardele ISO, iar pentru prajinile de foraj si prajini grele sunt realizate si filete de tipul Buttress.

Tutele de diferite lungimi si conicitati se utilizeaza mai ales in cazurile in care la partea superioara materialul tubular ramas in sonda este deformat, astfel incat nu se poate prinde cu alt instrument sau este corodat si nu poate suporta eforturi mari la locul de prindere.

Pentru instrumentatie tuta se introduce pe capul materialului tubular din

sonda pana in punctul unde sectiunea interioara a corpului ei are un diametru

a.

Fig. 5.41. Tuta

a. sectiune longitudinala; b. sectiune transversala;

c. freza; d. pinten de ghidare.

egal cu diametrul capatului materialului tubular. Apoi se rotesc prajinile cu care s-a introdus tuta in sensul in care sunt taiate filetele pe corpul tutei. In acest caz tuta va taia un filet pe peretele exterior al materialului tubular din sonda. Continuand rotirea prajinilor cu filet stanga, prajinile sau tevile din gaura de sonda se vor desuruba acolo unde insurubarea a fost mai slaba. Bucatile desurubate (prajini sau tevi) raman suspendate in tuta si sunt extrase impreuna cu aceasta.

Dupa ce s-a extras prin desurubare cu tuta o parte din garnitura ramasa in sonda, se utilizeaza alte scule de instrumentatie care se pot fixa si degaja din materialul prins si anume corunca sau racul.

Tabela 5.7. Caracteristicile tehnice ale tutelor pentru tevile de extractie.

Dimensiunea nominala tuta racord cap - fund

Diametru exterior

Materialul prins

Corp

Ingrosare

Mufa

C.N.

C.I.

M.C.

in

mm x mm

mm

in

in

in

in

in

1,66 REG

45 x 38 616b18g

58 616b18g

1,66

-

-

-

-

1,9 REG

51 x 44

67

1,9

-

-

-

-

2 3/8 616b18g REG

50 x 39

8 616b18g 0

-

1,9

-

-

-

2 3/8 616b18g REG

58 616b18g x 48 616b18g

8 616b18g 0

2 1/16

1,9

1,9

1,66

1,9

2 3/8 616b18g REG

68 616b18g x 56

90

2 3/8 616b18g

-

-

1,9

2 1/16

2 7/8 616b18g REG

8 616b18g 1 x 60

100

2 7/8 616b18g

2 3/8 616b18g

-

2 3/8 616b18g

2 3/8 616b18g

3 1/2 FH(REG)

98 616b18g x 96

123

3 1/2

3 1/2

3 1/2

2 7/8 616b18g

2 7/8 616b18g

4 1/2 FH(REG)

112 x 96

146

4

4

3 1/2

2 7/8 616b18g

2 7/8 616b18g

4 1/2 FH(REG)

124 x 108 616b18g

148 616b18g

4 1/2

4 1/2

4 1/2

4

3 1/2

4 1/2 FH(REG)

136 x 123

162

-

-

4 1/2

4

-

4 1/2 FH(REG)

145 x 133

172

-

-

4 1/2

-

Racordurile de siguranta sunt scule care asigura protectia garniturilor de foraj sau tevi de extractie in timpul operatiilor de instrumentatii.

Cand se lucreaza cu scule nedeclansabile (tuta, dorn, rac mort), pentru evitarea blocarii garniturilor cu care se instrumenteaza in caz de nereusita a operatiilor, se intercaleaza intre acestea si scula respectiva un racord de siguranta.

In principiu, racordurile de siguranta constau din doua piese etansate intre ele.care se imbina printr-un filet cu pasul mare Cuplul este asigurat prin forma suprafetelor de contact ale celor doua piese.

In figura 5.42 sunt prezentate doua tipuri de racorduri de siguranta:

1. Racord cu zavor si arc elicoidal (fig. 5.42 a);

2. Racord cu suprafete de blocare (fig. 5.42 b).

Ambele racorduri constau dintr-un corp, o mufa, si garniturile de etansare . Filetul racordului cu zavor are profil trapezoidal, iar cel al racordului cu suprafete de blocare are forma dintilor de fierastrau.

La racordul cu zavor se infileteaza intai mufa de legatura la corpul prevazut cu garniturile de etansare, apoi se introduc arcul si mufa zavor. Ansamblul se infileteaza complet intr-o mufa. Catre partea finala a acestei insurubari, arcul si mufa zavor sunt comprimate. La eliberare arcul impinge mufa zavor realizand blocarea celor doua piese principale (corp si mufa).Zavorul este de fapt o cupla cu bacuri frontale care prin forma suprafetelor in contact asigura cuplarea, respectiv blocarea numai in sensul filetului.

Text Box:             Mufa
            zavor
Text Box:   MufaText Box:   Garnitura 
  de etansare
Text Box:    CorpText Box:     Garnitura 
    de etansare
Text Box:             MufaText Box:             CorpText Box:              Arc

a. c.

Fig. 5.42. Racorduri de siguranta

a . cu zavor si arc elicoidal; b. cu suprafete de blocare; c. filet.

La racordul de siguranta cu suprafete de blocare cepul se insurubeaza in mufa realizandu-se o dubla blocare pe suprafetele profilate (frante sau ondulate si pe flancurile filetului. Prin infiletare piesele sunt impinse una catre cealalta.

Diametrul exterior este egal cu diametrul racordului special al prajinilor de foraj sau al mufei tevilor de extractie cu care se introduce in sonda, iar diametrul interior este egal cu diametrul interior al acestora.

Daca materialul tubular prins in gaura sondei, dupa care s-a instrumentat cu dornul, tuta sau alt instrument nu se poate degaja, se desurubeaza racordul de siguranta, in sensul invers al filetului garniturii cu care este introdus, ramanand in sonda numai partea inferioara a racordului de siguranta.

Eliberarea racordului de siguranta in sonda, in special a celui cu dublu blocaj, se face prin rotire cu una la trei turatii la stanga, (functie de adancimea sondei) lasand o greutate pe racord de 10 - 20 kN.

Extragerea tevilor de extractie, prinse in coloana intr-un timp mai scurt si fara pericolele de complicare a instrumentatiei, posibile la o desurubare (desurubarea din mai multe locuri, smulgerea garniturii in timpul extragerii din filete desurubate partial) se poate realiza prin taierea acestora deasupra locului de prindere. Aceasta operatie se poate realiza prin interior sau din exterior cu cutite pentru taiat material tubular.

Cutitul pentru taiat prin interior lucreaza prin apasare si forta de apasare este mentinuta constant printr-o geala si o anumita lungime de prajina grele, iar alegerea sectiunii de taiere se face printr-un detector de mufe.

Elementele caracteristice ale unui cutit pentru taiat din interior sunt dispozitivul de armare si centrare, dispozitivul de fixare si dispozitivul de taiere.

Dispozitivul de armare si centrare este acelasi ca la raci sau la pachere fiind format din centrori cu lame sau patine si arcuri elicoidale.

Dispozitivul de fixare este format din bacuri care gliseaza pe planuri inclinate asigurand impanarea prin manevrare in sus.

Dispozitivul de taiere este compus din trei lame taietoare decalate la 1200, asigurandu-se astfel echilibrarea fortelor de apasare pe peretele de taiat.

In figura 5.43 este reprezentat in sectiune longitudinala un cutit pentru taiat prin interior.

Text Box:     Lamele taietoareText Box:     Piese de ghidareText Box:             SurubText Box:              IneleText Box:             Bolturi Text Box:    Cap de actionareText Box:    Lamelele centroruluiText Box:   Corp de actionareText Box:   Inel cu urechiText Box:   BrataraText Box:   BacuriText Box:   Inel de frecare
  Inele
Text Box:   Manson de ghidareText Box:   Manson lamelarText Box:    ArcText Box:   CorpText Box:   Racord special

Fig,5.43. Cutitul pentru taiat prin interior

La racordul special se asambleaza prajinile grele la partea superioara, iar la partea inferioara se infileteaza corpul prevazut cu trei pene longitudinale. Pe acest corp sunt montate in ordine arcul, mansonul lamelar , mansonul de ghidare , lamele taietoare articulate cu niste bolturi in piese de glisare si inelul de frecare. La capatul inferior al corpului este infiletat capul de actionare asigurat cu un surub. Toate aceste piese se rotesc in timpul operatiei de taiere.

Dispozitivul de fixare este alcatuit dintr-un ansamblu de inele, bacuri, bratari si inelul cu urechi. Sistemul de armare este compus din corpul de actionare impreuna cu lamelele de arc ale centrorului. Capul de actionare este infiletat la corpul de actionare printr-un filet cu pasul mare.

Garnitura, compusa in ordine din cutit, detectorul de mufe, prajinile grele si geala, se introduce cu garnitura de prajini de foraj sau tevi de extractie pana la adancimea unde se intentioneaza taierea garniturii prinse in sonda.

Lamele detectorului de mufe si lamele centrorului freaca de peretii interiori ai garniturii prinse.

Se ridica usor cutitul pana ce se observa la indicatorul de greutate o marire brusca a greutatii. In aceasta pozitie detectorul are lamele blocate in spatiul marit din racordurile speciale sau mufa de legatura, iar geala este deschisa complet.

Garnitura se roteste lent cu 5 - 8 616b18g rotatii la dreapta, simultan cu coborarea. In aceasta situatie lamele centrorului sunt blocate din cauza frecarii; mansonul de actionare si bacurile nu se rotesc. Capul de actionare , fixat printr-un surub se desurubeaza din corpul de actionare , separand partea rotitoare de cea fixa. Bacurile iau contact cu peretii garniturii prinse. Garnitura de instrumentatie in coborare impinge suportul bacurilor sub bacuri, presandu-le puternic in pereti. Rotirea dintre cele doua parti se face pe cele doua inele de frictiune.

Dupa impanarea si imobilizarea bacurilor se opreste coborarea. Corpul interior al cutitului avanseaza numai sub greutatea constanta a prajinilor grele, deschizand putin geala si impingand in jos lamele taietoare care gliseaza pe penele longitudinale si pe planurile inclinate ale mansonului de ghidare. Lamele taietoare sunt impinse pe pereti.

Mentinerea sectiunii de taiere in acelasi plan, simultan cu avansarea cutitului in perete este asigurata de fortele radiale provocate de forta axiala a prajinilor grele combinate cu forta axiala constanta a arcului ce actioneaza asupra mansonului lamelar.

Circulatia fluidului, necesara racirii si evacuarii spanului, se realizeaza prin spatiul inelar cuprins intre cutit si interiorul garniturii prinse in teren.

In tot timpul operatiei de taiere, garnitura prinsa in teren se mentine sub tensiune. Terminarea taierii se semnaleaza prin micsorarea brusca a greutatii garniturii prinse.

Extragerea cutitului din sonda se efectueaza prin ridicarea garniturii, operatie care conduce la saltarea suportului de sub bacuri si eliberarea bacurilor.

Daca este necesara o noua taiere intr-o sectiune inferioara, se coboara garnitura in dreptul acesteia, repetandu-se aceleasi faze de detectare a mufei, anclansarea bacurilor si taiere.

Cutitul pentru taiat din exterior, fig. 5.44 se compune dintr-un racord de legatura cu burlanul de imbracare a capatului materialului tubular de taiat, un corp si palaria de ghidare . In interior sunt montate in ordine distantierul, ghidajul cu arcurile lamelare nituite pe ghidaj, inele, arcul , ghidajul cu lamele care oscileaza in bolturile 13 in pastilele 14. Ghidajul este fixat cu stifturi de forfecare si blocat inainte de introducerea in sonda cu un surub de fixare.

Cutitul se introduce in sonda cu garnitura de prajini de foraj sau tevi de extractie si burlane de lungime cel putin egala cu lungimea materialului de taiat. Prin rotire si coborare lenta, palaria ghideaza cutitul pe capatul materialului tubular ce trebuie taiat.

In general, lungimea materialului de taiat nu depaseste 100 - 200 m.

Text Box:    Surub de fixareText Box:  Palnie de ghidareText Box:  BolturiText Box:  LameleText Box:  Stifturi de forfecareText Box:  GhidajText Box:  ArcText Box:  IneleText Box:  IneleText Box:  CorpText Box:  Arcuri lamelare
 Nituri
 Ghidaj
Text Box:  DistantiereText Box:  Racord

Fig.5.44. Cutitul pentru taiat din exterior

In apropierea sectiunii de taiere se ridica cutitul pana ce arcurile lamelare se opresc sub o mufa a materialului tubular din sonda. Oprirea se semnaleaza la suprafata la indicatorului de greutate.

Se ridica putin garnitura de prajini, moment in care se foarfeca stifturile , iar arcul impinge ghidajul pe capetele lamelor, care vor lua contact cu peretele materialului tubular de taiat.

Cu o sarcina suplimentara pana la greutatea proprie a garniturii de prajini, mentinuta cat mai constanta si cu turatie de 10 - 15 rot/min se incepe operatia de taiere.

In cursul operatiilor de ghidare, fixare si taiere, fluidul de foraj este in circulatie, in scopul evacuarii spanului si a racirii lamelor taietoare.

Terminarea taierii se semnaleaza prin unele trepidatii si prin micsorarea fortei de intindere a garniturii de prajini sau tevi de extractie. Tronsonul taiat ramane prins in cutit

Geala

Geala este o scula de instrumentatie folosita la diferite operatii cum ar fi: taierea materialului tubular cu cutite prin interior, filetari cu dornul sau tute sau la desurubari cu racul. Ea se intercaleaza intre garnitura de prajini sau tevi de extractie si scula de instrumentatie.

In cazul operatiei de taiere a materialului tubular, geala trebuie sa asigure avansarea, rotirea si circulatia necesare acestei operatii. Pentru aceasta ea este alcatuita din doua piese tubulare telescopice prevazute de-a lungul cursei de glisare cu canale si ghidaje sau caneluri etanse.

In figura 5.45 este reprezentata o geala mecanica libera utilizata la operatii de instrumentatie si la lansarea coloanelor pierdute. Partea superioara este alcatuita dintr-o reductia 1 prevazuta cu mufa speciala (4 1/2 U) pentru imbinarea cu prajinile grele si este infiletata la mantaua 2. La partea de jos a mantalei se infileteaza piulita din doua jumatati 3. Mandrina 4 are la un capat cepul special 4 1/2 in, iar la celalalt capat un piston prevazut cu garnituri de etansare 5 pentru ambele sensuri.

Text Box:  MandrinaText Box:  PiulitaText Box:  6Text Box:  Piston cu garnitura de etansareText Box:  2Text Box:  6Text Box:  Reductie

Fig.5.45. Geala

Telescoparea partii superioare, in partea inferioara se realizeaza prin glisa-

rea piulitei pe corpul mandrinei cuprins intre piston si umarul capului special.

Pentru functionarea libera la operatiile de instrumentare cu avansare a sculei (dorn, tuta, rac, cutit), geala se deschide partial. Pentru aceasta se suspenda in carlig numai greutatea garniturii de instrumentatie pana la geala si apoi se coboara lent pe scula de instrumentatie, urmarind indicatorul de greutate. In momentul cand coborarea continua insa acul indicatorului a ramas imobilizat, se franeaza troliul. Se continua coborarea pana aproape de inchiderea gealei.

Cu aceasta geala se pot da lovituri de sus in jos realizand o manevra corespunzatoare a garniturii de prajini sau tevi de extractie din sonda pe o cursa limitata si actionand brusc frana troliului.

Geala hidraulica utilizata la instrumentari cu garnitura de prajini de foraj, la operatiile de carotaj, probari strate, devieri de gaura de sonda, spalari da lovituri numai de jos in sus.

Detectoarele de mufe se asambleaza deasupra cutitului de taiat prin interior in scopul localizarii zonelor de imbinare ale materialului tubular de taiat evitand astfel zonele ingrosate ale capetelor sau mufele de legatura.

Detectarea consta in frecarea unor lame de arc sau lame opritor, in contact permanent cu suprafata interioara a materialului tubular de taiat. In zona de taiere prin ridicarea garniturii de instrumentatie, lamele sunt oprite in spatiul liber din dreptul primei mufe intalnite, semnaland aceasta la indicatorul de greutate.

Text Box: Racord special tip cepText Box:                   CorpText Box:    Camasa exterioaraText Box:  Stifturi de forfecareText Box:              MansonText Box:     Lamele de arc Text Box: Racord special tip cep

Fig. 5.46.Detector de mufe cu lame

In figura 5.46 este reprezentat schematic detectorul de mufe cu lame. Acesta este compus dintr-un corp pe care culiseaza un manson prevazut cu patru lamele din otel de arc. Corpul este prevazut la capete cu racorduri speciale tip cep. De manson este fixata o camasa exterioara prin stifturi de forfecare.

Un capat al lamelor este liber si arcuit spre exterior, iar celalalt capat este nituit in interiorul mansonului.

Prin tragerea garniturii de lansare a cutitului, stifturile se foarfeca, iar prin ridicarea camasii, lamele sunt retrase in interiorul ei, permitand extragerea garniturii si cutitului.


Document Info


Accesari: 2063
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.

 


Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2014 )