Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza













PREVEDERI CONSTRUCTIVE

Arhitectura constructii



loading...











ALTE DOCUMENTE

Lista distribuitorilor ferestrelor de mansarda VELUX in Romania
PROGRAM DE CONTROL PE FAZE DETERMINANTE AL CALITATII LUCRARILOR EXECUTATE - INSTALATII TERMICE SI FRIGORIFICE-
Aventura stabilizatorului
Turnul s/ plaunl 92190700 M
LOCUINTA UNIFAMILIALA P+E
SUBSTANTE STINGATOARE
Principiile de baza ale Stilului International
In stil spaniol
EXECUTAREA TENCUIELILOR PENTRU CONSTRUCTII
SISTEME DE POZITIONARE GLOBALA CU SATELITI


PREVEDERI CONSTRUCTIVE

7.1.     Materiale utilizate

7.1.1       Clasa minima a betonului utilizat în peretii structurali va fi Bc 15.

La cladirile cu înaltimi mari (orientativ, cu mai mult de 10 niveluri) se recomanda utilizarea unor betoane de clasa superioara Bc 30 . . . Bc 40, în special la nivelurile inferioare.

7.1.2       Pentru armarea peretilor structurali se utilizeaza :

- bare din otel beton (PC 60, PC 52, OB 37);

- sârma trasa mata (STNB) sau sârma profilata sub forma de plase sudate produse în industrie.

Plasele sudate din STNB pot fi folosite, de regula, numai la armaturile constructive (paragraful 7.3.1).

Plasele sudate din sârme ecruisate mai pot fi folosite ca armatura de rezistenta în situatiile în care prin asigurarea superioara fata de eforturile sectionale se asigura o comportare a sârmelor în domeniul liniar elastic.

7.2.     Alcatuirea sectiunii de beton a peretilor structurali. Dimensiuni min 424h71e ime

7.2.1       Grosimea minima a inimilor si talpilor peretilor structurali va îndeplini conditiile: b ł 150 mm si b ł .

7.2.2       Pentru stabilirea necesitatii prevederii de bulbi si talpi (evazari) la capete se vor lua ca baza conditiile de la paragraful 6.4.1 si 6.4.2.

Se recomanda ca la cladirile situate în zonele seismice de calcul A ÷ D cu pereti structurali rari sau/si cu mai mult de 6 niveluri, peretii sa fie prevazuti la extremitati cu bulbi sau talpi.

7.2.3       La dimensionarea sectiunii bulbilor se vor respecta si conditiile:

                        hp ł 250 mm  si bp  ł 2b

Se considera talpi, lamelele transversale cu grosimea minima de 150 mm si lungimea de cel putin  (fig. 7.1).

7.2.4       Grinzile de cuplare la peretii cu goluri de usi vor avea, de regula, aceeasi grosime cu restul peretelui. În cazurile în care, din calcul, aceasta grosime rezulta insuficienta, grinzile se vor îngrosa cu conditia îngrosarii si a peretelui pe o lungime suficienta pentru a asigura ancorarea armaturilor longitudinale din grinda (fig. 2.2).

7.2.5       În cazul în care se adopta armarea grinzilor de cuplare cu carcase înclinate de armatura grosimea acestora va fi cel putin 250 mm.

7.2.6       Se va evita amplasarea golurilor pentru usi sau ferestre în apropierea capetelor libere ale peretilor structurali. Se recomanda ca distanta de la extremitatea peretelui structural pâna la marginea primului gol sa fie  mai mare de        1200 mm (fig. 7.1).

În cazurile când aceasta conditie nu poate fi respectata, montantul de capat va fi prevazut cu bulb la marginea golului.

7.2.7       La peretii având goluri decalate pe verticala (fig. 7.2), se recomanda ca plinul dintre golurile la doua niveluri succesive sa fie de minimum 600 mm lungime.

7.2.8       Se admite înglobarea în peretii structurali a tuburilor verticale de instalatii electrice, respectând conditia ca în grosimea peretelui sa nu se afle mai mult de un tub, iar distanta minima între doua tuburi, în lungul peretelui sa fie 200 mm. Tuburile vor avea diametrul de maximum 1/8 din grosimea peretelui si se vor poza între cele doua plase de armare curenta.

Fig.7.1

Fig.7.2

7.3.     Armarea peretilor. Prevederi generale

7.3.1       Armaturile peretilor structurali se clasifica în:

a) armaturi de rezistenta, a caror necesitate si dimensionare rezulta din calculul la eforturile din actiunea încarcarilor verticale si orizontale, pe baza prevederilor din cap.6. În aceasta categorie intra:

·          armaturi longitudinale (verticale) cu aport în capacitatea de rezistenta la încovoiere;

·          armaturi transversale (orizontale) cu rol în preluarea fortei taietoare; la peretii scurti (pct. 6.5.2) si armaturile longitudinale verticale contribuie la capacitatea de rezistenta la forta taietoare;

·          armaturi longitudinale de conectare în lungul rosturilor de turnare;

·          armaturi de confinare a betonului din zona comprimata;

·          armaturi transversale pentru evitarea flambajului armaturilor longitudinale comprimate.

b) armaturi constructive, a caror necesitate nu se stabileste de regula prin calcul, prevederea lor fiind determinata de acoperirea unor solicitari neevidentiate în calcule curente (cum sunt cele produse de contractia betonului, variatiile de temperatura, cele datorate redistributiilor în timp ale solicitarilor datorita deformatiilor de curgere lenta a betonului, etc.) si confirmata de comportarea în exploatare a cladirilor. În aceasta categorie se încadreaza si armaturile cu rol de montaj.

7.3.2       În cazul utilizarii plaselor sudate, se vor respecta  prevederile "Instructiunilor tehnice pentru proiectarea si executarea armarii elementelor de beton cu plase sudate" P59-80.

În cazul armarii cu plase formate din bare independente, fara sudura, barele orizontale se vor dispune spre fata exterioara a peretelui (fig. 7.3).

Fig.7.3

7.3.3       Acoperirea cu beton a armaturilor va respecta conditiile prevazute în paragraful 6.1 din STAS 10107/0-90.

7.3.4       Înnadirea armaturilor

a) De regula nu se admit înnadiri ale armaturilor verticale în zona A, în special a celor de diametre mai mari concentrate la extremitatile sectiunii, utilizând bare cu lungime suficienta.

b) Daca nu se poate evita înnadirea armaturilor în zona A, se recomanda ca înnadirea armaturilor principale concentrate de la extremitatile sectiunilor peretilor sa se faca prin sudare, de preferinta cu procedee de sudare cap la cap sau prin mansoane sau alte dispozitive similare. În cazul adoptarii înnadirii prin suprapunere, lungimile minime de înnadire sunt date în tabelul 2.

Tabelul 2

Armaturi

Lungimile minime de înnadire pentru bare din:

OB 37

PC 52, PC 60

Barele orizontale inclusiv cele din centura si barele verticale din armarea de câmp.

Fara cârlige: 70d

Cu cârlige:   50d

50d

Barele verticale de rezistenta cu sectiunea Aa situate în zona de capat, (vezi 6.5.1)

În aceeasi sectiune se înnadeste 50%  sau mai putin din aria totala de armatura.

Barele cu d Ł 20

-

-

50d

Minimum 600 mm

Barele cu d > 20 mm se înnadesc cu sudura

În aceeasi sectiune se înnadeste  mai  mult  de  50% din aria totala de armatura.

Barele cu d <16 mm

-

-

60d

Barele cu d ł 16 mm se înnadesc cu sudura

Înnadirile cu sudura vor respecta "Instructiunile tehnice pentru sudarea armaturilor din otel beton C28-83".

Pentru zona B lungimile minime de înnadire sunt cu 10d mai mici decât cele din tabelul 2. De asemenea, în zona B nu este necesara înnadirea prin sudura a armaturilor cu d ł 16 (20) mm.

c) Se recomanda ca barele verticale de armatura sa fie realizate fara cârlige.

d) În cazul utilizarii plaselor sudate, în conditiile precizate la 7.1.2, lungimile minime de înnadire se iau egale cu un ochi + 50 mm si cel putin 40d

7.3.5 Ancorarea armaturilor

Problema ancorarii se pune de regula pentru:

a) Barele orizontale din centuri si barele orizontale independente din inima peretilor la intersectiile în forma de T sau L (fig. 7.4.a);

b) Barele orizontale din grinzile de cuplare (fig. 7.11, 7.12);

c) Barele verticale din pereti ancorate în infrastructura  (fig.7.4.b);

d) Barele verticale de bordare a golurilor (fig.7.5).

Pentru barele de la pct. a) se va prevedea o lungime de ancorare de 40d pentru bare din PC 52, PC 60 si OB 37 cu cârlige. În cazul barelor din OB 37 fara cârlige se va prevedea o lungime de ancoraj de 60d.

la

 
Fig.7.4

Fig.7.5

Pentru barele din grinzile de cuplare si cele ancorate în fundatii (pct.b, c) se vor prevedea lungimile de ancoraj prevazute în STAS 10107/0-90.

Pentru barele de bordare a golurilor (pct. d), lungimea de ancorare (ls,o, respectiv ls,v) se stabileste astfel încât sa se antreneze cel putin numarul de bare întrerupte în fiecare directie. În fig.7.5 la reprezinta lungimea de ancorare conform STAS 10107/0-90.

Armaturile orizontale de bordaj pot include si armatura centurii planseului. Armatura orizontala prevazuta la partea superioara a golului trebuie sa preia si eforturile de încovoiere a grinzii create prin introducerea golului.

7.3.6       Plasele care formeaza armarea continua a peretilor se vor lega cu agrafe care sa le asigure pozitia în timpul turnarii.

            De regula se vor dispune cel putin (fig.7.3):

            -    4 agrafe f6/m2 în cazul barelor cu d Ł 10 mm;

-         6 agrafe f8/m2 în cazul barelor cu d > 10 mm.

7.4.     Armarea în câmp a peretilor structurali

7.4.1       Prin armare în câmp se întelege armatura cuprinsa în inima peretilor în zona dintre doua intersectii succesive de pereti, între o intersectie si o zona de capat sau între doua zone de capat  (definite la 7.5.1) fara intersectii intermediare cu alti pereti.

În functie de încadrarea în prevederile paragrafului 7.3.1, armarea în câmp poate fi o armare de rezistenta (paragraful 7.4.2) sau o armare constructiva (paragraful 7.4.3).

7.4.2       Armarea de rezistenta, se prevede:

            - în zona A (definita conform paragafului 6.1);

            - în zona B (definita conform paragrafului 6.1);

            - în peretii scurti  în conformitate cu prevederile paragrafului 6.5.2.

În zona A indiferent de tipul peretilor (lungi sau scurti), procentele minime de armare sunt cele din tabelul 3. În procentul de armare se considera armaturile de la ambele fete ale peretelui.

În afara zonei A se vor adopta ca procente minime de armare valorile indicate în tabelul 3 pentru zona seismica F.

Tabelul 3

Zona

Procentul minim de armare pentru

seismica

Barele orizontale

Barele verticale

de calcul

OB 37

PC 52, PC 60

OB 37

PC 52, PC 60

A, B, C, D,E

0,30%

0,25%

0,35%

0,30%

F

0,25%

0,20%

0,25%

0,20%

Armaturile din categoria STNB pot fi utilizate pentru armarea de rezistenta numai în situatiile specificate la 7.1.2. Procentele minime în aceste cazuri sunt 0,25% pentru armaturi orizontale si 0,20% pentru cele verticale.

Armatura de rezistenta se realizeaza din doua plase dispuse câte una la fiecare fata a peretelui (fig. 7.3).

Barele se înnadesc conform 7.3.4 si indicatiilor din tabelul 2.

Diametrul minim al barelor se va lua 8 mm pentru armaturile orizontale si 10  mm pentru cele verticale, în cazul armarii cu bare independente. Distantele maxime între bare se vor lua 350 mm pe orizontala si 250 mm pe verticala.

7.4.3       Armarea constructiva se realizeaza din doua plase f 5 mm la 200 mm, din STNB, dispuse câte una la fiecare fata a peretelui, sau cu armaturi cu sectiuni echivalente din alte oteluri.

La peretii de la calcane si de la rosturi si la cei care marginesc casa scarii, pe toata înaltimea acesteia, precum si la ultimul nivel în toate cazurile, se vor prevedea armaturi orizontale care corespund cel putin unor procente de armare de 0,30% în cazul otelului OB 37 si 0,25% pentru otel PC 52 sau PC 60.

7.5.     Armari locale ale elementelor verticale

7.5.1       Armarea zonelor de la extremitatile peretilor structurali.

În zonele de la extremitatile sectiunilor peretilor structurali, pe suprafetele indicate în fig.7.6a, pentru sectiuni lamelare, în fig.7.6b, pentru sectiuni prevazute cu bulbi si talpi si în fig.7.6c pentru sectiunile peretilor cuplati, armarea se realizeaza cu carcase de tipul celor utilizate la armarea stâlpilor.

Procentele de armare verticala a acestor zone nu vor fi mai mici decât valorile indicate în tabelul 4.

Tabelul 4

Zona seismica

Procente de armare minime pentru armaturi din:

de calcul

OB 37

PC 52, PC 60

zona A

zona B

zona A

zona B

A, B, C, D, E

0,7%

0.5%

0,6%

0.5%

F

0.4%

0,4%

Diametrul minim al armaturilor este 12 mm.

Armarea locala va respecta, de regula, din punct de vedere a distributiei si numarului minim de bare, detaliile din fig. 7.7 ; 7.8 si 7.9. Se recomanda ca barele orizontale ale plaselor sudate sa fie în acelasi plan vertical cu ramurile etrierilor din inima.

Armatura concentrata împreuna cu armatura verticala prevazuta în inima si talpile peretilor, inclusiv cea din intersectiile intermediare (paragraful 7.5.2), trebuie sa confere sectiunii peretelui structural o capacitate de rezistenta la încovoiere superioara valorii momentului de fisurare Mf al sectiunii determinat cu:

                                                                                            (7.1)

în care:

rs  = distanta de la centrul de greutate al sectiunii pâna la limita sâmburelui central situata pe aceeasi parte cu forta excentrica N;

Wf = modulul de rezistenta la fisurare al sectiunii,  calculat considerând zona întinsa integral plastificata;

cpl = coeficient care tine seama de plastificarea partiala a zonei întinse a sectiunii (tabelul 15, STAS 10107/0-90).

Fig. 7.6

Fig.7.7

 


Fig.7.8

 

Fig.7.9

 

Sectiunile se vor alcatui astfel încât armaturile longitudinale sa se gaseasca la punctul de îndoire al etrierilor perimetrali, al celor intermediari sau al agrafelor.

Diametrul minim al etrierilor: f 6 mm si d/4 (d = diametrul minim al barelor verticale al armaturii). Distantele maxime admise între etrieri si agrafe sunt:

·        în zona A: - 150 mm în zona seismica de calcul F;

 - 120 mm, dar nu mai mult de 10d, pentru zonele seismice de calcul A ÷ E;

·        în zona B:  - 200 mm, dar nu mai mult de 15d.

Etrierii carcasei se vor realiza astfel încât aria lor sa prezinte cel putin aceeasi rezistenta cu cea a armaturilor orizontale din inima peretelui cu care se înnadesc (fig. 7.7, 7.8 si 7.9).

7.5.2       Armatura de confinare a zonelor comprimate.

În conditiile în care înaltimea zonei comprimate a sectiunilor corespunzatoare capacitatii de rezistenta depaseste valoarea limita stabilita cu relatia (6.8): x > xlim se va prevedea o armatura speciala de confinare a zonei comprimate, pe o lungime cel putin egala cu x/2.

Cantitatea de armatura de confinare Aao , în fiecare directie se calculeaza cu relatia:

                                                                                  (7.2)

în care:

ae = distanta interax, pe verticala, între seturile de etrieri de confinare;

c  = dimensiunea miezului de beton cuprins de etrierii de confinare masurata perpendicular pe directia bratelor etrierilor.

În armatura Aao se poate considera si armatura orizontala a inimii daca aceasta este îndoita dupa barele verticale si ancorata corespunzator.

În zonele în care procentul de armare longitudinala depaseste valoarea 2/Ra  (N/mm2) se vor lua masuri suplimentare de a evita flambajul barelor în zona plastica potentiala. Armatura de confinare Aao poate juca si acest rol. În aceste zone, barele verticale de diametru d > 14 mm se vor lega transversal prin etrieri si agrafe la distante de cel mult 6d.

7.5.3       Armarea intersectiilor de pereti structurali.

Intersectiile situate la capetele peretilor se alcatuiesc conform paragrafului 7.5.1. Intersectiile interioare cu dimensiunile precizate în fig. 7.10 se armeaza cu carcase cu 2 etrieri în cruce, care fac legatura cu armarea orizontala a peretilor.

Etrierii carcaselor din intersectii vor respecta conditiile de la 7.5.1 privind sectiunea minima si înnadirea cu armatura orizontala din inima peretilor.

Distanta maxima între etrieri: 200 mm.

Armarea verticala minima a zonelor în intersectie: 12f12 în zona A si 4f12 + 8f10 în zona B.

Fig.7.10

7.5.4       Armarea în jurul golurilor

a) În cazul sirurilor de goluri suprapuse pe verticala, limitate de montanti si grinzi de cuplare, armarea de contur se face conform paragrafului 7.5.1 si fig. 7.6.

b) În cazul  golurilor izolate de dimensiuni mari si al golurilor care nu se suprapun pe verticala, armarile în jurul acestora se vor prevedea în corelare cu starea de eforturi stabilita tinând seama în calcul de aceste goluri.

c) În jurul golurilor de dimensiuni mici în raport cu cele ale peretelui si care nu influenteaza în mod semnificativ comportarea ansamblului acesteia, se va prevedea o armare constructiva având pe fiecare latura cel putin doua bare f 10 mm si cel putin sectiunea echivalenta armaturilor întrerupte pe portiunea de gol aferenta.

Armarea din jurul golurilor va respecta regulile indicate în fig. 7.5.

7.5.5       Armarea intersectiilor peretilor cu planseele.

Pe grosimea planseului în perete se prevede o armare de centura, formata din cel putin 4 bare.

Sectiunea barelor continue din centuri va fi stabilita tinând seama de cerintele de rezistenta rezultate din solicitarile de diafragma orizontala (vezi 6.7).

Se va utiliza otel PC 52, PC 60 sau OB 37. Diametrul minim al armaturilor 10 mm.

La înnadirea si ancorarea armaturilor se vor respecta conditiile indicate în fig.7.4.

7.6.     Armarea grinzilor de cuplare

7.6.1       În sistemul de armare cu bare longitudinale si etrieri verticali, armarea unei grinzi de cuplare este formata din (fig.7.11):

a) Bare longitudinale rezultate din dimensionarea la moment încovoietor, dispuse la partea superioara si inferioara a sectiunii.

Diametrul minim al barelor: f 12 mm. Marcile de otel recomandate: PC 52, PC 60.

La detalierea armaturii longitudinale se va tine seama de cerintele de executie privind  o buna betonare si compactare a betonului.

b) Bare longitudinale intermediare dispuse pe fetele laterale cu diametrul minim  f 12 mm. Barele intermediare vor realiza un procent de armare minim de:

- pentru grinzi de cuplare la care

, in zonele seismice A...D

si

, in zonele E si F

- pentru grinzi de cuplare la care

, in zonele seismice A...D

si

, in zonele E si F.

c) Etrieri, care vor avea diametrul minim: f 6 mm. Procentul minim de armare transversala: 0,20 %. Distanta maxima admisa între etrieri ae va fi:

                       

d = diametrul armaturilor longitudinale de la partea superioara si de la partea inferioara.

La grinzile turnate în doua etape la care se conteaza pe întreaga înaltime, etrierii se prevad pe întreaga înaltime a acestora, si care se dimensioneaza pentru a îndeplini si rolul de conectori.

Fig.7.11

 
 

d) Armarea grinzilor se prezinta ca în fig. 7.11 unde se indica si lungimile de ancorari necesare. În cazul utilizarii unor armaturi longitudinale cu d ≥ 22mm se recomanda ca extremitatile barelor sa fie curbate si înnadite prin sudura (fig.7.11).

7.6.2       Grinzile de cuplare cu armaturi principale înclinate încrucisate, se utilizeaza si se dimensioneaza conform prevederilor paragrafelor 6.6.2 si 6.6.4. În fig. 7.12 se prezinta un exemplu de alcatuire a acestui tip de grinzi.

Diagonalele pot fi realizate si din profile metalice.

Armaturile înclinate se asambleaza sub forma de carcase cu câte cel putin 4 bare. Lungimea de ancorare a barelor înclinate va fi minimum 60d. Se recomanda închiderea la capete a barelor înclinate prin bucle sudate. Ori de câte ori dimensiunile grinzii permit, acest sistem de armare este cel mai indicat.      

Armarea transversala se poate realiza cu etrieri sau cu freta continua.

Distanta dintre etrieri sau pasul fretei nu va fi mai mare de 6d (diametrul armaturilor înclinate).

Diametrul minim al etrierilor sau al fretei d/4.

Armaturile orizontale si etrierii se dispun constructiv.

Procentul tuturor armaturilor orizontale va reprezenta cel putin 0,25 %, iar procentul de armare transversala cu etrieri va fi cel putin 0.20% .

Fig.7.12


Document Info


Accesari: 13840
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.

 


Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2014 )