Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload





loading...
















































PREVEDERI CONSTRUCTIVE

Arhitectura constructii


PREVEDERI CONSTRUCTIVE

7.1.     Materiale utilizate

7.1.1       Clasa minima a betonului utilizat īn peretii structurali va fi Bc 15.

La cladirile cu īnaltimi mari (orientativ, cu mai mult de 10 niveluri) se recomanda utilizarea unor betoane de clasa superioara Bc 30 . . . Bc 40, īn special la nivelurile inferioare.

7.1.2       Pentru armarea peretilor structurali se utilizeaza :

- bare din otel beton (PC 60, PC 52, OB 37);

- sārma trasa mata (STNB) sau sārma profilata sub forma de plase sudate produse īn industrie.

Plasele sudate din STNB pot fi folosite, de regula, numai la armaturile constructive (paragraful 7.3.1).

Plasele sudate din sārme ecruisate mai pot fi folosite ca armatura de rezistenta īn situatiile īn care prin asigurarea superioara fata de eforturile sectionale se asigura o comportare a sārmelor īn domeniul liniar elastic.

7.2.     Alcatuirea sectiunii de beton a peretilor structurali. Dimensiuni min 424h71e ime

7.2.1       Grosimea minima a inimilor si talpilor peretilor structurali va īndeplini conditiile: b ³ 150 mm si b ³ .

7.2.2       Pentru stabilirea necesitatii prevederii de bulbi si talpi (evazari) la capete se vor lua ca baza conditiile de la paragraful 6.4.1 si 6.4.2.

Se recomanda ca la cladirile situate īn zonele seismice de calcul A ÷ D cu pereti structurali rari sau/si cu mai mult de 6 niveluri, peretii sa fie prevazuti la extremitati cu bulbi sau talpi.

7.2.3       La dimensionarea sectiunii bulbilor se vor respecta si conditiile:

                        hp ³ 250 mm  si bp  ³ 2b

Se considera talpi, lamelele transversale cu grosimea minima de 150 mm si lungimea de cel putin  (fig. 7.1).

7.2.4       Grinzile de cuplare la peretii cu goluri de usi vor avea, de regula, aceeasi grosime cu restul peretelui. Īn cazurile īn care, din calcul, aceasta grosime rezulta insuficienta, grinzile se vor īngrosa cu conditia īngrosarii si a peretelui pe o lungime suficienta pentru a asigura ancorarea armaturilor longitudinale din grinda (fig. 2.2).

7.2.5       Īn cazul īn care se adopta armarea grinzilor de cuplare cu carcase īnclinate de armatura grosimea acestora va fi cel putin 250 mm.

7.2.6       Se va evita amplasarea golurilor pentru usi sau ferestre īn apropierea capetelor libere ale peretilor structurali. Se recomanda ca distanta de la extremitatea peretelui structural pāna la marginea primului gol sa fie  mai mare de        1200 mm (fig. 7.1).

Īn cazurile cānd aceasta conditie nu poate fi respectata, montantul de capat va fi prevazut cu bulb la marginea golului.

7.2.7       La peretii avānd goluri decalate pe verticala (fig. 7.2), se recomanda ca plinul dintre golurile la doua niveluri succesive sa fie de minimum 600 mm lungime.

7.2.8       Se admite īnglobarea īn peretii structurali a tuburilor verticale de instalatii electrice, respectānd conditia ca īn grosimea peretelui sa nu se afle mai mult de un tub, iar distanta minima īntre doua tuburi, īn lungul peretelui sa fie 200 mm. Tuburile vor avea diametrul de maximum 1/8 din grosimea peretelui si se vor poza īntre cele doua plase de armare curenta.

Fig.7.1

Fig.7.2

7.3.     Armarea peretilor. Prevederi generale

7.3.1       Armaturile peretilor structurali se clasifica īn:

a) armaturi de rezistenta, a caror necesitate si dimensionare rezulta din calculul la eforturile din actiunea īncarcarilor verticale si orizontale, pe baza prevederilor din cap.6. Īn aceasta categorie intra:

·          armaturi longitudinale (verticale) cu aport īn capacitatea de rezistenta la īncovoiere;

·          armaturi transversale (orizontale) cu rol īn preluarea fortei taietoare; la peretii scurti (pct. 6.5.2) si armaturile longitudinale verticale contribuie la capacitatea de rezistenta la forta taietoare;

·          armaturi longitudinale de conectare īn lungul rosturilor de turnare;

·          armaturi de confinare a betonului din zona comprimata;

·          armaturi transversale pentru evitarea flambajului armaturilor longitudinale comprimate.

b) armaturi constructive, a caror necesitate nu se stabileste de regula prin calcul, prevederea lor fiind determinata de acoperirea unor solicitari neevidentiate īn calcule curente (cum sunt cele produse de contractia betonului, variatiile de temperatura, cele datorate redistributiilor īn timp ale solicitarilor datorita deformatiilor de curgere lenta a betonului, etc.) si confirmata de comportarea īn exploatare a cladirilor. Īn aceasta categorie se īncadreaza si armaturile cu rol de montaj.

7.3.2       Īn cazul utilizarii plaselor sudate, se vor respecta  prevederile "Instructiunilor tehnice pentru proiectarea si executarea armarii elementelor de beton cu plase sudate" P59-80.

Īn cazul armarii cu plase formate din bare independente, fara sudura, barele orizontale se vor dispune spre fata exterioara a peretelui (fig. 7.3).

Fig.7.3

7.3.3       Acoperirea cu beton a armaturilor va respecta conditiile prevazute īn paragraful 6.1 din STAS 10107/0-90.

7.3.4       Īnnadirea armaturilor

a) De regula nu se admit īnnadiri ale armaturilor verticale īn zona A, īn special a celor de diametre mai mari concentrate la extremitatile sectiunii, utilizānd bare cu lungime suficienta.

b) Daca nu se poate evita īnnadirea armaturilor īn zona A, se recomanda ca īnnadirea armaturilor principale concentrate de la extremitatile sectiunilor peretilor sa se faca prin sudare, de preferinta cu procedee de sudare cap la cap sau prin mansoane sau alte dispozitive similare. Īn cazul adoptarii īnnadirii prin suprapunere, lungimile minime de īnnadire sunt date īn tabelul 2.

Tabelul 2

Armaturi

Lungimile minime de īnnadire pentru bare din:

OB 37

PC 52, PC 60

Barele orizontale inclusiv cele din centura si barele verticale din armarea de cāmp.

Fara cārlige: 70d

Cu cārlige:   50d

50d

Barele verticale de rezistenta cu sectiunea Aa situate īn zona de capat, (vezi 6.5.1)

Īn aceeasi sectiune se īnnadeste 50%  sau mai putin din aria totala de armatura.

Barele cu d £ 20

-

-

50d

Minimum 600 mm

Barele cu d > 20 mm se īnnadesc cu sudura

Īn aceeasi sectiune se īnnadeste  mai  mult  de  50% din aria totala de armatura.

Barele cu d <16 mm

-

-

60d

Barele cu d ³ 16 mm se īnnadesc cu sudura

Īnnadirile cu sudura vor respecta "Instructiunile tehnice pentru sudarea armaturilor din otel beton C28-83".

Pentru zona B lungimile minime de īnnadire sunt cu 10d mai mici decāt cele din tabelul 2. De asemenea, īn zona B nu este necesara īnnadirea prin sudura a armaturilor cu d ³ 16 (20) mm.

c) Se recomanda ca barele verticale de armatura sa fie realizate fara cārlige.

d) Īn cazul utilizarii plaselor sudate, īn conditiile precizate la 7.1.2, lungimile minime de īnnadire se iau egale cu un ochi + 50 mm si cel putin 40d

7.3.5 Ancorarea armaturilor

Problema ancorarii se pune de regula pentru:

a) Barele orizontale din centuri si barele orizontale independente din inima peretilor la intersectiile īn forma de T sau L (fig. 7.4.a);

b) Barele orizontale din grinzile de cuplare (fig. 7.11, 7.12);

c) Barele verticale din pereti ancorate īn infrastructura  (fig.7.4.b);

d) Barele verticale de bordare a golurilor (fig.7.5).

Pentru barele de la pct. a) se va prevedea o lungime de ancorare de 40d pentru bare din PC 52, PC 60 si OB 37 cu cārlige. Īn cazul barelor din OB 37 fara cārlige se va prevedea o lungime de ancoraj de 60d.

la

 
Fig.7.4

Fig.7.5

Pentru barele din grinzile de cuplare si cele ancorate īn fundatii (pct.b, c) se vor prevedea lungimile de ancoraj prevazute īn STAS 10107/0-90.

Pentru barele de bordare a golurilor (pct. d), lungimea de ancorare (ls,o, respectiv ls,v) se stabileste astfel īncāt sa se antreneze cel putin numarul de bare īntrerupte īn fiecare directie. Īn fig.7.5 la reprezinta lungimea de ancorare conform STAS 10107/0-90.

Armaturile orizontale de bordaj pot include si armatura centurii planseului. Armatura orizontala prevazuta la partea superioara a golului trebuie sa preia si eforturile de īncovoiere a grinzii create prin introducerea golului.

7.3.6       Plasele care formeaza armarea continua a peretilor se vor lega cu agrafe care sa le asigure pozitia īn timpul turnarii.

            De regula se vor dispune cel putin (fig.7.3):

            -    4 agrafe f6/m2 īn cazul barelor cu d £ 10 mm;

-         6 agrafe f8/m2 īn cazul barelor cu d > 10 mm.

7.4.     Armarea īn cāmp a peretilor structurali

7.4.1       Prin armare īn cāmp se īntelege armatura cuprinsa īn inima peretilor īn zona dintre doua intersectii succesive de pereti, īntre o intersectie si o zona de capat sau īntre doua zone de capat  (definite la 7.5.1) fara intersectii intermediare cu alti pereti.

Īn functie de īncadrarea īn prevederile paragrafului 7.3.1, armarea īn cāmp poate fi o armare de rezistenta (paragraful 7.4.2) sau o armare constructiva (paragraful 7.4.3).

7.4.2       Armarea de rezistenta, se prevede:

            - īn zona A (definita conform paragafului 6.1);

            - īn zona B (definita conform paragrafului 6.1);

            - īn peretii scurti  īn conformitate cu prevederile paragrafului 6.5.2.

Īn zona A indiferent de tipul peretilor (lungi sau scurti), procentele minime de armare sunt cele din tabelul 3. Īn procentul de armare se considera armaturile de la ambele fete ale peretelui.

Īn afara zonei A se vor adopta ca procente minime de armare valorile indicate īn tabelul 3 pentru zona seismica F.

Tabelul 3

Zona

Procentul minim de armare pentru

seismica

KKKKK

Barele orizontale

Barele verticale

de calcul

OB 37

PC 52, PC 60

OB 37

PC 52, PC 60

A, B, C, D,E

0,30%

0,25%

0,35%

0,30%

F

0,25%

0,20%

0,25%

0,20%

Armaturile din categoria STNB pot fi utilizate pentru armarea de rezistenta numai īn situatiile specificate la 7.1.2. Procentele minime īn aceste cazuri sunt 0,25% pentru armaturi orizontale si 0,20% pentru cele verticale.

Armatura de rezistenta se realizeaza din doua plase dispuse cāte una la fiecare fata a peretelui (fig. 7.3).

Barele se īnnadesc conform 7.3.4 si indicatiilor din tabelul 2.

Diametrul minim al barelor se va lua 8 mm pentru armaturile orizontale si 10  mm pentru cele verticale, īn cazul armarii cu bare independente. Distantele maxime īntre bare se vor lua 350 mm pe orizontala si 250 mm pe verticala.

7.4.3       Armarea constructiva se realizeaza din doua plase f 5 mm la 200 mm, din STNB, dispuse cāte una la fiecare fata a peretelui, sau cu armaturi cu sectiuni echivalente din alte oteluri.

La peretii de la calcane si de la rosturi si la cei care marginesc casa scarii, pe toata īnaltimea acesteia, precum si la ultimul nivel īn toate cazurile, se vor prevedea armaturi orizontale care corespund cel putin unor procente de armare de 0,30% īn cazul otelului OB 37 si 0,25% pentru otel PC 52 sau PC 60.

7.5.     Armari locale ale elementelor verticale

7.5.1       Armarea zonelor de la extremitatile peretilor structurali.

Īn zonele de la extremitatile sectiunilor peretilor structurali, pe suprafetele indicate īn fig.7.6a, pentru sectiuni lamelare, īn fig.7.6b, pentru sectiuni prevazute cu bulbi si talpi si īn fig.7.6c pentru sectiunile peretilor cuplati, armarea se realizeaza cu carcase de tipul celor utilizate la armarea stālpilor.

Procentele de armare verticala a acestor zone nu vor fi mai mici decāt valorile indicate īn tabelul 4.

Tabelul 4

Zona seismica

Procente de armare minime pentru armaturi din:

de calcul

OB 37

PC 52, PC 60

zona A

zona B

zona A

zona B

A, B, C, D, E

0,7%

0.5%

0,6%

0.5%

F

0.4%

0,4%

Diametrul minim al armaturilor este 12 mm.

Armarea locala va respecta, de regula, din punct de vedere a distributiei si numarului minim de bare, detaliile din fig. 7.7 ; 7.8 si 7.9. Se recomanda ca barele orizontale ale plaselor sudate sa fie īn acelasi plan vertical cu ramurile etrierilor din inima.

Armatura concentrata īmpreuna cu armatura verticala prevazuta īn inima si talpile peretilor, inclusiv cea din intersectiile intermediare (paragraful 7.5.2), trebuie sa confere sectiunii peretelui structural o capacitate de rezistenta la īncovoiere superioara valorii momentului de fisurare Mf al sectiunii determinat cu:

                                                                                            (7.1)

īn care:

rs  = distanta de la centrul de greutate al sectiunii pāna la limita sāmburelui central situata pe aceeasi parte cu forta excentrica N;

Wf = modulul de rezistenta la fisurare al sectiunii,  calculat considerānd zona īntinsa integral plastificata;

cpl = coeficient care tine seama de plastificarea partiala a zonei īntinse a sectiunii (tabelul 15, STAS 10107/0-90).

Fig. 7.6

Fig.7.7

 


Fig.7.8

 

Fig.7.9

 

Sectiunile se vor alcatui astfel īncāt armaturile longitudinale sa se gaseasca la punctul de īndoire al etrierilor perimetrali, al celor intermediari sau al agrafelor.

Diametrul minim al etrierilor: f 6 mm si d/4 (d = diametrul minim al barelor verticale al armaturii). Distantele maxime admise īntre etrieri si agrafe sunt:

·        īn zona A: - 150 mm īn zona seismica de calcul F;

 - 120 mm, dar nu mai mult de 10d, pentru zonele seismice de calcul A ÷ E;

·        īn zona B:  - 200 mm, dar nu mai mult de 15d.

Etrierii carcasei se vor realiza astfel īncāt aria lor sa prezinte cel putin aceeasi rezistenta cu cea a armaturilor orizontale din inima peretelui cu care se īnnadesc (fig. 7.7, 7.8 si 7.9).

7.5.2       Armatura de confinare a zonelor comprimate.

Īn conditiile īn care īnaltimea zonei comprimate a sectiunilor corespunzatoare capacitatii de rezistenta depaseste valoarea limita stabilita cu relatia (6.8): x > xlim se va prevedea o armatura speciala de confinare a zonei comprimate, pe o lungime cel putin egala cu x/2.

Cantitatea de armatura de confinare Aao , īn fiecare directie se calculeaza cu relatia:

                                                                                  (7.2)

īn care:

ae = distanta interax, pe verticala, īntre seturile de etrieri de confinare;

c  = dimensiunea miezului de beton cuprins de etrierii de confinare masurata perpendicular pe directia bratelor etrierilor.

Īn armatura Aao se poate considera si armatura orizontala a inimii daca aceasta este īndoita dupa barele verticale si ancorata corespunzator.

Īn zonele īn care procentul de armare longitudinala depaseste valoarea 2/Ra  (N/mm2) se vor lua masuri suplimentare de a evita flambajul barelor īn zona plastica potentiala. Armatura de confinare Aao poate juca si acest rol. Īn aceste zone, barele verticale de diametru d > 14 mm se vor lega transversal prin etrieri si agrafe la distante de cel mult 6d.

7.5.3       Armarea intersectiilor de pereti structurali.

Intersectiile situate la capetele peretilor se alcatuiesc conform paragrafului 7.5.1. Intersectiile interioare cu dimensiunile precizate īn fig. 7.10 se armeaza cu carcase cu 2 etrieri īn cruce, care fac legatura cu armarea orizontala a peretilor.

Etrierii carcaselor din intersectii vor respecta conditiile de la 7.5.1 privind sectiunea minima si īnnadirea cu armatura orizontala din inima peretilor.

Distanta maxima īntre etrieri: 200 mm.

Armarea verticala minima a zonelor īn intersectie: 12f12 īn zona A si 4f12 + 8f10 īn zona B.

Fig.7.10

7.5.4       Armarea īn jurul golurilor

a) Īn cazul sirurilor de goluri suprapuse pe verticala, limitate de montanti si grinzi de cuplare, armarea de contur se face conform paragrafului 7.5.1 si fig. 7.6.

b) Īn cazul  golurilor izolate de dimensiuni mari si al golurilor care nu se suprapun pe verticala, armarile īn jurul acestora se vor prevedea īn corelare cu starea de eforturi stabilita tinānd seama īn calcul de aceste goluri.

c) Īn jurul golurilor de dimensiuni mici īn raport cu cele ale peretelui si care nu influenteaza īn mod semnificativ comportarea ansamblului acesteia, se va prevedea o armare constructiva avānd pe fiecare latura cel putin doua bare f 10 mm si cel putin sectiunea echivalenta armaturilor īntrerupte pe portiunea de gol aferenta.

Armarea din jurul golurilor va respecta regulile indicate īn fig. 7.5.

7.5.5       Armarea intersectiilor peretilor cu planseele.

Pe grosimea planseului īn perete se prevede o armare de centura, formata din cel putin 4 bare.

Sectiunea barelor continue din centuri va fi stabilita tinānd seama de cerintele de rezistenta rezultate din solicitarile de diafragma orizontala (vezi 6.7).

Se va utiliza otel PC 52, PC 60 sau OB 37. Diametrul minim al armaturilor 10 mm.

La īnnadirea si ancorarea armaturilor se vor respecta conditiile indicate īn fig.7.4.

7.6.     Armarea grinzilor de cuplare

7.6.1       Īn sistemul de armare cu bare longitudinale si etrieri verticali, armarea unei grinzi de cuplare este formata din (fig.7.11):

a) Bare longitudinale rezultate din dimensionarea la moment īncovoietor, dispuse la partea superioara si inferioara a sectiunii.

Diametrul minim al barelor: f 12 mm. Marcile de otel recomandate: PC 52, PC 60.

La detalierea armaturii longitudinale se va tine seama de cerintele de executie privind  o buna betonare si compactare a betonului.

b) Bare longitudinale intermediare dispuse pe fetele laterale cu diametrul minim  f 12 mm. Barele intermediare vor realiza un procent de armare minim de:

- pentru grinzi de cuplare la care

, in zonele seismice A...D

si

, in zonele E si F

- pentru grinzi de cuplare la care

, in zonele seismice A...D

si

, in zonele E si F.

c) Etrieri, care vor avea diametrul minim: f 6 mm. Procentul minim de armare transversala: 0,20 %. Distanta maxima admisa īntre etrieri ae va fi:

                       

d = diametrul armaturilor longitudinale de la partea superioara si de la partea inferioara.

La grinzile turnate īn doua etape la care se conteaza pe īntreaga īnaltime, etrierii se prevad pe īntreaga īnaltime a acestora, si care se dimensioneaza pentru a īndeplini si rolul de conectori.

Fig.7.11

 
 

d) Armarea grinzilor se prezinta ca īn fig. 7.11 unde se indica si lungimile de ancorari necesare. Īn cazul utilizarii unor armaturi longitudinale cu d ≥ 22mm se recomanda ca extremitatile barelor sa fie curbate si īnnadite prin sudura (fig.7.11).

7.6.2       Grinzile de cuplare cu armaturi principale īnclinate īncrucisate, se utilizeaza si se dimensioneaza conform prevederilor paragrafelor 6.6.2 si 6.6.4. Īn fig. 7.12 se prezinta un exemplu de alcatuire a acestui tip de grinzi.

Diagonalele pot fi realizate si din profile metalice.

Armaturile īnclinate se asambleaza sub forma de carcase cu cāte cel putin 4 bare. Lungimea de ancorare a barelor īnclinate va fi minimum 60d. Se recomanda īnchiderea la capete a barelor īnclinate prin bucle sudate. Ori de cāte ori dimensiunile grinzii permit, acest sistem de armare este cel mai indicat.      

Armarea transversala se poate realiza cu etrieri sau cu freta continua.

Distanta dintre etrieri sau pasul fretei nu va fi mai mare de 6d (diametrul armaturilor īnclinate).

Diametrul minim al etrierilor sau al fretei d/4.

Armaturile orizontale si etrierii se dispun constructiv.

Procentul tuturor armaturilor orizontale va reprezenta cel putin 0,25 %, iar procentul de armare transversala cu etrieri va fi cel putin 0.20% .

Fig.7.12


loading...




Document Info


Accesari: 25997
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2017 )