Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza






SISTEMUL CIRCULATIEI RUTIERE

Arhitectura constructii









loading...


ALTE DOCUMENTE

Principiile de baza ale Stilului International
RELEVEU LA MUZEUL SATULUI
Faianta in bucatarie
SISTEMUL DE CALCUL DIGRAFIC .BALANTA DE VERIFICARE
Schema logica pentru procesul complex de preparare, transport si punere in opera a betonului in plansee, diafragme si stalpi
Se cere intocmirea proiectului de executie a unei grinzi principale de la o stavila plana
INSTRUCTIUNI DE INTRETINERE SI UTILIZARE A TAMPLARIEI DIN PVC
CAIET DE SARCINI DESERVIRE SI INTRETINERE DORMITOARE PERSONAL TRACTIUNE, CLADIRI ADMINISTRATIVE SI DE EXPLOATARE
CALCULUL DE DIMENSIONARE A CORPURILOR STATICE
MANAGEMENTUL INTERACTIUNII PROIECT-MEDIU


SISTEMUL CIRCULAŢIEI RUTIERE

Sistemul circulatiei rutiere (S. C. R.) reprezinta o multitudine de utilizatori de drumuri, respectiv de participanti la traficul rutier (o diversitate de vehicule, pietoni, calatori) prin care prezenta legislatie ordoneaza si reglementeaza modul de deplasare a acestor categorii de participanti la trafic.

S .C. R. este alcatuit din trei factori de baza ce definesc în esenta acest sistem, iar literatura de specialitate apreciaza si contributia lor la accidentul de circulatie astfel:

- factorul natural, (drumul), datorita particularitatilor sale contribuie în proportie de 3% la producerea accidentului de circulatie;

- factorul tehnic, vehicul sau autovehicul care la fel potrivit particularitatilor sale participa la acelasi accident în proportie de 2%;

- factorul uman, omul considerat si conducatorul acestui sistem, îsi aduce contributia în proportie de 95% la accidentul rutier.

      Toti acesti trei factori trebuie sa conduca spre realizarea a doua obiective majore si anume:

- fluenta traficului (circulatia trebuie sa curga la fel ca un fluviu);

- siguranta circulatiei rutiere.

S. C. R. impune cu necesitate participantilor la trafic respectarea legislatiei rutiere, conditie esentiala a realizarii unei circulatii fluente, într-o deplina siguranta si securitate, în scopul eliminarii pe cât posibil a evenimentelor rutiere.

I. Caile de comunicatie          

Factorul natural drumul - element component al S. C. R. (reteaua de drumuri).

Prin drum se întelege orice cale de comunicatie terestra, cu exceptia cailor ferate, special amenajata pentru traficul pietonal sau rutier, deschisa circulatiei publice; drumurile care sunt închise circulatiei publice sunt semnalizate la intrare, cu inscriptii vizibile.

Reteaua rutiera cuprinde totalitatea drumurilor terestre, pe care se deplaseaza vehicule, autovehicule si ceilalti participanti la trafic.

Potrivit legii zona drumului public cuprinde suprafata de teren ocupata de elementele constructive ale drumului, zona de protectie si zona de siguranta  astfel din drum mai  fac parte:

- pasajele denivelate, podurile, viaductele, tunelurile, constructiile de aparare si consolidare, trotuarele, pistele pentru biciclisti, locurile de parcare si stationare;

- indicatoarele si marcajele rutiere, mijloacele de semnalizare luminoasa si alte dotari pentru siguranta circulatiei, precum si terenurile din zona drumului, mai putin zonele de protectie;

- fac parte din drum cladirile de serviciu (cantoanele) si orice alte constructii, amenajari sau instalatii destinate apararii sau exploatarii drumurilor, inclusiv terenurile aferente.

II. Clasificarea si încadrarea drumurilor

a) Din punct de vedere al circulatiei, drumurile se împart în:

- drumuri deschise circulatiei publice care cuprind toate drumurile publice si acele drumuri private la care publicul are acces;

- drumuri închise circulatiei publice cuprind acele drumuri de utilitate privata la care publicul nu are acces; pe aceste drumuri se aplica reguli stabilite de administratorul lor astfel ca la intrare, în loc vizibil, va fi instalat un panou cu inscriptia "Drum interzis circulatiei publice".

b) Din punct de vedere al destinatiei:

-   drumuri publice destinate transportului rutier, ce apartin proprietatii publice;

- drumuri de utilitate privata servesc activitatilor economice, forestiere, petroliere, miniere, agricole, energetice, industriale si sunt administrate de persoane fizice sau juridice care le au în proprietate sau administrare.

c) Din punct de vedere functional si administrativ teritorial:

- drumuri de interes national;

- drumuri de interes judetean;

- drumuri de interes local, unde circulatia se poate face si în sens unic.     

Drumurile de interes national (DN) Sunt drumurile destinate transportului rutier pe întreaga economie nationala si toate nevoile populatiei fiind gospodarite si administrate de organe centrale si locale ale administratiei de stat.

Autostrazile: autostrada este drumul national de mare capacitate  si viteza semnalizat special, rezervat exclusiv circulatiei autovehiculelor, cu sau fara remorci, care nu serveste proprietatii riverane si care este:

-     prevazut cu doua cai  unidirectionale, separate printr-o zona mediana sau, in mod exceptional, prin alte modalitati, cu exceptia unor locuri speciale sau cu caracter temporar;

-     având cel putin doua benzi de circulatie pe sens si o banda de urgenta;

-     intersectii denivelate si accese limitate, intrarea si iesirea fiind permise numai prin locuri special amenajate.

Deci autostrada nu se intersecteaza, la acelasi nivel cu  drumuri, cai ferate sau linii de tramvai si este prevazuta cu semnalizare speciala;

Drumurile nationale europene (E) sunt acele drumuri care leaga capitala tarii de celelalte orase din tara, de punctele de frontiera, recunoscându-se dupa indicator sau dupa calota bornei kilometrice de culoare rosie. Pe drumurile (E) oprirea este interzisa. 

- drumuri nationale principale;

- drumuri nationale secundare;

- drumuri expres.

Drumurile de interes local cuprind:

Drumurile judetene sunt acelea care fac parte din proprietatea publica a judetului recunoscându-se dupa indicator sau calota bornei kilometrice de culoare albastra.

Drumurile comunale apartin proprietatii publice a unitatii administrative pe teritoriul careia se afla si cuprind întreaga retea, recunoscându-se dupa indicator sau calota bornei kilometrice de culoare alba sau galbena. Conducatorul de vehicul care patrunde pe un drum public venind de pe un drum lateral, de categorie inferioara, are obligatia de a acorda prioritate de trecere tuturor vehiculelor care circula pe acel drum.

Drumurile vicinale sunt drumurile care deservesc mai multe proprietati.

Drumuri de exploatare: agricole, de cariera, forestiere, industriale, miniere, petroliere etc., marcate la intrare, cu inscriptia  "Drum interzis circulatiei publice.

III . Elementele constructive ale drumului.

 Fundatia suporta stratul de baza si îmbracamintea.

 Ampriza drumului cuprinde:

- partea carosabila - portiunea din platforma drumului destinata circulatiei vehiculelor: un drum poate cuprinde mai multe parti carosabile complet separate una de cealalta printr-o zona despartitoare sau prin diferenta de nivel;

- banda de circulatie - subdiviziunea longitudinal a parti carosabile, materializata prin marcaje rutiere, sau alte mijloace, daca are o latime corespunzatoare pentru circulatia într-un sens  a unui sir de vehicule, altele decât vehiculele care se deplaseaza pe doua roti; 

- banda de urgenta - subdiviziunea longitudinala suplimentara, situata la extremitatea din partea dreapta a autostrazii, în sensul de circulatie, destinata exclusiv stationarii autovehiculelor în cazuri justificate, precum si circulatia autovehiculelor cu regim prioritar ce se deplaseaza la interventii sau misiuni cu caracter de urgenta;

- banda reversibila - banda de circulatie, marcata si semnalizata, situata lânga axa drumului, destinata circulatiei autovehiculelor într-un sens sau altul, în functie de intensitatea traficului;

- acostament - fâsia laterala cuprinsa între, limita partii carosabile si marginea platformei drumului. Aceste fâsii laterale limiteaza partea carosabila a drumului destinata circulatiei pietonilor, precum si pentru oprirea si stationarea voluntara dar temporara a vehiculelor cât si pentru a permite la nevoie largirea partii carosabile; acostamentele influenteaza negativ circulatia atunci când nu sunt la acelasi nivel cu partea carosabila, fiind mai coborâte, precum si în situatia în care nu sunt consolidate.      În localitati acostamentul de obicei este înlocuit cu trotuarul sau pistele pentru biciclisti:

- santul sau rigola serveste la drenarea si scurgerea apei de pe partea carosabila si acostament provenita din ploi sau zapezi;

- taluzuri, ziduri de sprijin, lucrari de arta spatii verzi, parcari etc.

IV. Elementele geometrice ale drumului.

1. Elementele drumului în plan. Partea carosabila este portiunea din platforma drumului destinata circulatiei vehiculelor. Un drum poate cuprinde mai multe parti carosabile complet separate una de cealalta printr-o zona despartitoare sau prin diferenta de nivel. Pentru deplasarea în siguranta latimea partii carosabile precum si a benzilor de circulatie trebuie sa permita trecerea cu usurinta a unui sir de vehicule venind din sensuri opuse, latimea normala a unei benzi de circulatie trebuie sa fie de cel putin 3,50 m. Drumul vazut de sus (avion) se compune din parti rectilinii numite aliniamente si parti curbilinii numite curbe.

 

             drum în                                               drum în aliniament

             curba 


 


                                                             Fig. a

Din punct de vedere al sigurantei circulatiei drumurile cu aliniamente mai scurte prezinta un grad de securitate mai mare decât în cazul aliniamentelor foarte lungi unde datorita monotoniei se instaleaza oboseala concentrarea atentiei se micsoreaza si apare pericolul de atipire la volan. Ba mai mult, unii conducatori curiosi vor sa verifice daca kilometrajul corespunde realitatii si asta o poate face numai în aliniament, iar la viteze de peste 100 km/h contactul dintre pneu si carosabil se reduce substantial, iar autovehiculul poate ajunge în decor.

Indicatoare utilizate în aliniament. Se întâlnesc indicatoare de avertizare, de reglementare a prioritatii în sectoarele de drum îngust, de interzicere sau restrictie, de orientare si informare precum si semnele aditionale cuplate cu acestea acolo unde situatia impune acest lucru.


Fig. b

Profilul drumului în aliniament este cu doua pante pentru drenarea si scurgerea apei asa cum este reprezentat în fig. b.

Curba sau cotitura este elementul de drum sub forma unui arc de cerc care uneste doua aliniamente. Deoarece aici frecvent apare forta centrifuga care învinge forta de frecare, pericolul consta în faptul ca autovehiculul poate sa fie aruncat din carosabil. Pentru a exista un grad mai mare de siguranta se impun amenajari necesare întrucât sa nu mai existe curbe cu raze mici, periculoase sau lipsite de vizibilitate care pot favoriza derapajele si chiar rasturnari, mai ales în locurile unde suprafata carosabila este umezita de ploaie, acoperita cu mâzga, zapada sau polei. De aceea se impune ca viteza sa fie adaptata la conditiile de maxima siguranta iar maneta schimbatorului sa fie introdusa într-o treapta inferioara de viteza pentru a se realiza frâna de motor. În aceste locuri cele cinci manevre (DOSIM) sunt interzise. În vederea atentionarii din timp a conducatorului auto despre aceste elemente caracteristice ale drumului se utilizeaza indicatoarele de avertizare însotite de semnele aditionale care îi informeaza din timp pe conducatorii de vehicule  despre masurile pe care trebuie sa le întreprinda pentru a parcurge curba sau curbele în deplina siguranta.


                                                                                                                       

Fig. c

Daca profilul drumului în aliniament este cu doua pante, în curba se procedeaza la convertirea profilului cu o singura panta (fig. c), astfel scurgerea apei se face în interiorul curbei. Ridicarea drumului în curba are în vedere tocmai anularea efectului fortei centrifuge, însa în cazul scurgerii abundente apa influenteaza stabilitatea autovehiculului apare fenomenul de acvaplanare (se interpune o pana de apa între carosabil si pneu ce determina pierderea controlului directiei) motiv pentru care conducatorul trebuie sa abordeze intrarea în curba în mod prudent prin reducerea vitezei la nivelul de aderenta al pneurilor.

                                                             Fig. d

La fel se procedeaza la supralargirea curbei, unde toate obstacolele trebuiesc cu desavârsire înlaturate. În concluzie este vorba de viabilitatea drumului de starea tehnica corespunzatoare a partii carosabile, constând în practicabilitatea permanenta a acestuia potrivit reglementarilor specifice sectorului de drum, privind  lipsa obstacolelor si existenta amenajarilor rutiere si a mijloacelor de semnalizare, care sa asigure fluenta si siguranta circulatiei. În functie de latimea benzii de rulare, raza de racordare a curbei, starea drumului, conditiile atmosferice, conducatorul prudent trebuie sa abordeze intrarea în curba evitând apropierea atât de axul drumului cât si de acostament pentru a nu acrosa vehiculele sau pietonii, urmând ca dupa trecerea de mijlocul curbei sa accelereze progresiv cu multa prudenta.

2. Profilul transversal al drumului poate fi: în rambleu sau ridicatura, când platforma drumului a fost creata prin aducerea pamântului din alta parte iar partea carosabila si acostamentul este mai sus decât nivelul terenului din împrejurimi. În aceasta situatie drumul  se considera mai riscant decât în varianta în care carosabilul ar fi la acelasi nivel cu terenul, asa cum este reprezentat în Fig. e.     Aici prudenta conducatorului trebuie sa fie motivata de faptul ca orice scapare de sub control a autovehiculului condus, urmarile sunt direct proportionale cu diferenta de nivel. Conducatorul trebuie sa ia în calcul riscurile ce îl asteapta fiind deosebit de atent la efectuarea manevrelor de depasire, în momentul abordarii curbelor, precum si supravegherea cu atentie a circulatiei în special mare atentie la greselile celorlalti participanti la trafic.

                                    Partea  carosabila      

Nivelul terenului.                     

                                                                                                           

                         

Fig. e

Profilul transversal al drumului poate fi si în debleu sau în sapatura când se excaveaza pamântul pentru a se crea platforma drumului, în acest caz partea carosabila si acostamentul este mai jos decât nivelul terenului din împrejurimi aş 939h71j ;a cum este reprezentat în fig. f. În aceasta situatie taluzul drumului dispare iar decorul este cu totul altul însa gradul de pericol nu dispare, întrucât evitarea unui accident prin iesirea în decor nu este posibila decât exact cât permite latimea drumului, altfel se pot produce traume traficului ca blocaje ale drumului, pierderi de bunuri sau vieti omenesti.

                                                                 

Nivelul terenului.

                                                 Partea carosabila


                                                                              Fig. f.

Profilul transversal al drumului poate fi mixt asa cum este reprezentat în fig. g, când drumul a fost creat pe o creasta de deal, astfel ca într-o parte (respectiv în stânga) drumul este mai ridicat decât nivelul terenului din împrejurimi fiind în rambleu iar în cealalta parte drumul este mai jos decât nivelul terenului, împrejurare în care drumul este în debleu, situatii ce se întâlnesc în zonele deluroase sau de munte.

                                                                                                                          Nivelul terenului

                                                             Parte carosabila

                                                                       

            Nivelul terenului

                                                                                    Fig. g


                                                                        .

3. Profilul drumului în plan longitudinal. Drumul privit în lungul sau se compune din parti orizontale fara declivitati numite palier când drumul public nici nu urca, dar nici nu coboara si cu declivitati numite rampa când se urca si panta când se coboara declivitati ce sunt semnalizate cu indicatoare de avertizare corespunzatoare. Declivitatea reprezinta înclinarea unui drum pe o portiune uniforma fata de planul orizontal.

                                                                  Drum în palier.

            Rampa la urcare.                                                                    Panta la coborâre.

                                                                                                                                                                                                                                                           

                                                                    

                                                                    

                                                                        Fig. h

Declivitatile, rampele si pantele, influenteaza negativ siguranta si fluenta traficului rutier; astfel, cu cât aceasta declivitate este mai pronuntata cu atât mai mult se limiteaza vizibilitatea si greutatile traficului cresc. De asemenea acostamentele care nu sunt la acelasi nivel cu partea carosabila pot aduce traume traficului. Aici putem aminti si de prezenta santurilor în forma de V sau de trapez, însa un mare pericol îl prezinta stâlpii, sau copacii de pe marginea drumului care trebuiesc îndepartati la cel putin 40-50 m de marginea acestuia în conditiile unei infrastructuri destul de sarace din tara noastra.

Circulatia în rampa este semnalizata de indicatorul "Urcare cu înclinare mare" pe care se afla scris în procente, o declivitatea mai mare de 7%. Acest indicator îl avertizeaza pe conducator ca efortul depus de autovehicul va fi considerabil, datorita descompunerii greutatii pe un plan înclinat si aparitia unei forte care trage catre înapoi autovehiculul. Autovehiculele de formula totul în fata (Dacia) sunt dezavantajate deoarece centrul de greutate se deplaseaza spre spate si este favorizat momentul patinarii rotilor motoare. Din aceste considerente trebuie aleasa acea treapta de viteza necesara ajungerii în vârful rampei fara a supra tura motorul la maxim, iar daca gresit s-a ales alta treapta ori s-a accelerat insuficient sau neuniform, schimbarea treptei de viteza trebuie facuta cât mai rapid imprimând motorului o turatie suficienta pentru treapta respectiva. Chiar si în circulatia în rampa apar situatii impuse de trafic privind unele obstacole (vehicule defecte, lucrari în carosabil), când soferul este nevoit sa depaseasca sau chiar sa opreasca. Trebuie folosita frâna de ajutor, iar reusita plecarii din rampa depinde de sincronizarea slabirii frânei de ajutor cu momentul forfecari dintre pedala de ambreiaj cu pedala de acceleratie care sa imprime motorului o turatie necesara punerii în miscare a autovehiculului. De precizat ca vehiculul care urca o rampa cu o declivitate mai mare de 7% are prioritate fata de cel care coboara numai în situatia în care latimea drumului nu permite trecerea normala a doua vehicule venind din sensuri opuse. Daca drumul este prevazut cu o banda destinata circulatiei vehiculelor lente, sau grele, sau banda destinata transportului public de persoane, acestea vor circula numai pe banda respectiva, lasând liber traseul coloanei de vehicule a caror deplasare nu este influentata de existenta acelei rampe.

La întâlnirea indicatorului "Coborâre periculoasa" când declivitatea este mai mare de 7% se recomanda ca din vârful pantei sa se foloseasca aceeasi treapta de viteza cu care ar urca declivitatea pentru a se realiza frâna de motor pe durata coborârii. Aceasta masura duce la frânarea combinata a autovehiculului (frâna de motor cu frâna de serviciu), frâna de serviciu fiind solicitata mai putin, evitându-se supraîncalzirea sau chiar deteriorarea acesteia.

       Interdictii la coborâre:

- nu se apasa pedala de ambreiaj întrucât datorita inertiei si greutatii, viteza creste iar la eliberarea brusca a pedalei, din cauza diferentei de turatii, pinioanele cutiei reactioneaza zgomotos si se pot rupe atât ele cât si legaturile cardanice sau axele planetare;

- nu se întrerupe contactul, nu se opreste motorul si nu se pune maneta pe liber întrucât frâna de motor nu se mai poate realiza, iar oprirea prin folosirea frânei de serviciu duce la supraîncalzirea acesteia, se pierde controlul asupra autovehiculului iar accidentul este inevitabil.

În ce priveste interdictiile pe toata lungimea declivitatii singura manevra interzisa este stationarea, iar în apropierea vârfului de rampa acolo unde vizibilitatea este redusa sub 50 m manevrele DOSIM sunt interzise.

4. Lucrari ce se executa în zona drumului public.

Dispozitiile prevazute în prezenta ordonanta de urgenta au ca scop asigurarea desfasurarii fluente si în siguranta a circulatiei pe drumurile publice, precum si ocrotirea vietii, integritatii corporale si a sanatatii persoanelor participante la trafic sau aflate în zona drumului public, protectia drepturilor si intereselor legitime ale persoanelor respective, a proprietatii publice si private cât si a mediului.

Administratorul drumului public, antreprenorul sau executantul lucrarilor, conform competentelor ce le revin, cu avizul politiei rutiere, sunt obligati sa instaleze indicatoare ori alte dispozitive speciale, sa aplice marcaje pe drumurile publice, conform standardelor în vigoare si sa le mentina în stare corespunzatoare.

Administratorul drumului public, sau dupa caz, antreprenorul ori  executantul lucrarilor, este obligat sa semnalizeze corespunzator, cât mai repede posibil, orice obstacol aflat pe partea carosabila, care stânjeneste sau pune în pericol siguranta circulatiei, si sa ia toate masurile de înlaturare a acestuia.

Autoritatile publice locale sunt obligate sa amenajeze statiile mijloacelor de transport public de persoane, prevazute cu alveole sau refugii, cu avizul politiei rutiere.

Se interzice amplasarea constructiilor de orice fel si practicarea actelor de comert pe trotuar sau pe acostament, în parcarile amenajate sau pe partea carosabila, în conditiile în care acestea ar afecta siguranta circulatiei pietonilor si vehiculelor.

În perimetrul statiilor mijloacelor  de transport public de persoane pot fi amenajate doar spatii:

a) de asteptare pentru calatori;

b) pentru comercializarea legitimatiilor de calatorie.

În cazul producerii unui eveniment rutier ca urmare a starii tehnice necorespunzatoare a drumului public, a nesemnalizarii sau a semnalizarii necorespunzatoare a acestuia, precum si a obstacolelor ori lucrarilor care se executa pe acesta, administratorul drumului public, antreprenorul sau executantul lucrarilor raspunde, dupa caz, administrativ, contraventional, civil sau penal, în conditiile legii.                                            

Orice masura de restrictie a circulatiei pe drumurile publice se dispune de catre administratorul drumului  numai cu avizul politiei rutiere. Prin exceptie, în cazuri temeinic justificate, politia rutiera poate dispune, fara acordul administratorului drumului public, masuri temporare de restrictie a circulatiei pe drumurile publice.

În scopul asigurarii desfasurarii în conditii de siguranta a circulatiei pe drumurile publice politia rutiera poate solicita administratorului drumului public executarea sau, dupa caz, desfiintarea de amenajari rutiere.

Semnalizarea si amenajarile rutiere pe drumurile publice se asigura de catre administratorul drumului respectiv si se efectueaza numai cu avizul politiei rutiere.

Semnalizarea lucrarilor care se executa pe drumurile publice este obligatorie si se efectueaza de catre executantul lucrarilor, cu avizul politiei rutiere, astfel încât aceasta sa asigure deplasarea în siguranta a tuturor participantilor la trafic, conform reglementarilor în vigoare.

Semnalizarea si amenajarile rutiere se definesc si se realizeaza în conditiile stabilite prin regulament, în conformitate cu reglementarile tehnice în vigoare.

Conditiile de circulatie pe viaducte si în tunele, precum si semnalizarea acestora se stabilesc prin regulament, în conformitate cu reglementarile tehnice în vigoare.

Administratorul drumului public este obligat sa asigure viabilitatea acestuia.

Viabilitatea drumului reprezinta starea corespunzatoare a partii carosabile, constând în practicabilitatea permanenta a acesteia potrivit reglementarilor specifice sectorului de drum, lipsa obstacolelor si existenta amenajarilor rutiere si a mijloacelor de semnalizare care sa asigure fluenta si siguranta circulatiei.

În scopul desfasurarii în conditii de siguranta a circulatiei pe drumurile publice, administratorul drumului public trebuie sa realizeze amenajari rutiere pentru a determina participanti la trafic sa respecte semnificatia semnalizarii rutiere.

Administratorul drumului public este obligat sa  instaleze, la intrarea si la iesirea din localitate, indicatoare cu aceste semnificatii.

Proprietarul sau administratorul drumului de utilitate privata, deschis circulatiei publice, este obligat sa instaleze la intrarea pe acesta indicatoare de reglementare si panouri aditionale cu intervalul de timp în care este permis accesul vehiculelor.

La intrarea pe un drum care nu este deschis circulatiei publice, proprietarul sau administratorul acestuia este obligat sa instaleze, în loc vizibil, indicator cu semnificatia "Accesul interzis" si panou cu inscriptia "Drum închis circulatiei publice".

Închiderea sau crearea de restrictii pentru circulatia vehiculelor ori a pietonilor pe drumurile publice se poate face numai pentru limitarea intensitatii traficului, pentru protectia unor sectoare de drum sau pentru executarea unor lucrari, în conditiile stabilite de lege.

În cazul unor evenimente rutiere sau în situatia în care siguranta traficului rutier este periclitata datorita unor fenomene naturale, politia rutiera sau administratorul drumului public, cu avizul politiei rutiere, poate dispune restrictii temporale de circulatie, informând participanti la trafic cu privire la interdictie, durata acesteia si rutele ocolitoare de deplasare.

Administratorul drumului public este obligat sa ia masuri de înlaturare imediata a cauzelor evenimentelor rutiere datorate configuratiei, starii sau dotarii tehnice necorespunzatoare a acestuia.

În cazul producerii unor evenimente rutiere, administratorul drumului public este obligat sa îl curete, sa înlature obstacolele aflate pe partea carosabila si sa readuca drumul la starea initiala.

Traseele pe care se efectueaza servicii regulate de transport public local de calatori, cu exceptia celor care efectueaza transport în regim de taxi, se stabilesc de catre autoritatile administratiei publice locale. Statiile mijloacelor de transport public de persoane, inclusiv locurile de asteptare a clientilor pentru transportul în regim de taxi, se stabilesc de catre autoritatile administratiei publice locale, cu avizul politiei rutiere.

Pe drumurile din afara localitatilor administratorul drumului public este obligat sa amenajeze alveole pentru statiile mijloacelor de transport public de persoane. Administratorul drumului public este obligat sa delimiteze statiile mijloacelor de transport public de persoane care nu sunt prevazute cu alveole, prin aplicarea marcajului "Statie de autobuz troleibuz".

Pe sectoarele de drum cu risc sporit de accidente,  pe drumurile cu o latime mai mare de 7 m, administratorul drumului public este obligat sa amenajeze în zona de separare a sensurilor de circulatie, pe trecerile pentru pietoni, refugii pentru acestia, semnalizate corespunzator.

Statiile mijloacelor de transport public de persoane situate în apropierea intersectiilor, se amenajeaza, la cel putin 50 m înainte sau dupa acestea. Daca, în localitati, traseele mijloacelor de transport public de persoane  traverseaza calea ferata la acelasi nivel, în ambele parti înainte de trecere trebuie sa existe statii de oprire, la cel putin 50 m de acestea.

La intersectia unei cai ferate cu un drum public administratorul caii ferate este obligat sa asigure planeitatea trecerii la nivel, iar împreuna administratorul drumului public, sa stabileasca, sa instaleze, cu acordul politiei rutiere, si sa întretina mijloacele de semnalizare a acesteia potrivit competentelor.

La trecerea la nivel cu calea ferata, administratorul acesteia si cel al drumului public, împreuna cu detinatorii terenurilor învecinate, sunt obligati sa înlature obstacolele si sa interzica amplasarea de panouri, afise, instalatii, precum si constructii care ar diminua vizibilitatea din zona  în care  conducatorul de vehicul este obligat sa se asigure.

La intersectia unui un drum public cu o cale  ferata industriala, administratorul si/sau utilizatorul acesteia este obligat sa asigure prezenta unui agent de cale ferata pentru oprirea traficului de vehicule si pietoni pâna la trecerea vehiculului feroviar. 

 Daca la trecerea la nivel cu calea ferata fara bariere nu se pot asigura conditiile de vizibilitate administratorul drumului public împreuna cu cel al caii ferate, cu acordul politiei rutiere, iau masuri, dupa caz, pentru:

 a) instalarea de bariere manuale sau dispozitive automate, în ordinea urgentei stabilite de aceste autoritati;

 b) desfiintarea trecerii cu devierea circulatiei rutiere pe alta trecere la nivel cu cale ferata învecinata, cu vizibilitate asigurata sau prevazuta cu bariera manuala;

 c) separarea fluxurilor de circulatie rutiera, respectiv feroviara, prin construirea unor pasaje subterane sau supraterane.

Lucrarile în zona drumului public se executa, în conditiile stabilite prin autorizatie, de administratorul drumului ori al caii ferate, cu avizul politiei rutiere.

Executantul de lucrari în zona drumului public este obligat sa realizeze amenajarile rutiere aprobate în proiect, pentru a permite circulatia în siguranta a participantilor la trafic.

Când lucrarile se efectueaza pe trotuar si împiedica circulatia pe acesta, executantul lucrarilor este obligat sa construiasca pasaje pentru pietoni, separate de partea carosabila si protejate corespunzator.

Executantul lucrarilor este obligat ca, la terminarea acestora, sa aduca drumul la starea initiala sau la cea stabilita prin proiect.

Administratorul drumului public sau al caii ferate este obligat sa verifice si sa receptioneze lucrarile executate în zona drumului public numai daca acestea corespund normelor de calitate prevazute de lege si avizelor obtinute anterior începerii lucrarilor.

5. Semnalizarea limitelor laterale ale platformei drumului si a lucrarilor.

În afara localitatilor, limitele laterale ale platformei drumului se semnalizeaza prin stâlpi de ghidare lamelari, de culoare alba, omologati, instalati la intervale de 50 m între ei, sau prin parapete.

 Pe stâlpii de ghidare lamelari si pe parapete se aplica dispozitive reflectorizante de culoare rosie si alba sau galbena. Dispozitivele reflectorizante de culoare rosii trebuie sa fie vizibile numai pe partea dreapta a drumului în sensul de mers. Materialele din care sunt confectionati stâlpi de ghidare lamelari nu trebuie sa fie dure.

  Dispozitivele reflectorizante pentru semnalizarea limitelor platformei drumului se pot monta si pe parapetele de protectie, peretii tunelelor, zidurile de sprijin sau alte amenajari rutiere ori instalatii laterale drumului.

            Semnalizarea lucrarilor executate pe drumurile publice este obligatorie si se realizeaza în scopul asigurarii desfasurarii în conditii corespunzatoare a circulatiei pe sectorul de drum ramas neafectat sau, dupa caz, în scopul devierii acesteia pe variante ocolitoare si are semnificatia interzicerii circulatiei în zona afectata de lucrari.

Sectoarele de drum afectate de lucrari trebuie semnalizate vizibil prin indicatoare si mijloace auxiliare de semnalizare rutiera, precum semafoare, balize directionale, panouri, conuri de dirijare, bariere, garduri, parapete din material plastic si carucioare port semnalizare, prevazute cu elemente fluorescent-reflectorizante. Acestea nu trebuie confectionate din materiale dure, iar pe timp de noapte trebuie însotite de lampi cu lumina galbena intermitenta.                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    

Pentru organizarea circulatiei pe sectoarele de drum public aflate în lucru se instaleaza indicatoare si balize reflectorizante sau, dupa caz, amenajari rutiere tip, "limitatoare de viteza" si se aplica marcaje, corespunzator situatiei create. Daca este cazul, dirijarea circulatiei se realizeaza prin semnale luminoase ori semnale ale lucratorului de drumuri desemnat si special instruit.

            Semnalizarea instituita pe sectoarele de drum pe care se executa lucrari trebuie întretinuta si modificata corespunzator evolutiei acestora. La terminarea lucrarilor, executantul trebuie sa asigure, concomitent cu repararea sectorului de drum public afectat, si refacerea semnalizarii initiale sau modificarea ei, potrivit noilor conditii de circulatie.

Persoanele care executa lucrari de orice natura pe partea carosabila a drumului public sunt obligate sa poarte echipament de protectie-avertizare fluorescent si reflectorizant, de culoare galbena sau portocalie, pentru a fi observate cu usurinta de participantii la trafic.

            Nici o lucrare care afecteaza drumul public nu poate fi începuta sau, dupa caz, continuata daca executantul acesteia nu are autorizarea administratorului drumului si acordul politiei, daca nu a realizat semnalizarea corespunzatoare, iar termenul aprobat a fost depasit ori lucrarea se executa în alte conditii decât cele stabilite în autorizatie sau acord.

            Verificarea cunostintelor

       Cap.VII. Sistemul circulatiei rutiere (S. C. R.)

- caile de comunicatie

- clasificarea si încadrarea drumurilor

- elementele constructive ale drumului.

      - elementele geometrice ale drumului.

      - elementele drumului în plan

- indicatoare utilizate în aliniament

- profilul transversal al drumului

- profilul drumului în plan longitudinal.

- interdictii la coborâre:

      - lucrari ce se executa în zona drumului public.

      - semnalizarea limitelor laterale ale platformei drumului si a lucrarilor.

           

  CAPITOLUL VIII.REGULII PRIVIND CIRCULAŢIA VEHICULELOR DE ORICE FEL

1. Utilizarea  partii  carosabile pozitia în timpul mersului

Potrivit legii, vehiculele si animalele, atunci când circula pe drumurile publice pe care le este permis accesul, trebuie conduse pe partea din dreapta a drumului public, în sensul de mers, cât mai aproape de marginea partii carosabile, cu respectarea semnificatiei semnalizarii rutiere si a regulilor de circulatie.

Daca un drum este prevazut cu o pista speciala destinata circulatiei bicicletelor, acestea, precum si mopedele vor fi conduse numai pe pista respectiva.

Când circulatia se desfasoara pe doua sau mai multe benzi pe sens, acestea se folosesc de catre conducatorii de vehicule în functie de intensitatea traficului si de viteza de deplasare, având obligatia sa revina pe prima banda ori de câte ori acest lucru este posibil, daca aceasta nu este destinata vehiculelor lente sau transportului public de persoane.

 Daca un drum este prevazut cu o banda destinata vehiculelor lente sau transportului public de persoane, semnalizata ca atare, acestea vor circula numai pe banda respectiva.

Conducatorul de vehicul care circula pe banda situata lânga marginea partii carosabile trebuie sa acorde prioritate de trecere vehiculelor care efectueaza transport public de persoane numai atunci când conducatorii acestora semnalizeaza intentia de a reintra în trafic din statiile prevazute cu alveole si s-au asigurat ca prin manevra lor nu pun în pericol siguranta celorlalti participanti la trafic.

Numerotarea benzilor de circulatie pe fiecare sens în parte se efectueaza în ordine crescatoare de la marginea din partea dreapta a drumului catre axa acestuia. În cazul autostrazilor, banda de urgenta nu intra în numerotarea benzilor de circulatie.

Regulamentul circulatiei precizeaza ca vehiculele trebuie conduse numai pe drumurile, partile carosabile, benzile sau pistele stabilite pentru categoria din care fac parte. În cazul în care pe drumurile publice nu sunt amenajate benzi sau piste speciale  pentru mopede, biciclete si celelalte vehicule fara motor, acestea pot fi conduse si pe acostament în sensul de mers, daca circulatia se poate face fara pericol.

Când drumul are doua sau mai multe benzi pe sensul de mers, vehiculele se conduc pe banda situata lânga acostament sau bordura. Celelalte benzi pot fi folosite succesiv, de la dreapta la stânga, daca banda de circulatie utilizata este ocupata, cu obligatia de a reveni pe banda din dreapta atunci când acest lucru este posibil.

Vehiculele grele, lente sau cu mase ori gabarite depasite sau cele care se deplaseaza cu viteza redusa trebuie conduse numai pe banda de lânga acostament sau bordura, daca în sensul de mers nu este amenajata o banda destinata acestora. 

Pe drumul public cu cel mult doua benzi pe sens si o a treia banda pe care este amplasata linia tramvaiului lânga axa drumului, conducatorii de vehicule pot folosi aceasta banda, cu obligatia sa lase libera calea tramvaiului, la apropierea acestuia.

Vehiculele care efectueaza transport public de persoane se conduc pe banda rezervata acestora, daca o astfel de banda exista si este semnalizata ca atare. Pe aceeasi banda pot circula si autovehiculele cu regim de circulatie prioritara când se deplaseaza în actiuni de interventii sau în misiuni care au caracter de urgenta.

                  2. Pozitii în timpul mersului si circulatia vehiculelor pe drumurile cu mai multe benzi pe acelasi sens.

Pe un drum public prevazut cu minimum trei benzi pe sens, în situatia în care conducatorii a doua vehicule circula în aceeasi directie, dar pe benzi diferite, si intentioneaza sa se înscrie pe banda libera dintre ei, cel care circula pe banda din dreapta este obligat sa permita celui care vine din stânga sa ocupe acea banda.

Pe drumul public cu mai multe benzi, conducatorii de autovehicule care circula pe o banda care se sfârseste, pentru a continua deplasarea pe banda din stânga trebuie sa permita trecerea vehiculelor care circula pe acea banda.

În cazul în care tramvaiul este oprit într-o statie fara refugiu pentru pietoni, vehiculele trebuie sa opreasca în ordinea sosirii, în spatele acestuia, si sa îsi reia deplasarea numai dupa ce usile tramvaiului au fost închise si s-au asigurat ca nu pun în pericol siguranta pietonilor angajati în traversarea drumului public.

Daca în apropierea unei intersectii este instalat un indicator sau aplicat un marcaj care obliga sa se circule într-o anumita directie, vehiculele trebuie sa fie conduse numai în directia sau directiile indicate.

Pe drumurile publice pe care sunt aplicate marcaje, conducatorilor de vehicule le este interzisa trecerea peste linia continua, simpla sau dubla si peste marcajul pentru spatii interzise.

Marcajul aplicat în afara benzilor, format din linii paralele înconjurate sau nu cu o linie de contur, delimiteaza spatiul interzis circulatiei.

Marcajul discontinuu delimiteaza benzile, putându-se trece peste el numai atunci când conducatorii de vehicule schimba banda de circulatie, directia de deplasare, efectueaza manevra de întoarcere ori când s-au angajat în depasire. Aceste manevre se vor executa numai dupa ce acestia au semnalizat si s-au asigurat ca nu pericliteaza siguranta celorlalti participanti la trafic care îi urmeaza sau îi preced sau circula din sens opus.

Obligatiile prevazute mai sus revin conducatorilor de vehicule si atunci când pe drumul public nu sunt aplicate marcaje.

În cazul în care sensul de circulatie este separat de o linie continua si una discontinua, conducatorii de vehicule sunt obligati sa respecte semnificatia liniei celei mai apropiate de vehicul în directia de deplasare.

Trecerea de pe o banda pe alta în situatia în care autovehiculul este imobilizat presupune doua etape si anume.

a) etapa premergatoare punerii în miscare a autovehiculului:

-     deplasarea conducatorului auto si eventual a pasagerilor în vederea ajungerii la autovehiculul imobilizat (oprit, stationat, parcat) si asigurarea la deschiderea portierei în deplina siguranta;

-     fixarea centurilor de siguranta;

-     reglarea oglinzilor retrovizoare;

-     asigurarea autovehiculului prin închiderea portierelor;

-     pornirea motorului;

-     eliberarea frânei de stationare (frâna de mâna).

b) etapa obligatorie - punerea în miscare a autovehiculului.

-     semnalizarea intentiei de a pune în miscare prin actionarea sistemului de semnalizare al autovehiculului;

-     asigurarea temeinica din spate, fata si lateral ca manevra respectiva nu pune în pericol siguranta traficului;

-     plecarea lina prin forfecarea celor doua comenzi ambreiaj-acceleratie, parcurgerea unei distante de 50 m în localitati si respectiv 100 m în afara localitatilor cu semnalizatorul din stânga aprins, fara a schimba traiectoria autovehiculului;

-     încadrarea lina si progresiva pe banda a doua, iar dupa terminarea manevrei se va renunta la semnalul stânga;

-     pentru a se ajunge în zona de preselectie (banda de lânga ax) pentru virajul la stânga se executa aceleasi manevre.

-     daca suntem pe banda de lânga axul drumului si intentionam sa ajungem pe banda de lânga bordura se vor parcurge aceleasi etape în ordine inversa trecând succesiv din banda în banda, cu respectarea obligatiilor de mai sus.

3. Trecerea pe lânga vehicule care circula din sens opus

Ca regula generala circulatia vehiculelor se face în dublu sens pe partea dreapta a zonei care este cuprinsa între axul imaginar sau materializat si acostamentul drumului, deci paralel cu acostamentul sau bordura la o distanta suficienta în raport cu viteza de deplasare pentru a nu acrosa pietoni, biciclisti etc., iar spatiul ramas pâna la axul drumului va fi folosit pentru depasire.

În cazul în care pe drumurile publice nu sunt amenajate benzi sau piste speciale pentru mopede, biciclete si celelalte vehicule fara motor, acestea pot fi conduse si pe acostament în sensul de mers, daca circulatia se poate face fara pericol.

            La întâlnirea a doua vehicule care circula din sensuri opuse, conducatorii acestora trebuie sa pastreze între vehicule o distanta laterala suficienta si sa circule cât mai aproape de marginea din dreapta a benzi de circulatie respective.

            Conducatorul de vehicul trebuie sa respecte regimul legal de  viteza si sa o adapteze în functie de conditiile de drum, astfel încât sa poata efectua orice manevra în conditii de siguranta.                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                   

            Daca mersul înainte este obturat de un obstacol sau de prezenta altor participanti la trafic care impune trecerea pe sensul opus, conducatorul vehiculului este obligat sa reduca viteza si, la nevoie, sa opreasca pentru a permite trecerea vehiculelor care circula din sens opus.

Pe drumurile publice înguste, si/sau cu declivitate, unde trecerea vehiculelor care circula din sensuri opuse, unele pe lânga altele, este imposibila sau periculoasa, se procedeaza dupa cum urmeaza:

a)      la întâlnirea unui ansamblu de vehicule cu un vehicul conducatorul acestuia din urma trebuie sa manevreze cu spatele;

b)      la întâlnirea unui vehicul greu cu un vehicul usor, conducatorul acestuia din urma  trebuie sa manevreze cu spatele;

c)      la întâlnirea unui vehicul care efectueaza transport public de persoane cu un vehicul  de transport marfuri conducatorul acestuia din urma trebuie sa manevreze cu spatele.

            La vehiculele de aceeasi categorie, obligatia de a efectua o manevra de mers înapoi revine conducatorului care urca, cu exceptia cazului când este mai usor si exista conditii pentru conducatorul care coboara sa execute aceasta manevra, mai ales atunci când se afla aproape de un refugiu. Mentinerea pozitiei si manevrarea comenzilor trebuie facuta absolut moderat si degajat, ele nu trebuiesc bruscate astfel se ajunge la pierderea controlului asupra vehiculului.   

4. Circulatia vehiculelor pe un drum cu sens unic

Pentru o mai buna fluidizare a traficului, organul de stat care le administreaza stabileste ca pe anumite drumuri, sau strazi paralele, circulatia sa se desfasoare într-un singur sens. Acest lucru este adus la cunostinta participantilor la trafic de indicatorul de informare "Sens unic, iar semnificatia lui arata ca pe sectorul de drum circulatia se desfasoara numai în sensul indicat de acesta, indicator care se repeta dupa fiecare intersectie, iar pentru eliminarea pericolului circulatiei din sens contrar, la celalalt capat al sectorului de drum se instaleaza indicatorul pereche "Accesul interzis"  semnificatia lui este de a nu permite intrarea nici unui vehicul pe drumul astfel semnalizat. În situatia în care se patrunde într-o artera cu sens unic o intersectie în forma de "T,, acest lucru este adus la cunostinta de indicatorul "Sens unic" care se afla instalat paralel cu bordura drumului cu sens unic, la loc vizibil, pe partea opusa a drumului de acces. În acest caz pe drumul de acces se instaleaza indicatorul de obligare "La dreapta" sau "La stânga" în raport cu directia drumului cu sens unic. La terminarea sectorului de drum cu sens unic conducatorii vor întâlni indicatorul "Circulatie în ambele sensuri".

Pe drumurile cu sens unic se aplica aceleasi principii în sensul ca toate vehiculele se vor deplasa pe partea dreapta de unde rezulta si celelalte reguli si anume:

-  la punerea în miscare conducatorul trebuie sa semnalizeze si sa se asigure ca nu pericliteaza circulatia celorlalti participanti care îl preced sau îl urmeaza;

-  depasirea se face pe partea stânga cu exceptia tramvaiului în mers, care poate fi depasit pe ambele parti daca drumul permite aceasta manevra;

-  se va acorda prioritate vehiculelor care circula din partea dreapta precum si pietonilor care traverseaza prin locurile special amenajate, indiferent din ce parte acestia se angajeaza, ei aflându-se pe acelasi sens cu, conducatorul de vehicul;

-  oprirea si stationarea voluntara a vehiculelor sunt permise atât pe partea dreapta si pe partea stânga, daca ramâne libera cel putin o banda de circulatie;

-  pe drumurile cu sens unic întoarcerea este interzisa;

-  mersul înapoi este permis pentru parcare sau garare însa pe o distanta de cel mult 50 m;

-  întrucât axul drumului se confunda cu bordura din stânga cel care intentioneaza sa vireze în aceasta directie va ocupa banda sau rândul de lânga bordura din stânga;

-  se pot întâlni trei sau mai multe benzi de circulatie pe sens, unde se vor respecta regulile în sensul ca cei care executa viraje - vor ocupa benzile extreme, pentru înainte - benzile din mijloc, iar în situatia când pe benzi sunt aplicate marcaje prin sageti  se va respecta semnificatia acestora. Pe acest sector de drum mai exista pericolul ca autovehiculele stationate pe partea stânga a drumului sa se puna în miscare, fara o asigurare temeinica din spate si sa ne trezim cu ele aparând brusc în fata a se vedea fig 142.

               5. Circulatia pe autostrazi

Potrivit legii, autostrada poate fi definita ca drum national de mare capacitate si viteza, semnalizat special, rezervat exclusiv circulatiei autovehiculelor, cu sau fara remorci, care nu serveste proprietatii riverane, prevazut cu doua cai unidirectionale, separate printr-o zona mediana sau, exceptional, prin alte modalitati, cu exceptia unor locuri speciale sau cu caracter temporar, având cel putin doua benzi de circulatie pe sens si banda de urgenta, intersectii denivelate si accese limitate, intrarea si iesirea fiind permise numai prin locuri special amenajate.

Pe autostrazi este interzisa circulatia pietonilor, autovehiculelor cu gabarite sau mase depasite fara autorizatie speciala de transport eliberata de administratorul drumului public, conform reglementarilor în vigoare, a vehiculelor cu tractiune animala, a animalelor, vehiculelor trase sau împinse cu mâna, bicicletelor si mopedelor, a tractoarelor si masinile autopropulsate pentru lucrari agricole, precum si a vehiculelor care, prin constructie sau din alte cauze, nu pot depasi viteza de 50 km/h.

De asemenea, pe autostrazi sunt interzise învatarea conducerii unui vehicul, încercarile prototipurilor de sasiuri si de autovehicule, manifestatiile, defilarile, caravanele publicitare, antrenamentele si competitiile sportive de orice fel precum si cortegiile.

Se interzice circulatia, oprirea sau stationarea autovehiculelor pe banda de urgenta, cu exceptia cazurilor justificate, precum si autovehiculelor cu regim de circulatie prioritar.

Circulatia autovehiculelor destinate transportului public de persoane sau de marfuri se efectueaza de regula, numai  pe banda marginala din partea dreapta a autostrazii în sensul de mers, cu exceptia cazului în care se efectueaza depasirea sau semnalizarea rutiera existenta instituie o alta reglementare de utilizare a benzilor.

Conducatori de autovehicule care intra pe autostrazi folosind banda de intrare (de accelerare) trebuie sa cedeze trecerea autovehiculelor care circula pe prima banda a autostrazilor si sa nu stânjeneasca în nici un fel circulatia acestora.

Conducatori care urmeaza sa paraseasca autostrada sunt obligati sa semnalizeze din timp si sa se angajeze pe banda de iesire (de decelerare).

Pe autostrada mai este interzis:

1. Circulatia, oprirea sau stationarea autovehiculelor pe banda de urgenta, cu exceptia cazurilor justificate, precum si a autovehiculelor cu regim de circulatie prioritara.

2.   Circulatia sau stationarea pe spatiu interzis care separa sensurile de circulatie pe autostrada;

3.   Parcarea autovehiculelor în alte locuri decât cele special amenajate si semnalizate;

4.   Executarea pe autostrada a manevrei de întoarcere sau de mers înapoi, circulatia sau traversarea de pe un sens de circulatie pe celalalt prin zonele interzise, respectiv zona mediana sau racordurile dintre cele doua parti carosabile a se vedea fig.143.

      Verificarea cunostintelor:

Cap.8. Reguli privind  circulatia vehiculelor de orice fel

- utilizarea  partii  carosabile pozitia în timpul mersului

            - circulatia vehiculelor pe drumurile cu mai multe benzi pe acelasi sens.

- trecerea pe lânga vehicule care circula din sens opus

- circulatia vehiculelor pe un drum cu sens unic

- circulatia pe autostrazi

                                                                                       

CAPITOLUL IX.  FACTORUL TEHNIC

(vehiculul sau autovehicul element component al (S C R)

                                Conditii privind circulatia vehiculelor si controlul acestora

În sens larg prin vehicul se întelege un sistem mecanic care se deplaseaza pe drum, cu sau fara mijloace de autopropulsare, utilizat în mod curent pentru transportul de persoane si/sau bunuri ori pentru efectuarea de servicii sau lucrari.

Autovehiculul este un vehicul echipat cu motor în scopul deplasarii pe drum. Troleibuzele si tractoarele rutiere sunt considerate autovehicule. Mopedele, vehiculele care se deplaseaza pe sine, denumite tramvaie, tractoarele folosite în exploatarile agricole si forestiere, precum si vehiculele pentru efectuarea de servicii sau lucrari, care se deplaseaza numai ocazional pe drumul public, nu sunt considerate autovehicule.

 Categoriile de vehicule care pot fi admise în circulatie, fara a fi omologate se stabilesc prin ordin al ministrului transporturilor, constructiilor si turismului, cu avizul Ministerului Administratiei si Internelor  Inspectoratul  General al Politiei, care se publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Orice vehicul care circula pe drumurile publice trebuie sa corespunda normelor tehnice privind siguranta circulatiei rutiere, protectia mediului si folosinta conform destinatiei.

Pentru a fi conduse pe drumurile publice, fiecare autovehicul si tramvai trebuie sa fie dotat cu trusa medicala de prim ajutor, doua  triunghiuri reflectorizante si un stingator de incendiu, omologate.

Pentru a fi înmatriculate, înregistrate sau admise în circulatie, autovehiculele, mopedele, remorcile si tramvaiele trebuie sa fie omologate în conditiile legii. Documentul care atesta omologarea este cartea de identitate a vehiculului, eliberata în conditiile legii.

1. Inspectia tehnica periodica ITP pentru a fi mentinute în circulatie, vehiculele înmatriculate se supun inspectiei tehnice periodice ITP. Inspectia tehnica periodica se efectueaza în statii autorizate, conform legislatiei în vigoare. Pentru autovehiculele apartinând institutiilor din sistemul de aparare, ordine publica si siguranta nationala, ITP se poate efectua si în statii proprii, autorizate potrivit legii.

Este interzisa circulatia pe drumurile publice a vehiculelor care nu corespund din punct de vedere tehnic, a celor al caror termen de valabilitate a ITP a expirat, precum si a celor neasigurate de raspundere civila pentru caz de pagube produse tertilor prin accidente de circulatie.

Constatarea defectiunilor tehnice ale vehiculelor se face de catre politia rutiera, iar verificarea starii tehnice a vehiculelor aflate în trafic pe drumurile publice se face de catre politia rutiera, împreuna cu institutiile abilitate de lege.

            Pâna la înmatriculare sau înregistrare, vehiculele pot circula pe drumurile publice, fara inspectie tehnica, în baza unei autorizatii provizorii pentru circulatie, eliberata de autoritatea competenta, daca îndeplinesc normele tehnice privind siguranta circulatie rutiere.

 Se inspecteaza din punct de vedere tehnic, înainte de a fi puse în circulatie, autovehiculele, tramvaiele sau remorcile carora le-au fost efectuate reparatii în urma unor evenimente care au produs avarii grave la mecanismul de directie, instalatia de frânare sau la structura de rezistenta a caroseriei ori a sasiului. Aceste autovehicule vor efectua inspectia tehnica periodica în statii autorizate de Registrul Auto Român (R. A. R). Daca la aceasta verificare autovehiculul respectiv nu corespunde din punct de vedere tehnic, seful statiei de inspectie tehnica are dreptul de a prelungi pâna la maximum o luna valabilitatea pe fisa tehnica de inspectie perioada în care conducatorul auto trebuie sa remedieze cele constatate.

Dupa efectuarea inspectiei tehnice, seful statiei face mentiunea pe certificatul de înmatriculare sau elibereaza o anexa la certificatul de înmatriculare, pe care o semneaza, aplica stampila si lipeste pe placa de înmatriculare ecusonul care atesta efectuarea inspectiei tehnice periodice (I T P).                                      

2. Conditiile minime de iluminare, semnalizare luminoasa si avertizare sonora pe care trebuie sa le îndeplineasca autovehiculele, tramvaiele, remorcile, tractoarele si vehiculele pentru efectuarea de servicii sau lucrari   

Autovehiculele, tractoarele folosite în exploatari agricole si forestiere si vehiculele pentru efectuarea de servicii sau lucrari, tramvaiele si remorcile trebuie sa fie dotate, prin constructie, cu instalatii de iluminare, semnalizare luminoasa si avertizare sonora, omologate, care sa corespunda conditiilor tehnice stabilite de autoritatea competenta.

Autovehiculele destinate exclusiv transportului copiilor trebuie sa aiba montat pe caroserie, în fata si în spate, indicatorul "Copii.

Autovehiculele care depasesc masa si/sau gabaritul trebuie echipate cu urmatoarele dispozitive suplimentare de semnalizare:

a) o placuta de identificare fluorescent-reflectorizanta, având fondul alb si chenarul rosu, montata la partea din stânga fata;      

b) marcaje fluorescent-reflectorizante aplicate la partea din spate a autovehiculului sau încarcaturii, cât mai aproape de marginile laterale, formate din benzi alternante albe  si rosii, descendente catre exterior, daca latimea autovehiculului depaseste 2,5 m;

c) unul sau mai multe dispozitive speciale de avertizare luminoasa de culoare galbena, montate astfel încât lumina emisa de acestea sa fie vizibila din fata, din spate si din ambele parti laterale, precum si dispozitive fluorescent-reflectorizante de culoare galbena montate pe partile laterale la distanta de 1,5 m între ele;

d) lumini montate pe partile laterale ale încarcaturii ori vehiculului care depaseste latimea de 2,5 m, care trebuie sa functioneze concomitent cu luminile de pozitie, precum si un dispozitiv fluorescent reflectorizant.

Se interzice montarea la autovehicul, tractor folosit în exploatari agricole si forestiere si vehicul pentru efectuarea de servicii sau lucrari, tramvai ori remorca a luminilor de alta culoare sau intensitate, a altor lumini, dispozitive ori accesorii de avertizare decât cele omologate.

4. Pozitia la volan în cadrul postului de conducere

Postul de conducere este zona din interiorul autovehiculului rezervata conducatorului auto care cuprinde:

Scaunul reglabil al conducatorului auto, ca un element de siguranta pasiva acesta se regleaza astfel încât sa permita o pozitie lejera la volan iar comenzile pedaliere în special ambreiajul sa poata fi apasat fara efort pâna la podea, iar celelalte comenzi sa fie manevrate cu multa usurinta si abilitate. Reglarea scaunului este absolut necesara pentru a realiza plecarea de pe loc astfel ca dupa pornirea motorului trebuie apasat ambreiajul la podea se introduce maneta schimbatorului în treapta I-a de viteza apoi se fixeaza calcâiul în podea pentru a avea un punct de sprijin la realizarea forfecarii între ambreiaj si acceleratie. În acest caz instructorul auto pentru orele de conducere trebuie sa regleze cablul, astfel încât ambreiajul sa prinda cât mai aproape de podea. Comenzile manuale, volan, pârghii de avertizare, maneta schimbatorului de viteze sa fie cât mai accesibile, la îndemâna conducatorului.

5. Autovehiculul este dotat cu aparatura de bord aparate de masura si control astfel:

-  un aparat (kilometrajul) care sa masoare viteza de deplasare;

-  un turometru care indica turatia motorului (plasat vizibil);

-  un ceas compartimentat care arata presiunea de ulei, temperatura apei si ampermetrul ce indica încarcarea bateriei de acumulatori;

-  sesizor si indicator de buna functionare a instalatiei de semnalizare;

-  sesizor pentru lumina de avarii când toate cele patru lampi de semnalizare a directiei de mers intra în functiune;

-  climatizorul de temperatura si a sistemului de dezaburire a geamurilor si lunetei;

-  oglinzile retrovizoare stânga, dreapta si cea interioara sa fie în asa fel reglate încât numai printr-o schimbare a privirii sa se poata observa tot ce se petrece în jur, fara sa se întoarca capul.                                                               

6. Certificarea autenticitatii autovehiculelor si a remorcilor

Solicitanti unei operatiuni de înmatriculare a unui vehicul în evidentele autoritatilor competente, potrivit legii, trebuie sa faca dovada certificarii autenticitatii vehiculului de catre "Registrul Auto Român" (R. A. R.) în conditiile stabilite prin ordin comun al ministrului transporturilor, constructiilor si turismului si al ministrului administratiei si internelor, iar RAR elibereaza în acest sens certificate de autenticitate.

Certificarea autenticitatii vehiculului contine si atestarea faptului ca acesta nu figureaza în baza de date ca fiind furat.

Dovada certificarii vehiculului nu se impune în cazul vehiculelor noi pentru solicitantii operatiunilor de înmatriculare.

Certificarea autenticitatii unui vehicul atesta ca acesta nu prezinta modificari ale elementelor de identificare atribuite de constructor si ca documentele vehiculului eliberate de autoritatile straine sunt autentice. Optional, certificarea pentru autenticitate poate atesta si faptul ca vehiculul nu este reclamat ca fiind furat în tara sau strainatate, la data solicitarii potrivit bazelor de date la care R.A.R. are acces.

   Autovehiculele si remorcile reclamate ca fiind furate în România sau în strainatate si date în urmarire de Inspectoratul General al Politiei Române, nu se înmatriculeaza. Fac exceptie autovehiculele si remorcile pentru care organul de urmarire penala a emis o dispozitie prin care se permite înmatricularea pâna la finalizarea cercetarilor, caz în care certificatul de înmatriculare si în cartea de identitate a vehiculului se înscrie mentiunea "Autovehiculul declarat furat din (tara) la data de ." iar circulatia acestor vehicule este permisa doar pe teritoriul României.

7. Omologarea pentru înmatricularea autovehiculelor si remorcilor

Pentru a fi înmatriculate, înregistrate sau admise în circulatie, autovehiculele, mopedele, remorcile si tramvaiele trebuie sa fie omologate în conditiile legii.

Categoriile de vehicule care pot fi admise în circulatie fara a fi omologate se stabilesc prin ordin al ministrului transporturilor, constructiilor si turismului, cu avizul Ministerului Administratiei si Internelor, Inspectoratului General al Politiei Române care se publica în Monitorul Oficial al României.

   Se înmatriculeaza numai autovehiculele si remorcile omologate, potrivit legii, de catre Regia Autonoma "Registrul Auto Român".

   Omologarea pentru circulatie atesta ca autovehiculul, remorca sau tramvaiul corespunde normelor tehnice de securitate a traficului si de protectie a mediului înconjurator, prevazute de lege, precum si destinatiei acestora. Documentul care atesta omologarea este cartea de identitate eliberata în conditiile legii. Caracteristicile constructive sau de folosinta ale vehiculului omologat pentru circulatie nu pot fi modificate decât în conditiile prevazute de lege.

   Autovehiculul, tramvaiul, remorca sau mopedul ce nu poate fi identificat din cauza lipsei, alterarii sau distrugerii elementelor de identificare poansonate sau stantate de constructor, precum si  autovehiculul sau remorca asamblate din piese ce nu pot fi identificate sau cele pentru care nu se poate stabili identitatea unuia sau mai multor detinatori ori proprietari succesivi nu pot fi omologate în vederea admiterii în circulatia pe drumurile publice. Se excepteaza autovehiculul si remorca pentru care politia poate stabili provenienta legala a acestuia.

             8. Înmatricularea, înregistrarea si radierea vehiculelor

         Înmatriculare/înregistrare, reprezinta operatiunea administrativa prin care se atesta ca un vehicul poate circula pe drumurile publice. Dovada atestarii înmatricularii/înregistrarii este certificatul de înmatriculare/înregistrare si numarul de înmatriculare/înregistrare atribuit.

         Înmatriculare/înregistrare permanenta reprezinta operatiunea de înmatriculare/înregistrare, prin care se atribuie certificat de înmatriculare/înregistrare si numar de înmatriculare/înregistrare pe o perioada nedeterminata.

         Înmatriculare, temporara reprezinta operatiunea de înmatriculare prin care se atribuie certificat de înmatriculare si numar de înmatriculare  pe o perioada determinata.

Proprietarii de vehicule sau detinatorii mandatati ai  acestora sunt obligati sa le înmatriculeze sau sa le înregistreze, dupa caz, înainte de a le pune în circulatie, conform prevederilor legale.

Înmatricularea vehiculelor este continua, de la admiterea în circulatie pâna la scoaterea definitiva din circulatie a unui vehicul din categoria celor supuse acestei conditii, potrivit prevederilor prezentei ordonantei de urgenta, si presupune urmatoarele operatiuni:

a) înscrierea în evidentele autoritatilor competente, potrivit legii, a dobândirii dreptului de proprietate asupra unui vehicul de catre primul proprietar;

b) transcrierea în evidentele autoritatilor competente, potrivit legii, a tuturor transmiterilor ulterioare ale dreptului de proprietate asupra unui vehicul.

Operatiunile prevazute mai sus se realizeaza pe baza datelor de identificare a vehiculului si ale proprietarului si conditioneaza eliberarea de catre autoritatile competente, potrivit legii, a unui certificat de înmatriculare, precum si a placutelor cu numarul de înmatriculare atribuit  si transcrierile necesare în certificatul de înmatriculare si în cartea de identitate a vehiculului.

În cazul transmiterii dreptului de proprietate asupra unui vehicul, datele noului proprietar se înscriu în evidentele autoritatilor competente simultan cu mentionarea încetarii calitatii de titular al înmatricularii a fostului proprietar. Pentru realizarea acestei operatiuni si emiterea unui nou certificat de înmatriculare, noul proprietar este obligat sa solicite autoritatii competente transcrierea transmiterii dreptului de proprietate, în termen de 30 de zile de la data dobândirii dreptului de proprietate asupra vehiculului.

Cu ocazia realizarii oricarei operatiuni privind înmatricularea unui vehicul, verificarea efectuarii inspectiei tehnice periodice si asigurarii obligatorii de raspundere civila, respectiv a valabilitatii acestora, se poate face si pe calea informatica, în conditiile stabilite prin protocol încheiat între autoritatea competenta din sub ordinea Ministerului Administratiei si Internelor cu atributii de organizare si coordonare a activitatii de evidenta si eliberare a certificatelor de înmatriculare si a placutelor cu numere de înmatriculare si Registrul Auto Român, respectiv Comisia de Supraveghere a Asigurarilor. 

Autoritatile competente sa realizeze operatiunile de înmatriculare a vehiculelor pot încasa de la solicitanti toate taxele si tarifele stabilite potrivit legii, aferente acestor operatiuni.

Societatile abilitate sa comercializeze vehicule noi si societatile de leasing din România pot solicita, pe cale informatica înmatricularea sau autorizarea provizorie pentru circulatie a vehiculelor, prin intermediul unei aplicatii informatice puse la dispozitie, în conditiile stabilite prin protocol, de catre autoritatea competenta din subordinea Ministerului Administratiei si Internelor cu atributii de organizare si coordonare a activitatii de evidenta si eliberare a certificatelor de înmatriculare si a placutelor cu numarul de înmatriculare.

Proprietarul sau detinatorul mandatat al unui vehicul este obligat sa solicite autoritatii competente înscrierea în certificatul de înmatriculare sau înregistrare a oricarei modificari a datelor de identificare a vehiculului respectiv sau dupa caz, ale proprietarului, în termen de 30 de zile de la data la care a intervenit modificarea.

Pentru a circula pe drumurile publice, vehiculele, cu exceptia celor trase sau împinse cu mâna si a bicicletelor, trebuie sa fie înmatriculate sau înregistrate, dupa caz, si sa poarte placute cu numarul de înmatriculare sau de înregistrare cu forme, dimensiuni si continut prevazute de standardele în vigoare.

Autovehiculele si remorcile se înmatriculeaza permanent sau temporar la autoritatea competenta în a carei raza teritoriala proprietarii îsi au domiciliul, resedinta ori sediul, în conditiile stabilite prin reglementarile în vigoare.

Autovehiculele si remorcile din dotarea Ministerului Apararii, a Ministerului Internelor si Reformei Administrative, precum si cele ale Serviciului Român de Informatii se înregistreaza la aceste institutii si pot, dupa caz, sa fie înmatriculate si la autoritatea competenta.

Pâna la înmatriculare vehiculele pot circula cu numere provizorii, pe baza unei autorizatii speciale eliberate de autoritatea competenta.

La cerere, persoanelor juridice care fabrica, asambleaza, caroseaza ori testeaza autovehicule sau remorci, li se poate elibera pentru acestea autorizatii si numere pentru proba.

Evidenta vehiculelor înmatriculate se tine la autoritatea competenta pe raza careia proprietarul îsi are domiciliul, resedinta sau sediul.

Tramvaiele, troleibuzele, mopedele, masinile si utilajele autopropulsate utilizate în lucrari de constructii, agricole, forestiere, tractoarele care nu se supun înmatricularii, precum si vehiculele cu tractiune animala se înregistreaza de catre consiliile locale, care tin si evidenta acestora.

Odata cu realizarea operatiunilor de înmatriculare a vehiculului, autoritatea competenta elibereaza proprietarului sau detinatorului mandatat un certificat de înmatriculare, conform categoriei sau subcategoriei din care face parte vehiculul respectiv, precum si placutele cu numarul de înmatriculare.

La cererea scrisa a proprietarului unui vehicul, în certificatul de înmatriculare sau de înregistrare se poate înscrie si o alta persoana decât proprietarul, specificându-se calitatea în care acesta poate utiliza vehiculul, în virtutea unui drept legal. În cazul în care proprietarul vehiculului este o societate de leasing, este obligatorie mentionarea în certificatul de înmatriculare sau de înregistrare si a datelor de identificare a detinatorului mandatat.

Autovehiculele se încadreaza în una dintre urmatoarele categorii: A,B, BE, C, CE, D, DE, Tr sau Tb ori în una din subcategoriile: A1, B1, C1, C1E, D1, sau D1E, iar tramvaiele, în categoria Tv, în conditiile stabilite în regulament.

Pentru vehiculele supuse înmatricularii autoritatea care le înregistreaza elibereaza proprietarilor acestora certificate si placute cu numere de înregistrare, conform categoriei sau subcategoriei din care fac parte vehiculele respective.

Forma, dimensiunile si continutul certificatului de înmatriculare si ale certificatului de înregistrare se stabilesc prin ordin al ministrului administratiei si internelor.

Este interzisa punerea în circulatie a unui vehicul, înmatriculat sau înregistrat, care nu are montate placutele cu numarul de înmatriculare sau înregistrare atribuite de autoritatea competenta ori daca acestea nu sunt conforme cu standardele în vigoare, precum si în cazul în care certificatul de înmatriculare sau da înregistrare este retinut, iar dovada înlocuitoare a acestuia este eliberata fara drept de circulatiei sau termenul de valabilitate a expirat.

Înmatricularea, înregistrarea sau atribuirea numarului provizoriu ori pentru probe a unui vehicul se anuleaza  de catre autoritatea care a efectuat-o, daca se constata ca au fost încalcate normele legale referitoare la aceste operatiuni.

Autoritatile competente pentru înmatricularea si radiera autovehiculelor si remorcilor sunt serviciile publice comunitare, regim permise de conducere si înmatriculare a vehiculelor sub coordonarea Directiei regim permise de conducere si înmatriculare a vehiculelor.

La înmatriculare, autovehiculului sau remorcii i se atribuie placute cu numarul de înmatriculare si se elibereaza certificatul de înmatriculare.

Placutele cu numarul de înmatriculare trebuie sa aiba fondul reflectorizant de culoare alba iar literele si cifrele în relief, de culoare neagra, albastra sau rosie.

În certificatul de înmatriculare se înscriu, obligatoriu, numarul de înmatriculare atribuit, precum si numarul de identificare al autovehiculului sau remorcii.

La înregistrare, vehiculelor li se atribuie placute cu un singur numar de înregistrare, care trebuie sa aiba:

a) fondul reflectorizant de culoare galbena, iar literele si cifrele, în relief, de culoare neagra, pentru vehiculele înregistrate la consiliile locale.

b)      fondul reflectorizant de culoare alba iar litere si cifrele, în relief de culoare neagra, pentru autovehiculele care se înregistreaza la Ministerul Apararii, Ministerul Administratiei si Internelor sau, dupa caz, la Serviciul Român de Informatii.

            Numerele de înmatriculare sau de înregistrare, cele provizorii si de probe ale autovehiculelor sau tramvaielor

 La înmatriculare, fiecarui autovehicul si fiecarei remorci li se atribuie câte un numar de înmatriculare compus din indicativul judetului sau al municipiului Bucuresti, numarul de ordine, format din cifre arabe, si o combinatie de trei litere cu caractere latine majuscule.

Numerele de înmatriculare ale autovehiculelor si remorcilor apartinând misiunilor diplomatice, oficiilor consulare si membrilor acestora, precum si altor organizatii si persoane straine cu statut diplomatic, care îsi desfasoara activitatea în România, sunt compuse din indicativul CD, CO sau T C  dup caz, si numarul de ordine.

În cazul numarului de înmatriculare temporara, la indicativul judetului sau al municipiului Bucuresti si numarul de ordine se adauga luna si anul în care expira valabilitatea înmatricularii.

La autorizarea provizorie a circulatiei autovehiculului sau remorcii se atribuie un numar compus din indicativul judetului sau al municipiului Bucuresti si numarul de ordine.

La înmatricularea pentru probe a autovehiculului sau a remorcii se atribuie un numar compus din indicativul judetului sau al municipiului Bucuresti, numarul de ordine si înscrisul "PROBE".

La data înmatricularii, înregistrarii sau autorizarii pentru circulatie se elibereaza si placute cu numarul atribuit. Numerele de înmatriculare se atribuie la rând, în ordinea crescatoare.

La înmatriculare, proprietarul vehiculului poate solicita, cu plata tarifelor în vigoare, atribuirea unei combinatii preferentiale a numarului de înmatriculare.

Nu pot fi atribuite  combinatii de litere care pot avea o semnificatie obscena sau cele care pot conduce la asocierea cu denumirile unor autoritati publice, daca acestea solicita în scris autoritatii emitente restrictionarea atribuirii unei anumite combinatii a numarului de înmatriculare. Persoanele care detin deja vehicule înmatriculate cu numere restrictionate ulterior pot utiliza în continuare numerele în cauza, dar numai pâna la înstrainarea vehiculului.

La transferul dreptului de proprietate asupra unui vehicul, numarul de înmatriculare si placutele aferente se transfera automat fara plata noului proprietar, daca acesta are domiciliul sau sediul în acelasi judet cu fostul proprietar si daca acesta nu a optat pentru pastrarea combinatiei numarului de înmatriculare respectiv. Noul proprietar poate solicita atribuirea unei combinatii preferentiale a numarului de înmatriculare, cu plata tarifelor în vigoare.

Numarul de înregistrare a vehiculelor înregistrate la consiliile locale se compun din denumirea localitatii si denumirea abreviata a judetului, scrise cu litere cu caractere latine majuscule, precum si dintr-un numar de ordine, format din cifre arabe.

Numarul de înregistrare al autovehiculelor înregistrate la Ministerul Apararii, Ministerul Administratiei si Internelor si dupa caz, la Serviciul Român de Informatii se compune din abrevierea  denumirii institutiei, scrisa cu litere cu caractere latine majuscule, precum si dintr-un numar de ordine, format din cifre arabe.

Proprietarul sau detinatorul legal trebuie sa fixeze placutele cu numarul de înmatriculare ori de înregistrare în locurile special destinate, la partea din fata si din spate a autovehiculului sau tramvaiului, dupa caz, iar la motocicleta si remorca, numai la partea din spate.

Se interzice circulatia pe drumurile publice a vehiculelor care nu au montate placutele cu numarul de înmatriculare sau, dupa caz, de înregistrare, în locurile stabilite.

            9 . Radierea din evidenta a vehiculelor

Radierea din evidenta a vehiculelor se face de catre autoritatea care a efectuat înmatricularea sau înregistrarea, doar în cazul scoaterii definitive din circulatie a acestora la cererea proprietarului în urmatoarele cazuri: 

a) proprietarul doreste retragerea definitiva din circulatie a vehiculului si face dovada depozitarii acestuia într-un spatiu adecvat, detinut în conditiile legii;

b) proprietarul face dovada dezmembrarii, casarii, sau predarii vehiculului la unitati specializate în vederea dezmembrarii;

c) la scoaterea definitiva din România a autovehiculului respectiv;

d)  în cazul furtului vehiculului.

Radierea din evidenta a vehiculelor înregistrate, la trecerea acestora în proprietatea altei persoane se face de catre autoritatea care a efectuat înregistrarea, la cererea proprietarului, în conditiile legii.

Este interzisa circulatia pe drumurile publice a vehiculelor radiate din evidenta.

Vehiculele declarate, potrivit legii, prin dispozitie a autoritatii publice locale, fara stapân sau abandonate, se radiaza din oficiu în termen de 30 de zile de la primirea deciziei respective.

În cazul pierderii, furtului, schimbarii numelui ori deteriorarii certificatului de înmatriculare sau de înregistrare, proprietarul vehiculului respectiv este obligat sa solicite autoritatii competente eliberarea unui nou certificat de înmatriculare sau înregistrare, în conditiile stabilite de autoritatea competenta în termen de 30 de zile de la data declararii pierderii sau furtului, de la data schimbarii numelui ori de la data constatarii deteriorarii, dupa caz.

            10. Obligatiile proprietarilor sau detinatorilor de vehicule

Detinator mandatat este persoana fizica sau juridica care foloseste un vehicul în baza unui contract de leasing sau contract de închiriere. Detinatorii de vehicule sunt obligati sa comunice, la cererea politiei, identitatea persoanelor carora le-au încredintat vehiculele pentru a fi conduse pe drumurile publice în cazul în care aceste persoane au savârsit infractiuni ori au comis contraventii.

Proprietarul de autovehicul sau remorca, cu domiciliul, sediul sau resedinta în România, este obligat:

a) sa declare autoritatii emitente pierderea, furtul sau distrugerea certificatului de înmatriculare, în cel mult 48 de ore de la constatare;

b) sa depuna imediat, la autoritatea emitenta, originalul certificatului de înmatriculare daca, dupa obtinerea duplicatului, a reintrat în posesia acestuia.

    Persoanele juridice detinatoare de vehicule au, pe lânga cele prevazute mai sus si urmatoarele obligatii:

a)      sa verifice starea tehnica a vehiculelor, sa faca mentiuni despre aceasta în foaia de parcurs sau ordinul de serviciu si sa nu permita iesirea în circulatie a celor care nu îndeplinesc conditiile tehnice;

b)       sa elibereze foaia de parcurs sau ordin de serviciu pentru vehiculele care pleaca în cursa;

c)      sa nu permita conducerea vehiculului de catre persoane care nu poseda permis de conducere corespunzator sau atestat profesional;

d)      sa nu permita conducatorilor de vehicule sa plece în cursa sub influenta bauturilor alcoolice, a substantelor ori produselor stupefiante sau a medicamentelor cu efecte similare acestora ori într-o stare accentuata de oboseala.

e)      sa tina seama de observatiile facute de politisti sau de conducatorii de vehicule în foaia de parcurs;

f)        sa anunte imediat politia despre orice accident de circulatie în care sunt implicati  conducatorii de vehicule proprii care nu poseda documente de constatare a acestuia;

g)      sa verifice respectarea timpilor de repaus si de odihna, precum si a regimului legal de viteza, prin citirea înregistrarilor aparatelor de control a timpilor de odihna sau  a vitezei de deplasare;.

h)      sa verifice existenta autorizatiei speciale de transport si respectarea conditiilor înscrise în acestea.

Proprietarii sau detinatorii mandatati de autovehicule care efectueaza transport public de persoane sau de marfuri periculoase sunt obligati sa asigure verificarea anuala a conducatorilor de autovehicule atestati profesional, în scopul însusirii corecte si respectarii de catre acestia a dispozitiilor legale care reglementeaza circulatia pe drumurile publice.

Detinatorii de autovehicule pot monta, pe acestea, sisteme sonore antifurt. Durata semnalului  emis de sistemul instalat nu trebuie sa fie mai mare de un minut, iar intensitatea acestuia nu trebuie sa depaseasca pragul fonic prevazut de reglementarile legale în vigoare. Se interzice montarea pe autovehicule a sistemelor sonore antifurt care se declanseaza la trecerea, în imediata apropiere, a altui vehicul.

Verificarea cunostintelor:

         Cap. IX. Conditii privind circulatia vehiculelor si controlul acestora

- inspectia tehnica periodica. ITP;

- conditiile minime de iluminare, semnalizare luminoasa si avertizare sonora pe care trebuie sa le îndeplineasca autovehiculele, tramvaiele, remorcile, tractoarele si vehiculele pentru efectuarea de servicii sau lucrari;

- pozitia la volan în cadrul postului de conducere;

   - dotari ale autovehiculul cu aparatura de bord aparate de masura si control;

- certificarea autenticitatii autovehiculelor si a remorcilor;

- omologarea pentru înmatricularea autovehiculelor si remorcilor;

         - înmatricularea, înregistrarea si radierea vehiculelor;

   - radierea din evidenta a vehiculelor;

   - obligatiile proprietarilor sau detinatorilor de vehicule.

CAPITOLUL X. FACTORUL UMAN OMUL CONDUCĂTORUL SISTEMULUI CIRCULAŢIEI RUTIERE (S. C. R.)

1. Importanta factorului uman. Singurul înzestrat cu simturi si judecata, cu constiinta respectarii legislatiei în vigoare care îl determina sa intervina si asupra celorlalti factori, drum si vehicul,  fiind considerat si conducatorul S .C. R. Omul este cel care coordoneaza si stabileste regulile (dar le si respecta) privind deplasarea vehiculelor pe drumurile publice.

Prin conducator se întelege persoana care conduce pe drum un grup de persoane, un vehicul sau animale de tractiune,  animale izolate sau în turma, de povara ori de calarie. 

Participant la trafic  persoana fizica ce utilizeaza, la un moment dat drumul public.

Pentru a conduce un autovehicul pe drumurile publice, conducatorul acestuia trebuie sa aiba permis de conducere corespunzator si sa aiba vârsta minima de 18 ani împliniti cu exceptia celor care conduc autovehiculele din subcategoriile A 1 si B 1, care trebuie sa aiba vârsta minima de 16 ani împliniti.

Conducatorii de tramvaie sau vehicule care efectueaza transport  public de persoane, precum si cei care conduc autovehicule cu masa maxima autorizata mai mare de 7,5 tone sau cu gabarite depasite ori care transporta produse sau substante periculoase trebuie sa aiba vârsta minima de 21 de ani împliniti.

Conducatorii de autovehicule si tramvaie trebuie sa aiba cunostintele si îndemânarea necesare conducerii si sa fie apti din punct de vedere medical si psihologic.

Conducatorii de autovehicule sau tramvaie vor fi verificati periodic din punct de vedere medical si al capacitatilor psihologice, în conditiile stabilite de reglementarile în vigoare.

Examinarea medicala si psihologica se realizeaza în vederea:

a)      aprobarii prezentarii la examen pentru obtinerea permisului de conducere;

b)      obtinerii certificatului de atestare profesionala pentru conducatorii de autovehicule si tramvaie stabiliti prin prezenta ordonanta de urgenta;

c)      verificarii periodice conform reglementarilor în vigoare.

Examinarea medicala se realizeaza în unitati de asistenta  medicala autorizate, existente la nivelul fiecarui judet care au obligatia luarii în evidenta a solicitantului sau a conducatorului de autovehicul ori de  tramvai de catre medicul de familie.

Lista unitatilor de asistenta medicala autorizata se stabileste si se actualizeaza prin ordin al ministrului sanatatii publice.

Medicul de familie, atunci când constata ca o persoana din evidenta sa, care poseda permis de conducere,  prezinta afectiuni medicale prevazute în ordinul ministrului sanatati publice va solicita  unitati de asistenta medicala autorizate examenul de specialitate necesar. În cazul în care unitatea de asistenta medicala autorizata a stabilit ca persoana este inapta medical pentru a conduce un autovehicul sau tramvai, va comunica aceasta imediat politiei rutiere pe a carei raza teritoriala îsi desfasoara activitatea.

Permisul de conducere al persoanei care este declarata inapta medical sau psihologic pentru a conduce autovehicule ori tramvaie se retrage de catre politia rutiera si poate fi redobândit numai dupa încetarea motivului pentru care s-a luat aceasta masura.

Avizul de apt sau inapt medical poate fi contestat doar pe baza unei expertize efectuate de institutiile medico -legale, la solicitarea si pe cheltuiala partilor interesate.

2. Permisul de conducere

Dreptul de a conduce un autovehicul sau tramvai pe drumurile publice îl are numai persoana care poseda permis de conducere valabil, corespunzator categoriei ori subcategoriei din care face parte vehiculul respectiv sau dovada înlocuitoare a acestuia cu drept de circulatie.

Au dreptul de a conduce autovehicule sau tramvaie pe drumurile publice, în conditiile stabilite prin regulament si persoanele care urmeaza un curs de pregatire practica, în vederea obtinerii permisului de conducere, numai în prezenta si sub supravegherea directa a unui instructor auto atestat în acest sens, precum si a examinatorului din cadrul autoritatii competente în timpul desfasurarii probelor practice ale examenului pentru obtinerea permisului de conducere pentru oricare dintre categoriile ori subcategoriile prevazute de lege.

Pe parcursul activitatii de pregatire practica sau de examinare în vederea obtinerii permisului de conducere, instructorul auto atestat ori, dupa caz, examinatorul, împreuna cu persoana pe care o supravegheaza sau o examineaza raspund pentru încalcarea de catre acesta a regulilor de circulatie sau, dupa caz, pentru pagubele produse tertilor ca urmare a producerii unui accident de circulatie.

Pregatirea teoretica si practica a persoanelor în vederea obtinerii permisului de conducere este precedata de o evaluare obligatorie a capacitatilor psihologice solicitate în activitatea de conducere a autovehiculelor sau tramvaielor. Evaluarea psihologica este obligatorie în vederea obtinerii certificatului de atestare profesionala pentru conducatorii de autovehicule si de tramvaie stabiliti prin prezenta lege.

Conducatorii de autovehicule sau de tramvaie, detinatori ai certificatului de atestare profesionala, vor fi evaluati periodic din punct de vedere al capacitatilor psihologice solicitate în activitatea de conducere a autovehiculelor sau tramvaielor, în conditiile stabilite de reglementarile în vigoare.

Evaluarea psihologica se realizeaza în laboratoare de specialitate autorizate în cadrul institutiilor abilitate. Lista laboratoarelor de specialitate autorizate se stabileste si se actualizeaza prin ordin al ministrului transporturilor, constructiilor si turismului.     

Persoanele care solicita prezentarea la examen, pentru obtinerea permisului de conducere sau a unor noi categorii ori subcategorii ale acestuia, trebuie sa îndeplineasca, potrivit legii, conditiile de vârsta, sa fie apte din punct de vedere medical si sa faca dovada pregatirii, teoretice si practice, prin cursuri organizate de unitati autorizate potrivit legii.

Pregatirea teoretica si practica a persoanelor în vederea obtinerii permisului de conducere se efectueaza de catre profesori de legislatie rutiera si instructori auto atestati de autoritatea competenta.    Pot fi atestati ca profesori de legislatie sau instructori auto pentru pregatirea practica, fara scolarizare si sustinerea examenului de atestare, politistii rutieri cu grad de ofiter carora le-au încetat raporturile de serviciu si care si-au desfasurat activitatea neîntrerupt, în ultimi 10 ani, în structurile politiei rutiere.

Politisti rutieri care nu au grad de ofiter pot fi atestati ca instructori auto pentru pregatirea practica, daca îndeplinesc conditiile de mai sus.

Programa de învatamânt pe baza careia se organizeaza cursuri de pregatire, precum si metodologia de organizare si desfasurare a cursurilor în vederea obtinerii permisului de conducere se stabilesc prin ordin comun al ministerului educatiei si cercetarii, al ministrului transporturilor, constructiilor si turismului si al  ministrului administratiilor si internelor.

Persoanele cu domiciliul sau resedinta în România precum si cetatenii statelor membre ale Uniunii Europene care se afla la studii în România pentru o perioada de cel putin 6 luni sau care are rezidenta normala în România pot solicita obtinerea permisului de conducere la autoritatile competente sa le examineze.

Prin rezidenta normala se întelege locul unde o persoana locuieste în mod obisnuit adica cel putin 185 de zile într-un an calendaristic, datorita unor legaturi personale si profesionale sau, în cazul persoanelor fara legaturi profesionale, datorita unor legaturi strânse între acestea si locul în care locuiesc.

Examinarea pentru obtinerea permisului de conducere si eliberarea acestuia se realizeaza de catre autoritatea competenta unde solicitanti îsi au domiciliul sau resedinta ori rezidenta normala sau, în cazul celor aflati la studii în România de catre autoritatea competenta pe raza careia se afla institutia de învatamânt.

În localitatile în care  autoritatea competenta autorizeaza desfasurarea cursurilor de pregatire si sustinerea examenului pentru obtinerea permisului de conducere, acestea se pot organiza la cerere  si în limba minoritatilor nationale respective.

În cazul cetatenilor straini care îsi stabilesc domiciliul sau resedinta în România, precum si al cetatenilor statelor membre ale Uniunii Europene care au rezidenta normala sau care se afla la studii în România examinarea la proba teoretica pentru obtinerea permisului de conducere se poate efectua, la cerere, într-o limba de circulatie internationala.

Permisul de conducere este valabil 10 ani de la data eliberarii. La schimbarea, de catre titular, a numelui, în cazul pierderii, furtului ori al deteriorarii, precum si la expirarea perioadei de valabilitate, permisul de conducere se preschimba fara sustinerea unui nou examen.

            3. Interdictii

Nu are dreptul sa se prezinte la examen pentru obtinerea permisului de conducere persoana care a fost condamnata prin hotarâre judecatoreasca ramasa definitiva pentru o infractiune la regimul circulatiei pe drumurile publice sau pentru o infractiune de omor, lovire sau vatamare cauzatoare de moarte, vatamare corporala grava, produsa ca urmare a încalcarii unei reguli de circulatie cu exceptia cazurilor când a intervenit una dintre situatiile enumerate mai jos  lit. a, b, c si d.

Se poate prezenta la examen pentru obtinerea unui nou permis de conducere, pentru toate categoriile avute anterior daca:

a)      au trecut 6 luni de la data executarii pedepsei amenzii penale sau a pedepsei în regim de privare de libertate ori la locul de munca;

b)      a trecut un an de la data gratierii pedepsei sau a ramânerii definitive a hotarârii judecatoresti prin care s-a dispus suspendarea conditionata a executarii pedepsei ori suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere;

c)      a intervenit amnistia;

d)      interzicerea dreptului de a exercita profesia sau ocupatia de conducator de autovehicule, prevazuta la art. 64 lit. c din Codul penal, a expirat sau a fost revocata. 

Persoanele care îsi stabilesc domiciliul ori resedinta în România pot solicita obtinerea permisului de conducere la autoritatile competente pe a caror raza îsi au domiciliu sau resedinta.

Pentru a fi înscris la o unitate autorizata în vederea pregatirii teoretice si practice pentru obtinerea permisului de conducere, solicitantul trebuie sa faca dovada ca este apt din punct de vedere medical si psihologic. Înainte de a urma cursurile practice de învatare a conducerii unui vehicul pe drumurile publice, solicitantul trebuie sa faca dovada pregatirii teoretice, într-o unitate autorizata, în vederea obtinerii permisului de conducere.

Pregatirea practica a persoanei în vederea obtinerii permisului de conducere valabil pentru oricare dintre categoriile A, B, B,E si subcategoriile A 1 si B 1, se poate efectua si de catre un instructor auto atestat în conditiile legii, care a încheiat un contract cu unitatea autorizata în care solicitantul a efectuat pregatirea teoretica.

Pot efectua cursurile practice de învatare a conducerii unui vehicul pe drumurile publice si persoanele care nu au înca vârsta minima prevazuta de lege pentru categoria sau subcategoriia din care face parte vehiculul respectiv, dar nu cu mai mult de 3 luni înainte de împlinirea acesteia.

            4. Permisul de conducere se elibereaza pentru una sau mai multe dintre urmatoarele categorii si subcategorii de vehicule:

a) CATEGORIA  A: motocicleta cu sau fara atas.

b) CATEGORIA  B:

1. autovehiculul a carui masa totala maxima autorizata nu depaseste 3500 kg si al carui numar de locuri pe scaune, în afara conducatorului, nu este mai mare de 8;

2. ansamblul format dintr-un autovehicul tragator din categoria B si o remorca a carei masa totala maxima autorizata nu depaseste 750 kg;

3. ansamblul de vehicule a carui masa totala maxim autorizata nu depaseste 3500 kg, format dintr-un autovehicul tragator din categoria B si o remorca a carei  masa totala maxima autorizata nu depaseste masa proprie a autovehiculului tragator.

c) CATEGORIA B E: ansamblul format dintr-un autovehicul tragator din categoria B si o remorca a carei masa totala maxima autorizata depaseste 750 kg, iar masa totala maxima autorizata a întregului ansamblu depaseste 3.500 kg .

d) CATEGORIA C:

1. autovehiculul, altul decât cel din categoria D, a carui masa totala maxima autorizata este mai mare de 3500 kg ;

2. ansamblul format dintr-un autovehicul din categoria C si o remorca a carei masa totala maxima autorizata nu depaseste 750 kg .

e) CATEGORIA C, E: ansamblul de vehicule constând dintr-un autovehicul tragator din categoria C si o remorca a carei masa totala maxima autorizata este mai mare de 750 kg;

f) CATEGORIA D: autovehiculul destinat transportului de persoane având mai mult de 8 locuri pe scaune, în afara locului conducatorului. Autovehiculului din aceasta categorie i se poate atasa o remorca a carei masa totala maxima autorizata nu depaseste 750 kg.

g) CATEGORIA D, E : ansamblul de vehicule constând dintr-un autovehicul tragator din categoria D si o remorca a carei masa totala maxima autorizata este mai mare de 750 kg. Remorca nu trebuie sa fie destinata transportului de persoane;

h) CATEGORIA Tr;  tractor, masini si utilaje  autopropulsate agricole, forestiere sau pentru lucrari;

i) CATEGORIA Tb.: troleibuz;

j) CATEGORIA Tv.: tramvai;

k) SUBCATEGORIA A 1: motocicleta cu o capacitate care nu depaseste 125 cmc, si o putere care nu depaseste 11 kw ;

l) SUBCATEGORIA B 1: autovehiculul cu trei sau patru roti având masa proprie peste 400 kg, dar nu mai mare de 550 kg si echipat cu un motor cu ardere interna cu capacitate cilindrica mai mare de 45 cmc sau cu orice alt motor cu o putere echivalenta ori cu viteza prin constructie mai mare de 50 km/h;

m) SUBCATEGORIA C 1: autovehiculul, altul decât cel din categoria D, a carui masa totala maxima autorizata este de peste 3500 kg, dar nu mai mare de 7500 kg. Autovehiculului din aceasta categorie i se poate atasa o remorca a carei masa totala maxima autorizata nu depaseste 750 kg;

n) SUBCATEGORIA C 1 E: ansamblul de vehicule constând într-un vehicul tragator din subcategoria C 1 si o remorca a carei masa totala maxima autorizata este mai mare de 750 kg, cu conditia ca masa totala maxima autorizata a ansamblului sa nu depaseasca 12.000 kg, iar masa totala maxima autorizata a remorcii sa nu depaseasca masa proprie a autovehiculului tragator;

o) SUBCATEGORIA  D 1:

1. autovehiculul destinat transportului de persoane având cel putin 9 locuri pe scaune, dar nu mai mult de 16, în afara locului conducatorului;

2. ansamblului de vehicule format dintr-un vehicul tragator din subcategoria D 1 si o remorca a carei masa totala maxima autorizata nu depaseste 750 kg.

p) SUBCATEGORIA D 1 E: ansamblul de vehicule constând dintr-un autovehicul tragator din subcategoria D 1 si o remorca a carei masa totala maxima autorizata este mai mare de 750 kg, cu conditia ca masa totala autorizata a ansamblului sa nu depaseasca 12.000 kg, iar masa totala maxima autorizata a remorcii sa nu depaseasca masa proprie a autovehiculului tragator. Remorca nu trebuie sa fie destinata transportului de persoane.

Traseele pe care se poate învata conducerea unui autovehicul sau tramvai ori, dupa caz, se poate sustine examenul pentru obtinerea permisului de conducere se stabilesc de catre politia rutiera.

Autoritatile competente care examineaza persoanele în vederea obtinerii permisului de conducere sunt serviciile publice comunitare  regim permise de conducere si înmatriculare a vehiculelor din cadrul institutiei prefectului pe raza careia candidatii îsi au domiciliu sau resedinta.

Examinarea la probele teoretice si practice pentru obtinerea permisului de conducere poate fi efectuata si în alte localitati decât în municipiu resedinta de judet în care candidatii îsi au domiciliu sau resedinta, în baza ordinului prefectului unitatii administrativ teritoriale.

6. Actele necesare completarii dosarului în vederea examenului

Pentru programarea la examen în vederea obtinerii permisului de conducere, dosarul personal al solicitantului trebuie sa contina urmatoarele documente:

a) cererea-tip semnata de solicitant;

b) fisa de scolarizare în care se consemneaza si avizul medicului "apt pentru conducerea vehiculelor" din categoria sau subcategoria pentru care se solicita examinarea. Fisa medicala se pastreaza la unitatea care a pregatit candidatul;

c) fisa detinatorului permisului de conducere;

d) certificatul de cazier judiciar în termen de valabilitate;

e) copia actului de identitate;

f) chitantele  de plata a taxelor aferente obtinerii permisului de conducere.

Programarea la primul examen a candidatilor pentru obtinerea permisului de conducere se efectueaza de catre unitatile autorizate la care acestia au urmat cursurile de pregatire teoretica si practica.

Titularul unui permis de conducere care solicita obtinerea de noi categorii sau subcategorii trebuie sa depuna la dosarul de examinare, pe lânga documentele de mai sus si o copie a permisului de conducere.

Cetateanul român cu domiciliul în strainatate care solicita obtinerea permisului de conducere trebuie sa depuna la dosarul de examinare pe lânga documentele de mai sus, o declaratie la notarul public din care sa rezulte ca nu mai poseda un alt permis de conducere eliberat de o autoritate straina, iar  dreptul de a conduce nu i-a fost suspendat ori anulat, precum si documentele din care sa rezulte ca are o locuinta detinuta în proprietate sau închiriata în România.

            7. Conditii  cerute de lege  în vederea obtinerii permisului de conducere

Persoana care solicita examinarea în vederea obtinerii permisului de conducere trebuie sa îndeplineasca urmatoarele conditii:

            a) sa aiba vârsta de cel putin 16 ani împliniti, pentru subcategoriile A 1 si B 1;

            b) sa aiba vârsta de cel putin 18 ani împliniti, pentru categoriile A, B, B E, C, C 1, C 1 E ;si Tr

            c) sa aiba vârsta de cel putin 21 de ani împliniti pentru categoriile  CE, D, DE, Tb si Tv, precum si subcategoriile D 1 si D 1 E;

            d) sa fie apta din punct de vedere medical pentru conducerea autovehiculelor din categoriile si subcategoriile pentru care solicita examinarea;

            e) sa  nu fi fost condamnata, prin hotarâre judecatoreasca ramasa definitiva, pentru o infractiune la regimul circulatiei pe drumurile publice sau de omor, lovire ori vatamare cauzatoare de moarte, vatamare corporala grava, tâlharie, sau  de furt al  unui autovehicul;

            f)  sa fie apta din punct de vedere psihologic pentru conducerea autovehiculelor sau tramvaie pe drumurile publice.

Posesorul permisului de conducere pentru categoria A are dreptul sa conduca o motocicleta cu o putere care depaseste 25 kW sau un raport putere/greutate care depaseste 0,16 kW/kg, ori o motocicleta cu atas cu un raport putere/greutate care depaseste 0,16 kW/kg, numai daca are experienta minim 2 ani pe o motocicleta cu specificatii tehnice inferioare sau daca persoana are 21 de ani si promoveaza un test specific de cunostinte si comportament.

Membrii misiunilor diplomatice si ai oficiilor consulare se pot prezenta la examen în vederea obtinerii permisului de conducere în conditiile stabilite prin protocol de Ministerul de Interne si Ministerul Afacerilor Externe.

Persoana care solicita prezentarea la examen în vederea obtinerii permisului de conducere trebuie sa faca dovada ca a absolvit cursurile unei scoli de pregatire a conducatorilor de autovehicule, organizate potrivit legii, pentru categoriile sau subcategoriile pentru care solicita examinarea.

Pregatirea candidatilor care solicita obtinerea permisului de conducere valabil pentru categoriile sau subcategoriile  A, A 1, B, B 1 si B E poate fi efectuata si de catre instructori auto independenti.

            8. Examenul pentru obtinerea permisului de conducere consta în:

a) proba teoretica, de cunoastere a reglementarii circulatiei rutiere, a notiunilor elementare de mecanica si a notiunilor de prim ajutor. Examinarea la proba teoretica se poate face, în conditiile legii, în limba minoritati nationale sau într-o limba de circulatie internationala, potrivit solicitarii celui examinat;

b) proba practica de conducere a autovehiculului în traseu, corespunzatoare categoriei de permis solicitat, cu exceptia categoriei A si subcategoriei A 1, pentru care se verifica numai îndemânarea în conducere în poligoane special amenajate.

Persoana cu handicap fizic poate sustine examenul pentru obtinerea permisului de conducere pentru categoriile A si/sau B, daca autovehiculul utilizat la examinare este adaptat infirmitatii acesteia.

Examinarea candidatilor care solicita obtinerea permisului de conducere pentru mai multe categorii se va efectua în zile diferite, pentru fiecare categorie sau subcategorie în parte.

Rezultatul examinarii la proba teoretica si la proba practica se consemneaza prin calificativul "admis" sau "respins".

Persoana declarata "admis" la proba teoretica, dar care nu se prezinta la proba practica de conducere a vehiculului în traseu într-un termen de cel mult un an de la data absolvirii cursurilor este declarata "respins, urmând sa efectueze un nou curs de pregatire.

Persoana declarata "respins" se poate programa la un nou examen dupa cel putin 15 zile, de la data la care a fost declarata respins dar nu mai târziu de un an de la absolvirea cursurilor, în caz contrar, urmând sa efectueze un nou curs de pregatire.

Permisul de conducere se elibereaza de catre serviciile publice comunitare regim permise de conducere si înmatriculare a vehiculelor la care candidati au sustinut examinarea.

9. Valabilitatea permisului de conducere

Posesorul unui permis de conducere valabil numai pentru categoria Tr are dreptul sa conduca si un ansamblu de vehicule format dintr-un tractor si una sau doua remorci.

Posesorul permisului de conducere valabil pentru una dintre categoriile B, C sau CE are dreptul sa conduca si vehicule din categoria "Tr".

Posesorul unui permis de conducere valabil pentru categoriile D sau DE are dreptul sa conduca si vehicule din categoria "Tb - troleibuz.

Persoana care solicita examinarea în vederea obtinerii permisului de conducere valabil pentru categoriile C sau D, ori subcategoriile C 1 sau D 1 trebuie sa fi obtinut anterior dreptul  de a  conduce autovehicule din  categoria B.

Persoana care solicita examinarea în vederea obtinerii permisului de conducere pentru categoriile BE, CE, DE ori subcategoriile C1E sau D1E trebuie sa fi obtinut anterior dreptul de a conduce autovehicule din categoriile B,C,D ori subcategoriile C1 sau D1, dupa caz.

Permisul de conducere valabil pentru o categorie da dreptul de a conduce si autovehicule din subcategoria pe care aceasta o include.

Permisul de conducere valabil pentru categoriile CE sau DE este valabil si pentru conducerea ansamblului de vehicule din categoria BE, daca titularul acestuia poseda si permis pentru categoria B.

Permisul de conducere valabil pentru categoria CE este valabil si pentru categoria DE, daca titularul acestuia poseda si permis pentru categoria D.

Permisul de conducere valabil pentru subcategoria C1E este valabil si pentru subcategoria D1E, daca titularul are vârsta de 21 de ani.

Permisul de conducere valabil pentru subcategoria  D1 sau D1E este valabil si pentru conducerea vehiculelor din subcategoriile C1 sau, respectiv C1E. 

 Dotarii ale autovehiculelor scoala.

Autovehiculele destinate învatarii conducerii, cu exceptia motocicletelor, vor fi dotate cu dubla comanda pentru frâna si ambreiaj.

Acestea vor fi echipate cu o caseta având inscriptia "scoala", cu dimensiunile si caracteristicile prevazute în acte normative în vigoare. Fac exceptie  autobuzele, troleibuzele si tramvaiele, care vor avea inscriptia "scoala" aplicata pe partile laterale, în fata si în spate.

Permisul de conducere eliberat de o autoritate straina se preschimba, în conditiile legii, de catre serviciul public comunitar regim permise de conducere si înmatriculare a vehiculelor din cadrul institutiei prefectului pe raza careia titularul are domiciliu sau în cazul cetatenilor straini si al cetatenilor români cu domiciliul în strainatate, resedinta.

         Titularul permisului de conducere, trebuie sa declare pierderea, furtul sau distrugerea acestui document, autoritatii emitente, în cel mult 48 de ore de la constatare si sa solicite eliberarea unui nou permis de conducere.

 10. Eliberarea unui nou permis

            Eliberarea unui nou permis de conducere se efectueaza, în conditiile legii, în baza urmatoarelor documente:

a)      fisa detinatorului permisului de conducere;

b)      originalul si copia actului de identitate;

c)      dovada platii contravalorii permisului de conducere si a taxei de eliberare a acestui document;

d)      permisul de conducere a carui preschimbare se solicita, în original, daca aceasta exista;

e)      fisa medicala tip din care sa rezulte ca este apt pentru a conduce autovehicule sau tramvaie, daca solicitarea preschimbarii s-a facut dupa expirarea valabilitatii administrative a permisului de conducere.

            Pe lânga aceste documente solicitantul trebuie sa prezinte, în cazul schimbarii numelui, documentul care atesta acest lucru, în original si copie. 

În situatia cetatenilor români care au domiciliul în România si se afla temporar în strainatate, eliberarea unui nou permis de conducere se poate face prin intermediul altei persoane, pe baza de procura speciala, autentificata de misiunile diplomatice  sau de oficiile consulare ale României ori, daca a fost data în fata autoritatilor straine, sa îndeplineasca conditiile de supra-legalizare prevazute de lege sau  sa aiba aplicata apostila "conform Conventiei cu privire la suprimarea cerintei supra legalizarii actelor oficiale straine. Mandatarul va prezenta aceste documente în urmatoarele conditii:

a)  fisa detinatorului permisului de conducere trebuie sa fie semnata de titularul permisului de conducere în fata unui functionar diplomatic;

b)  actul care atesta starea de sanatate, precum si doua fotografii de data recenta ale titularului, din care una aplicata pe procura speciala eliberata mandatarului, iar a doua pe fisa detinatorului permisului de conducere, trebuie sa fie vizate de misiunea diplomatica .

c)   declaratia pe proprie raspundere a titularului, data în fata functionarului diplomatic, din care sa rezulte ca nu mai detine un alt permis de conducere  national cu exceptia celui depus pentru preschimbare.

Permisul de conducere al conducatorului auto decedat se preda de catre persoana care îl detine, în termen de 30 de zile autoritatii emitente.

11.Atestatul profesional este obligatoriu pentru conducatorul de autovehicul care efectueaza:

a) transport de marfuri periculoase;

b) transport public de persoane, transport  în cont propriu de persoane cu microbuze si autobuze;

c) transporturi agabaritice, precum si pentru autovehicule de transport marfa cu masa maxima autorizata mai mare de 3,5 tone, care circula în  trafic intern si international;

         Prevederile de mai sus nu se aplica conducatorilor de autovehicule apartinând Ministerului Internelor si Reformei Administrative, Ministerului Apararii Nationale si Serviciului Român de Informatii, si Serviciului de Paza si Protectie.

Conditiile de obtinere a certificatului de atestare profesionala se aproba prin ordin al ministrului transporturilor, constructiilor si turismului, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Certificatul de atestare profesionala care confera titularului dreptul de a efectua activitatea pentru care a fost eliberat este valabil numai însotit de permisul de conducere corespunzator categoriei din care face parte vehiculul condus.

Verificarea cunostintelor:

Cap. X. Factorul uman omul conducatorului sistemului circulatiei rutiere SCR

- importanta factorului uman; examinarea medicala si psihologica;

- permisul de conducere;

- interdictii;

      - permisul de conducere se elibereaza pentru una sau mai multe categorii si subcategorii de vehicule;

- actele necesare completarii dosarului în vederea examenului;

      - conditii  cerute de lege  în vederea obtinerii permisului de conducere

- examenul pentru obtinerea permisului de conducere;

- valabilitatea permisului de conducere;

- eliberarea unui nou permis;

- atestatul profesional este obligatoriu pentru conducatorul de autovehicul care efectueaza.

CAPITOLUL XI . ALTE OBLIGAŢII sI INTERDICŢII PENTRU CONDUCĂTORII DE VEHICULE sI TRAMVAIE

1. Obligatiile participantilor la trafic.

         Participantii la trafic trebuie sa aiba un comportament care sa nu afecteze  fluenta si siguranta circulatiei, sa  nu puna în pericol viata sau integritatea corporala a persoanelor si sa nu aduca prejudicii proprietatii publice sau private.                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                 

Participanti la trafic sunt obligati ca, la cererea politistului rutier, sa înmâneze acestuia documentul de identitate, sau dupa caz, permisul de conducere, documentul de înmatriculare sau de înregistrare a vehiculului condus, documentele referitoare la bunurile transportate, precum si alte documente prevazute de lege.

În exercitarea atributiilor care îi revin, politistul rutier are dreptul sa verifice vehiculul, precum si identitatea conducatorului sau a pasagerilor aflati în interiorul acestuia când exista indicii despre savârsirea unei fapte de natura contraventionala sau penala.

În exercitarea atributiilor de dirijare a circulatiei rutiere, politisti rutieri sunt obligati sa poarte uniforma cu înscrisuri si însemne distinctive.

Politisti de frontiera, îndrumatorii de circulatie ai Ministrului Apararii Nationale, agentii cailor ferate, personalul autorizat din zona lucrarilor pe drumurile publice, precum si membrii patrulelor scolare  de circulatie sunt obligati ca pe timpul exercitarii atributiilor, sa poarte echipament de protectie-avertizare fluorescent-reflectorizant.

Conducatorii autovehiculelor cu masa maxima autorizata mai mare de 3,5 tone sunt obligati sa poarte echipament de protectie-avertizare fluorescent-reflectorizant.

Nevazatorii sunt obligati sa poarte, în deplasare pe drumurile publice, baston de culoare alba.

Conducatorii de autovehicule si persoanele care ocupa locuri prevazute prin constructie cu centuri sau dispozitive de siguranta omologate trebuie sa le poarte în timpul circulatiei pe drumurile publice, cu exceptia cazurilor prevazute în regulament.

Pe timpul deplasarii pe drumurile publice, conducatorii motocicletelor, mopedelor si persoanele transportate pe acestea au obligatia sa poarte casca de protectie omologata.

Conducatorilor  de vehicule le este interzisa folosirea telefoanelor mobile atunci când acestia se afla în timpul mersului, cu exceptia celor prevazute cu dispozitive tip "mâini libere".

Conducatorii de vehicule sunt obligati sa opreasca imediat, pe acostament sau, în lipsa acestuia, cât mai aproape de marginea drumului sau bordura trotuarului, în sensul de deplasare, la apropierea si la trecerea autovehiculelor cu regim de circulatie prioritara care au în functiune mijloace speciale de avertizare luminoase de culoare rosie si sonore (politie si pompieri).

Conducatorii de vehicule sunt obligati sa reduca viteza, sa circule cât mai aproape de marginea  drumului în sensul de deplasare si sa acorde prioritate de trecere celorlalte  autovehicule cu regim de circulatie prioritara care au în functiune mijloace speciale de avertizare luminoasa de culoare albastra si sonore. În situatiile de mai sus pietonilor le este interzisa traversarea si circulatia pe carosabil pâna la trecerea vehiculelor respective.

            Conducatori vehiculelor, cu exceptia celor trase sau împinse cu mâna, precum si  instructorii auto atestati sa efectueze instruirea practica a persoanelor pentru obtinerea permisului de conducere precum si examinatorul autoritatii competente, în timpul desfasurarii probelor practice  ale examenului pentru obtinerea permisului de conducere, sunt obligati sa se supuna testarii aerului expirat  si/sau  recoltarii probelor biologice în vederea stabilirii alcoolemiei ori a consumului de produse sau substante stupefiante ori a medicamentelor cu efecte similare acestora, la solicitarea politistului rutier.

Proprietarul sau detinatorul mandatat al unui vehicul este obligat sa comunice politiei rutiere, la cererea acesteia si în termenul solicitat, identitatea persoanei careia i-a încredintat vehiculul pentru a fi condus pe drumurile publice.

2. Alte obligatii pentru conducatorii de autovehicule si tramvaie

1. Sa aiba asupra sa actul de identitate, permisul de conducere, certificatul de înmatriculare sau de înregistrare si, dupa caz, atestatul profesional, precum si celelalte documente prevazute de legislatia în vigoare.

2. Sa circule numai pe sectoarele de drum pe care îi este permis accesul si sa respecte normele referitoare la masele totale maxime autorizate admise de autoritatea competenta pentru autovehiculele conduse.

3. Sa verifice functionarea sistemului de lumini si de semnalizare, a instalatiei de climatizare, sa mentina permanent curate parbrizul, luneta si geamurile laterale ale autovehiculului, precum si placutele cu numarul de înmatriculare sau înregistrare ale autovehiculului si remorcii.

4. Sa permita controlul starii tehnice a vehiculului, precum si a bunurilor transportate, în conditiile legii.

5.  Sa se prezinte la verificarea medicala periodica, în conditiile legii.

6. Sa aplice pe parbrizul si pe luneta autovehiculului semnul distinctiv stabilit pentru conducatorii de autovehicule începatori, daca are o vechime în conducere mai mica de un an de la obtinerea permisului de conducere.

         Atestatul profesional este obligatoriu pentru conducatorul autovehiculului care efectueaza transport public de persoane, transport în cont propriu de persoane cu microbuze si autobuze.

De regula, transportul persoanelor se face în autovehicule special destinate acestui scop, autoturisme, microbuze, autobuze etc., iar numarul de persoane care se pot transporta este înscris în certificatul de înmatriculare. Însa în cazuri deosebite persoanele se transporta si în caroseria autocamioanelor dar si în remorcile de la tractoare special amenajate pentru transportul persoanelor.

Conducatorii de tramvaie sau vehicule care efectueaza  transport public de persoane, precum si cei care conduc autovehicule cu masa maxima autorizata mai mare de 7,5 tone sau cu gabarite depasite ori care transporta produse sau substante periculoase trebuie sa aiba vârsta minima de  21 ani împliniti.

3. Conducatorul autovehiculului si tramvaiului care efectueaza transportul public de persoane este obligat:

a)      sa opreasca pentru urcarea sau coborârea pasagerilor numai în statiile semnalizate ca atare, cu exceptia transportului public de persoane în regim de taxi. Daca statia este prevazuta cu alveola oprirea se va face numai în interiorul acesteia;

b)      sa deschida usile numai dupa ce autovehiculul a fost oprit în statie;

c)      sa închida usile numai dupa ce pasagerii au coborât ori au urcat;

d)      sa repuna în miscare autovehiculul sau tramvaiul din statie dupa ce a semnalizat intentia si s-a asigurat ca poate efectua, în siguranta, aceasta manevra.

Se interzice pasagerilor mijloacelor de transport public de persoane:

a)      sa urce, sa coboare, sa tina deschise usile ori sa le deschida în timpul mersului autovehiculului;

b)      sa calatoreasca pe scari sau pe partile exterioare ale caroseriei unui autovehicul;

c)      sa arunce din autovehicul orice fel de obiecte, materiale sau substante.

Obligatiile conducatorilor de vehicule la statiile autovehiculelor de transport persoane

Statia reprezinta punctul caracteristic limitat prin acel spatiu situat pe drumul public, special amenajat si destinat mijloacelor de transport public precum si calatorilor, loc semnalizat cu indicatoare si marcaje specifice si anume:

- "Statie de autobuz troleibuz, sau  "Statie de tramvai";

- "Marcaje pentru statii de autobuze, troleibuze sau taximetre"

Serviciul regulat de transport public de persoane reprezinta unitatea detinatoare de mijloace adecvate care are ca obiect de activitate transportul public de persoane pe baza de legitimatii de calatorie pe un traseu bine stabilit, respectând un grafic al unitatii, calatorii fiind îmbarcati si debarcati numai în statiile publice sau la capetele de linie.

Statiile de tramvaie, troleibuze sau autobuze, precum si traseele acestora se stabilesc de întreprinderile de transport în comun cu acordul politiei rutiere.

Daca, în localitati, traseele tramvaielor, troleibuzelor sau autobuzelor trec peste calea ferata la acelasi nivel, în amândoua partile înainte de trecere trebuie sa existe statii de oprire.

Statiile de autobuz si troleibuz pot fi:

- statii cu alveola, create acolo unde conditiile permit, astfel ca mijlocul de transport opreste în aceste locuri în care nu este afectata partea carosabila;

- statii fara alveola situatie în care mijlocul de transport opreste în partea carosabila.

Obligatii.

- la depasirea autobuzelor si troleibuzelor oprite în statii conducatorii de vehicule trebuie sa reduca viteza astfel ca aceasta sa nu depaseasca 30 km/h în localitati si 50 km/h în afara localitatilor;

- la apropierea de o statie pentru mijloace de transport public de persoane, prevazuta cu alveola, din care conducatorul unui astfel de vehicul  semnalizeaza intentia de a iesi, conducatorul vehiculului care circula pe banda de lânga acostament sau  bordura este obligat sa reduca viteza si la nevoie, sa opreasca pentru a-i permite reintrarea în trafic;

- conducatorul unui autovehicul din serviciile regulate de transport public de persoane este obligat sa repuna în miscare vehiculul din statie numai dupa ce a semnalizat intentia de a efectua aceasta manevra.

Statiile de tramvai pot fi: cu sau fara refugiu pentru pietoni.

- este interzisa depasirea unui tramvai oprit în statie fara refugiu în acest loc vehiculele vor fi oprite, în ordinea sosirii, în spatele acestuia, urmând sa fie repuse în miscare numai dupa ce usile tramvaiului au fost închise;

- oprirea si stationarea voluntara este interzisa în statiile mijloacelor de transport public de persoane, precum si la mai putin de 25 m înainte si dupa aceasta.

Neatentia în conducere si neadaptarea vitezei la conditiile de drum, de trafic si de timp reprezinta principala cauza a accidentelor de circulatie astfel în aceste puncte caracteristice conducatorul de vehicul trebuie sa fie atent la tot ceea ce se petrece în jurul sau, vederea sa fie concentrata si distributiva a se vedea fig149,150 si 151.

   4. Obligatii cu privire la transportul de marfuri sau materiale de orice fel

Atestatul profesional este obligatoriu pentru conducatorul autovehiculului care efectueaza transport de marfuri periculoase, transport public de persoane, transport în cont propriu de persoane cu microbuze si autobuze, transporturi agabaritice precum si pentru autovehicule de transport marfa cu masa maxima autorizata mai mare de 3,5 tone care circula în trafic intern si international.

Prevederile de mai sus nu se aplica conducatorilor de autovehicule apartinând Ministerului Internelor si Reformei Administrative, Ministerului Apararii, SRI si SPP.

        Certificatul de atestare profesionala care confera titularului dreptul de a efectua activitatea pentru care a fost eliberat este valabil numai însotit de permisul de conducere corespunzator categoriei din care face parte vehiculul condus.

Dupa natura transportului autovehiculele pot fi clasificate astfel:

- autovehicule destinate transportului de persoane; 

- autovehicule destinate transportului de marfuri si materiale de orice fel;

- autovehicule destinate transporturilor speciale.

Pentru autovehiculele destinate transportului de marfuri si transporturilor speciale, în certificatul de înmatriculare se va specifica numarul persoanelor ce pot fi transportate în cabina, precum si tonajul autovehiculului.

Transportul marfurilor sau al altor materiale în autovehicule destinate acestui scop, se va face în limita tonajului prevazut în certificatul de înmatriculare. Conducatorul auto trebuie sa acorde o atentie deosebita încarcarii judicioase si echilibrate în caroserie si fixarii sigure a acesteia. În caroseria autocamioanelor care transporta marfuri se pot transporta, împreuna cu încarcatura, numai încarcatorii sau însotitorii marfurilor, prevazuti în foaia de parcurs, cu obligatia ca acestia sa nu calatoreasca deasupra încarcaturii sau în picioare.

A. Încarcatura unui autovehicul trebuie sa fie asezata si, la nevoie, astfel fixata încât:

a)      sa nu puna în pericol persoane ori sa nu cauzeze daune proprietatii publice sau private;

b)      sa nu stânjeneasca vizibilitatea conducatorului sau sa pericliteze stabilitatea ori conducerea vehiculului;

c)      sa nu fie târâta, sa nu se scurga ori sa nu cada pe drum;

d)      sa nu mascheze dispozitivele de semnalizare, catadioptri si placutele cu numerele de înmatriculare sau de înregistrare, iar în cazul vehiculelor fara motor, semnalele facute cu bratele de conducatorul acestora;

e)      sa nu provoace zgomot care sa jeneze conducatorul, participantii la trafic ori sa sperie animalele si sa nu produca praf sau mirosuri pestilentiale.

Lanturile, cablurile, prelatele si alte accesorii ce servesc la asigurarea sau protectia încarcaturii, trebuie sa o fixeze cât mai bine de vehicul si sa nu constituie ele însele un pericol pentru siguranta circulatiei.

Încarcatura care consta în materiale sau produse ce se pot împrastia în timpul mersului trebuie acoperita cu o prelata. Când încarcatura consta în obiecte mari ori grele, aceasta trebuie fixata pentru a nu se deplasa pe timpul transportului, si a nu depasii gabaritul vehiculului.

Conducatorii autovehiculelor cu masa maxima autorizata mai mare de 3,5 tone sunt obligati sa poarte echipament de protectie-avertizare fluorescent-reflectorizant atunci când executa interventii la vehiculul care se afla pe partea carosabila a drumului public.

            B. Circulatia autovehiculelor cu mase si/sau dimensiuni de gabarit depasite

Vehicul cu mase si/sau dimensiuni de gabarit depasite este vehiculul care, datorita dimensiunilor sale ori a marfurilor transportate, depaseste masele totale maxime admise sau dimensiunile de gabarit admise, prevazute în reglementarile legale.

Vehiculele care prin constructie sau datorita încarcaturii transportate, depaseste masa si/sau gabaritul prevazut de normele legale pot circula pe drumul public numai pe traseele stabilite de administratorul drumului public sau, dup caz, de autoritatile administratiei publice locale, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

Autovehiculele cu mase si/sau gabarite depasite, cele care transporta marfuri sau produse periculoase, precum si cele de însotire trebuie sa aiba montate semnalele speciale de avertizare cu lumina galbena iar conducatorii acestora trebuie sa le mentina în functiune pe toata perioada deplasarii pe drumul public.

Autovehiculul sau ansamblul de vehicule care, prin constructie sau datorita încarcaturii transportate, depaseste masa totala de 80 tone si/sau lungimea de 40 m ori latimea de 5 m sau înaltimea de 5 m poate circula pe drumul public numai în baza autorizatiei emise de administratorul acestuia si cu avizul politiei rutiere.

În circulatia pe drumurile publice, autovehiculul sau ansamblul de vehicule care, cu sau fara încarcatura, are o latime între 3,2 m si 4,5 m inclusiv sau o lungime mai mare de 30 m trebuie sa fie însotit de doua autovehicule care sa circule unul în fata si celalalt în spate.

Pe autostrazi autovehiculul care, cu sau fara încarcatura, depaseste latimea de 3,2 m trebuie sa fie urmat de un autovehicul de însotire. Autovehiculul de însotire trebuie sa fie echipat cu un dispozitiv special de avertizare cu lumina galbena si sa aiba montata, în functie de locul ocupat la însotire, la partea stânga din fata sau din spate, placuta de identificare reflectorizanta, având fondul alb si chenarul rosu.

  Conducatorul autovehiculului cu masa si/sau gabaritul depasite, precum si conducatorii autovehiculelor de însotire, sunt obligati sa puna si sa mentina în functiune semnalele speciale de avertizare cu lumina galbena, pe toata perioada deplasarii pe drumul public.

Vehiculele care, prin constructie sau datorita încarcaturii transportate, depasesc masa si/sau gabaritul prevazute de normele legale, precum si transporturile speciale pot fi însotite de echipaje ale politiei rutiere numai cu aprobarea Inspectoratului General al Politiei Române.

    Este interzisa circulatia autovehiculelor cu mase si/sau gabaritul depasite:

 a) pe sectoarele de drum unde sunt instalate indicatoarele de interzicere, restrictie sau limitare a accesului acestora, daca vehiculul sau ansamblul de vehicule atinge ori depaseste latimea, înaltimea, lungimea sau masele pe axe  ori masa totala maxima admisa;

 b) când vizibilitatea este redusa sau partea carosabila este acoperita cu polei, gheata sau zapada.

Vehiculele care, prin constructie sau datorita încarcaturii transportate, depaseste masa si/sau gabaritul prevazute de normele legale, precum si transporturile speciale pot fi însotite de echipaje ale politiei rutiere numai cu aprobarea Inspectoratului General al Politiei Române.

            C. Transportul marfurilor sau produselor periculoase

Transportul marfurilor sau produselor periculoase se efectueaza numai daca sunt îndeplinite urmatoarele conditii:

a) vehiculul  îndeplineste conditiile tehnice si de agreere prevazute în  Acordul european referitor la transportul rutier international a marfurilor periculoase (A D R), încheiat la Geneva la 30 septembrie 1957, la care România a aderat prin legea 31/1994 cu modificarile ulterioare.

b) vehiculul are dotarile si echipamentele necesare prevazute în reglementarile în vigoare.

c) conducatorul vehiculului detine certificat A D R corespunzator.

Autovehiculele cu mase si/sau gabarite depasite, cele care transporta marfuri sau produse periculoase, precum si cele de însotire trebuie sa aiba montate semnalele speciale de avertizare cu lumina galbena, iar conducatorii acestora trebuie sa le mentina în functiune pe toata perioada deplasarii pe drumul public.

Administratorul drumului public stabileste, cu avizul politiei rutiere, traseele interzise accesului vehiculelor care efectueaza transport de marfuri sau produse periculoase, cu indicarea rutelor ocolitoare sau alternative si a semnalizarii corespunzatoare acestora.

Conducatorul vehiculului care efectueaza transport de marfuri sau produse periculoase trebuie sa aiba asupra sa documentele de transport prevazute de lege, sa cunoasca normele referitoare la transportul si la manipularea încarcaturii, putând fi însotit de persoane care sa cunoasca bine caracteristicile acestora.

În cabina autovehiculului care transporta marfuri sau produse periculoase se pot afla numai membrii echipajului.

Daca din cauza deteriorarii ambalajului sau din alte cauze marfa ori produsul periculos se împrastie pe drum, conducatorul este obligat sa opreasca imediat, sa ia masuri de avertizare a celorlalti conducatori care circula pe drumul public si a persoanelor din jur, sa semnalizeze pericolul cu mijloace pe care le are la îndemâna si sa anunte administratorul drumului sau cea mai apropiata unitate de politie.

            Se interzice conducatorului de autovehicule care transporta marfuri sau produse periculoase:

 a) sa provoace socuri autovehiculului în mers;

 b) sa fumeze în timpul mersului ori sa aprinda foc la oprire sau stationare, la o distanta mai mica de 50 m de autovehicul;

 c) sa lase autovehiculul si încarcatura fara supravegherea sa, a însotitorului ori a unei alte persoane calificate;

 d) sa remorcheze un vehicul ramas în pana ;

 e) sa urmeze alte trasee sau sa stationeze în alte locuri decât cele stabilite, precum si pe partea carosabila a drumului pe timp de noapte;

 f) sa transporte alte încarcaturi care, prin natura lor, ar putea determina o sporire a pericolului;

 g) sa permita prezenta în autovehicul a altor persoane, cu exceptia celuilalt conducator, a însotitorilor sau a celor care încarca sau descarca marfurile sau produsele transportate;

 h) sa intre pe sectoarele de drum pe care le este interzis accesul ;

 i) sa pastreze în autovehicul rezerve de combustibil în ambalaje care nu sunt special confectionate în acest scop de revazut indicatoarele fig. 61,62,63,64,65 si 88.

   Masuri de prevenire a unor factori de risc. Daca în urma unei defectiuni survenite pe parcurs, autovehiculele nu mai îndeplinesc conditiile prevazute în prezentul capitol, conducatorii lor sunt obligati sa ia toate masurile pentru înlaturarea deficientelor, iar daca acestea nu se pot realiza pe loc, vor merge la garaj sau la punctul cel mai apropiat de reparare, cu o viteza care sa asigure evitarea oricarui accident.

Daca defectiunile survenite nu permit deplasarea autovehiculelor la garaj sau la cel mai apropiat punct de reparare conducatorii lor sunt obligati sa le scoata din partea carosabila, iar daca aceasta nu este posibil, sa le deplaseze cât mai aproape de marginea din dreapta a drumului public, semnalizând prezenta lor prin aprinderea lanternelor de pozitie si prin lumina rosie din spate, daca locul respectiv nu este iluminat. În cazul când defectiunea priveste sistemul de iluminat, conducatorii autovehiculelor ramase în pana sunt obligati sa asigure functionarea cel putin a farului din partea stânga a autovehiculului.

Daca sistemul de iluminat nu functioneaza, autovehiculele nu vor circula în timpul noptii sau pe ceata, pozitia lor fiind semnalizata prin instalarea în fata si în spate a câte unui triunghi reflectorizant.

Orice conducator de vehicul este obligat sa ajute pe conducatorii autovehiculelor ramase în pana, la scoaterea acestora din partea carosabila a drumului public.

            5. Obligatiile conducatorilor înainte de plecare în cursa

Sa verifice starea tehnica a autovehiculului, în special sistemele de transmisie, directie, frânare, rulare, lumini si semnalizare, precum si a instalatiei de climatizare.

În plus se mai verifica nivelul, uleiului din motor a lichidului de racire, nivelul lichidului pentru frâna, benzina etc.

În situatia în care conducatorii auto, ar ignora aceste prevederi legale si ar pleca la drum, fara ca starea tehnica a autovehiculului sa fie corespunzatoare nu numai ca s-ar umple drumurile cu autovehicule defecte dar în acelasi timp s-ar pune în pericol siguranta si fluenta circulatiei. Autovehiculele defecte si parasite constituie o strangulare, un dop în desfasurarea traficului rutier, iar riscul de a se produce un accident este pe muchie de cutit.

            6. Obligatiile conducatorilor auto în situatii obisnuite si pe parcurs

În timpul conducerii, sa aiba asupra lor:

            - cartea de identitate a conducatorului auto (buletinul);

            - permisul de conducere;

            - certificatul de înmatriculare sau de înregistrare;

            - dovada efectuarii inspectiei tehnice periodice;

            - polita de asigurare obligatorie de raspundere civila;

            - rovinieta;

            - atestatul profesional;

            -alte documente prevazute de legislatia în vigoare în special pentru conducatorii auto profesionisti (foaia de parcurs, fisa, bonul sau scrisoarea de transport, precum si documentele de însotire a marfi cum ar fi avizul de expeditie, factura, proces verbal de receptie etc.).

   7. Obligatii cu privire la oprirea la semnal

Conducatorii de autovehicule si pietonii sunt obligati sa opreasca imediat :

1. La apropierea si la trecerea autovehiculelor cu regim de circulatie prioritara care au în functiune mijloacele speciale de avertizare luminoase si sonore. În aceasta situatie, conducatorii de autovehicule sunt obligati sa opreasca, ori sa reduca viteza acordând prioritate la trecerea autovehiculelor cu regim de circulatie prioritara. Pietonilor le este interzisa traversarea si circulatia pe carosabil pâna la trecerea acestor vehicule.

Autovehiculele cu regim de circulatie prioritara atunci când se deplaseaza în actiuni de interventie pentru a avea prioritate de trecere trebuie sa aiba în functiune semnalele luminoase si sonore.                         

Conducatorii acestor autovehicule pot încalca regimul legal de viteza sau alte reguli de circulatie, cu exceptia celor care reglementeaza trecerea la nivel cu calea ferata, atunci când se deplaseaza în actiuni de interventie sau în misiuni care au caracter de urgenta.

Când pe drumul public circulatia este dirijata de un politist rutier, conducatorii autovehiculelor prioritate trebuie sa respecte semnalele, indicatiile si dispozitiile acestuia.

La intrarea în intersectii, unde lumina rosie a semaforului este în functiune ori indicatoarele obliga la acordarea prioritatii de trecere conducatorii acestora trebuie sa reduca viteza si sa circule cu atentie sporita pentru evitarea producerii unor accidente de circulatie, în caz contrar urmând sa raspunda potrivit legii.

Când doua autovehicule cu regim de circulatie prioritara, care se deplaseaza în misiune având semnalele luminoase si sonore în functiune, se apropie de o intersectie, venind din directii diferite, vehiculul care circula din partea dreapta are prioritate.

Semnalele mijloacelor de avertizare luminoasa pot fi folosite si fara a fi însotite de cele sonore, în functie de natura misiunii ori de conditiile de trafic, situatie în care autovehiculul respectiv nu are regim de circulatie prioritara.

Se interzice utilizarea semnalelor mijloacelor de avertizare sonora separat de cele luminoase.

Se interzice folosirea de catre conducatorul unuia dintre autovehiculele prioritare a semnalelor luminoase si sonore de prioritate, în alte cazuri decât cele justificate de urgenta interventiei sau misiunii lor. Politistul rutier aflat într-un autovehicul al politiei poate utiliza si dispozitive luminoase cu mesaje variabile pentru a transmite o dispozitie sau o indicatie participantilor la trafic. Aceste semnale pot fi adresate concomitent cu transmiterea unui apel amplificatorul de voce.

Politistul rutier aflat într-un autovehicul al politiei poate executa semnale cu bratul cu sau fara baston reflectorizant scos pe partea laterala dreapta a vehiculului si semnifica oprire pentru conducatorii vehiculelor care circula în spatele autovehiculului politiei. Acelasi semnal efectuat pe partea stânga a autovehiculului semnifica oprirea pentru conducatorii vehiculelor care circula pe banda din partea stânga în acelasi sens de mers ori în sens opus celui autovehiculului politiei.

Conducatorii de autovehicule care se apropie de o coloana oficiala o pot depasi daca li se semnalizeaza aceasta manevra de catre politistul rutier. Se interzice altor participanti la trafic intercalarea sau atasarea la o astfel de  coloana oficiala.

Coloanele oficiale se însotesc de echipaje ale politiei rutiere, în conditiile stabilite prin instructiuni emise de ministrul administratiei si internelor.

Coloanele de vehicule cu specific militar se însotesc de autovehicule de control al circulatiei apartinând Ministerului Apararii care au în functiune mijloace speciale de avertizare sonore, precum si cele luminoase de culoare albastra.

2. La semnalele politistului care dirijeaza circulatia ori persoanele care adreseaza semnale de oprire participantilor la trafic,. Semnalele lor primeaza fata de semnificatia mijloacelor de semnalizare, cât si fata de regulile de circulatie. Aceste semnale se executa, pe timpul zilei, cu bratul sau cu bastonul reflectorizant, iar pe timpul noptii, numai cu un dispozitiv cu lumina rosie sau cu bastonul reflectorizant.

3. La semnalul conducatorilor coloanelor de militari sau grupurilor organizate de pietoni; conducatorii de vehicule sunt obligati sa opreasca la semnalul conducatorilor de coloane inclusiv cele militare, indiferent ca sunt coloane pedestre sau coloane de autovehicule. În cazul coloanelor pedestre de la lasarea serii si pâna în zorii zilei, precum si ziua ,în conditii de vizibilitate redusa, persoanele care se afla în fata si în spatele sirului dinspre axa drumului trebuie sa aiba o sursa de lumina de culoare alba, respectiv rosie, care sa fie vizibila pentru ceilalti participanti la trafic.

Oprirea participantilor la trafic este obligatorie si la semnalele date de:

a)  politistii de frontiera;

b)  îndrumatorii de circulatie ai Ministerului Apararii;

c) agentilor de cale ferata, la trecerile la nivel. Indiferent ca trecerea este prevazuta cu (bariere, semibariere) sau fara bariere, cale ferata industriala. Agentul face semnal de oprire pentru toti participantii la trafic ori de câte ori situatia impune, fie ca barierele sau semibarierele s-au defectat si nu mai coboara, ori în zona se fac interventii de întretinere, a acestor instalatii ori se apropie trenul. Agentul de la calea ferata executa semnalul de oprire tinând în mâna un fanion de culoare galbena.

d) la semnalul dat de personalul autorizat din zona lucrarilor pe  drumurile publice;

e) la semnalul membrilor patrulelor scolare de circulatie la trecerile pentru pietoni din apropierea unitatilor de învatamânt;

f) la semnalul nevazatorilor, dat prin ridicarea bastonului alb, atunci când acestia traverseaza strada, acesta este un semnal international.

Persoanele prevazute la lit. a) - e) pot efectua si urmatoarele semnale:

- balansarea bratului în plan vertical, cu palma mâinii orientata catre sol sau cu un mijloc de semnalizare, care semnifica reducerea vitezei;

- rotirea vioaie a bratului, care semnifica marirea vitezei de deplasare a vehiculelor, inclusiv grabirea traversarii drumului de catre pietoni.

Aceste persoane care dirijeaza circulatia trebuie sa poarte echipament de protectie-avertizare fluorescent-reflectorizant si plasate astfel încât sa poata fi observate si recunoscute cu usurinta de catre participanti la trafic.

            8. Obligatii cu privire la anuntarea organului de politie

         Orice persoana care este implicata sau are cunostinta de producerea unui accident de circulatie în urma caruia a rezultat  moartea sau vatamarea integritatii corporale ori a sanatatii unei sau mai multor persoane, precum si în situatia în care în eveniment este implicat un vehicul care transporta marfuri periculoase este obligata sa anunte de îndata politia si sa apeleze numarul national unic pentru apeluri de urgenta 112, existent în retelele de telefonie din România.

         Participanti la trafic sunt obligati sa anunte administratorul drumului public ori cea mai apropiata unitate de politie, atunci când au  cunostinta despre existenta pe drumul public a unui obstacol sau a oricarei alte situatii periculoase pentru fluenta si siguranta circulatiei.

  Se interzice oricarei persoane sa  arunce,  sa lase sau sa abandoneze obiecte, materiale ori substante, sau sa  creeze obstacole pe drumul public. Persoana care nu a putut evita crearea unui obstacol pe drumul public este obligata sa-l înlature si, daca nu este posibil, sa-i semnalizeze prezenta si sa anunte imediat administratorul drumului public si cea mai apropiata unitate de politie.                                                                                                                                                                                           

9. Obligatii cu privire la portul centurii de siguranta

Conducatorii de autovehicule si persoanele care ocupa locuri prevazute prin constructie cu centuri sau dispozitive de siguranta omologate trebuie sa le poarte în timpul circulatiei pe drumurile publice, atât în localitati, cât si în afara acestora.

Copii cu vârsta sub 12 ani sau cu înaltimea sub 150 cm trebuie sa poarte centuri de siguranta adaptate greutatii si dimensiunilor lor, iar cei cu vârsta sub 3 ani se transporta numai în dispozitive de retinere omologate.

Conducatorilor de autovehicule le este interzis sa transporte copii în vârsta de pâna la 12 ani pe scaunul din fata, chiar daca sunt tinuti în brate de persoane majore, în timpul deplasarii pe drumurile publice.

Se interzice conducatorilor de autovehicule, precum si persoanelor care ocupa scaunul din fata sa tina în brate animale în timpul deplasarii pe drumurile publice.

Se excepteaza de la obligatia de a purta centura de siguranta.

a)      conducatorii de autoturisme pe timpul executarii manevrei de mers înapoi sau care stationeaza;

b)      femeile în stare vizibila de graviditate;

c)      conducatorii de autoturisme care executa servicii de transport public de persoane, în regim de taxi când transporta pasageri;

d)      persoanele care au certificat medical în care sa fie mentionata afectiunea care contraindica purtarea centurii de siguranta;

e)      instructorii auto pe timpul pregatiri practice a persoanelor care învata sa conduca un autovehicul pe drumurile publice sau examinatorul din cadrul autoritatii competente în timpul desfasurarii probelor practice ale examenului pentru obtinerea permisului de conducere.

         Persoanele prevazute la lit. d  sunt obligate sa aiba asupra lor certificatul medical, în continutul caruia trebuie sa fie mentionata durata de valabilitate a acestuia.

         Afectiunile medicale pentru care se acorda scutire de la portul centurii de siguranta, precum si modelul certificatului se stabilesc prin ordin al ministrului sanatatii publice, care se publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

10. Obligatii cu privire la atentia ce trebuie acordata pietonilor si obligatiile acestora la traversarea strazilor

Omul, considerat si conducatorul sistemului circulatiei rutiere poate sa participe la traficul rutier atât în calitate de pieton sau de conducator de vehicul.

Pietonii sunt obligati sa se deplaseze numai  pe trotuar, iar în lipsa acestuia, pe acostamentul din partea stânga a drumului în directia lor de mers. Când si acostamentul lipseste, pietonii sunt obligati sa circule cât mai aproape de marginea din partea stânga a parti carosabile, în directia lor de mers.

De precizat ca pietonii au prioritate fata de conducatorii de vehicule numai atunci când sunt angajati în traversarea drumului public prin locuri special amenajate, marcate si semnalizate corespunzator ori la culoarea verde a semaforului destinat pietonilor, locuri ce precizeaza si zona de protectie a acestora. În afara acestor locuri traversarea se face pe riscul pietonului iar în aceste locuri cele cinci manevre DOSIM sunt interzise.

Traversarea drumului public de catre pietoni se face perpendicular pe axa acestuia, numai prin locurile special amenajate si semnalizate corespunzator, iar în lipsa acestora în localitati, pe la coltul strazii, numai dupa ce s-au asigurat ca o pot face fara pericol pentru ei si pentru ceilalti participanti la trafic. In situatiile când pietonii traverseaza regulamentar pe la coltul strazii cu toate ca nu au prioritate conducatorul are obligatia de a reduce viteza si sa circule cu atentie lasându-i sa treaca.

Pietonii surprinsi si accidentati, ca urmare a traversarii prin locuri nepermise, la culoarea rosie a semaforului destinat acestora sau nerespectarii altor obligatii stabilite de normele rutiere, poarta întreaga raspundere a accidentarii lor, în conditiile în care conducatorul vehiculului respectiv a respectat prevederile legale privind circulatia prin acel sector.

Sunt asimilate pietonilor persoanele care conduc un scaun rulant de constructie speciala, precum si cele care conduc vehicule destinate exclusiv tragerii sau împingerii cu mâna, precum si cele care se deplaseaza pe patine sau alte dispozitive cu role.

Se excepteaza de la respectarea regulilor stabilite pentru pietoni politistul rutier si persoanele care se afla pe platforma drumului public si sunt autorizate, în exercitarea atributiilor de serviciu, sa îndrume sau sa dirijeze circulatia rutiera, în conditiile stabilite prin regulament.

Este interzisa ocuparea trotuarelor cu vehicule imobilizate, iar când aceasta este permisa, conform indicatoarelor sau marcajelor, latimea minima a trotuarului lasat la dispozitia pietonilor trebuie sa fie de cel putin un metru.

Zona rezidentiala reprezinta  perimetrul dintr-o localitate unde se aplica reguli speciale de circulatie, având intrarile si iesirile semnalizate în conformitate cu prevederile legale. În zona rezidentiala, semnalizata ca atare, pietonii pot folosi toata latimea partii carosabile, iar jocul copiilor este permis. Conducatorii de vehicule sunt obligati sa circule cu o viteza de cel mult 20 km/h, sa nu stationeze sau sa parcheze vehiculul în afara spatiilor anume destinate si semnalizate ca atare, sa nu stânjeneasca sau sa împiedice circulatia pietonilor chiar daca, în acest scop trebuie sa opreasca.

Zona pietonala reprezinta perimetrul care cuprinde una sau mai multe strazi rezervate circulatiei pietonilor, unde accesul vehiculelor este supus unor reguli speciale de circulatie, având intrarile si iesirile semnalizate în conformitate cu prevederile legale. Pietonii sunt feriti de pericole daca folosesc zonele rezervate acestora. În zona pietonala, semnalizata ca atare, conducatorul de vehicul poate intra numai daca locuieste în aceasta zona sau presteaza servicii publice "din poarta în poarta" si nu are alta posibilitate de acces. Acesta este obligat sa circule cu viteza maxima de 5 km/h, sa nu stânjeneasca ori sa împiedice circulatia pietonilor si, daca este necesar sa  opreasca pentru a permite circulatia acestora.

Conducatorul auto trebuie sa se comporte în asa fel încât sa nu puna în pericol pietonii, iar în situatia în care se apropie de o trecere semnalizata trebuie sa sporeasca atentia si sa reduca viteza prin simpla eliberare a acceleratiei.

O atentie deosebita trebuie acordata pietonilor dimineata si la terminarea programului întrucât acestia, grabiti, parca se napustesc pe trecerea respectiva. La fel, aceeasi atentie sa se acorde la copii, batrâni si persoane cu handicap. Sa se respecte culoarea verde pentru pietoni, întrucât ei se deplaseaza în conditii meteo nefavorabile, de vizibilitate scazuta, circula zgribuliti pe frig, ploaie etc. În contextul conduitei preventive la apropierea de o trecere pentru pietoni, se va reduce din timp viteza si se va opri la câtiva metri de trecere pentru a le crea acestora sentimentul de încredere ca li se da voie sa treaca.

            Când circulatia este dirijata prin semafor conducatorul de vehicul trebuie sa opreasca la culoarea rosie înainte de marcajul pentru pietoni sau cel transversal pentru oprire, iar la culoarea verde, când schimba directia de mers, prin viraj dreapta-stânga este obligat sa reduca viteza, sa opreasca lasând pietonii angajati pe trecere sa-si continue traversarea. Oprirea trebuie sa se faca înainte de marcajul pietonal iar în lipsa acestuia înainte de indicator ori de semafor.

Pe o artera cu mai multe benzi de circulatie pe sens, când în partea dreapta sau stânga a autovehiculului condus sunt oprite autovehicule la nivelul trecerii pentru pietoni, în nici un caz nu trebuie continuat drumul deoarece, în mod sigur, desi nu este vazut din cauza masinilor, unul sau mai multi pietoni se afla în traversarea strazii iar deplasarea se poate continua numai dupa o asigurare temeinica.

Pe o artera cu mai multe benzi de circulatie pe sens conducatorii auto trebuie sa acorde prioritate de trecere pietonilor angajati în traversare numai în situatia în care acestia se afla pe sensul de mers al conducatorului auto. Daca pietonii se afla pe celalalt sens de mers si înca nu au trecut de axul drumului, conducatorii nu sunt obligati sa le acorde acestora prioritate întrucât nu exista nici un fel de conflict, iar pe aceste artere potrivit legii circulatiei se aplica reguli speciale.

   11. Obligatiile conducatorilor auto care au o practica sub 1 an de conducere

Conducatorii de autovehicule sau de tramvai cu o vechime mai mica de un an de la data obtinerii permisului de conducere are obligatia de a aplica semnul distinctiv  sub forma unui disc de culoare galbena, cu diametrul de 100 mm, care are în centru semnul exclamarii de culoare neagra cu lungimea de 60 mm si  diametrul punctului de 10 mm, dupa cum urmeaza:

a)  la motocicleta, în partea din spate lânga numarul de înmatriculare;

b)      la autovehicul, pe parbriz în partea din dreapta jos si pe luneta în partea stânga jos;

c)      la autovehiculul care nu este prevazut cu luneta, pe parbriz  în partea din dreapta jos si pe caroserie în partea din spate stânga sus;

d)      la tramvai,  pe parbriz în partea din dreapta jos si pe luneta ultimului vagon în partea din spate stânga sus;

e)      la autovehiculul care tracteaza o remorca, pe parbrizul autovehiculului în partea din dreapta jos si pe caroseria remorcii în partea din spate stânga sus.

Acestor conducatorii le este interzis:

a)      sa conduca autovehicule care transporta marfuri sau produse periculoase;

b)      sa conduca vehicule destinate testarii sau cele pentru probe;

c)      sa conduca vehicule destinate transportului public de persoane, inclusiv în regim de taxi.

            12. Obligatiile conducatorilor în situatii speciale. Obligatii în caz de accident soldat cu raniri de persoane

            Accidentul de circulatie este evenimentul care întruneste cumulativ urmatoarele conditii:

   a) s-a produs pe un drum deschis circulatiei publice ori si-a avut originea într-un asemenea loc;

   b) a avut ca urmare decesul, ranirea uneia sau a mai multor persoane ori avarierea a cel putin unui vehicul sau alte pagube materiale;

   c) în eveniment a fost implicat cel putin un vehicul în miscare;

            Conducatorul unui vehicul implicat într-un accident de circulatie în urma caruia a rezultat moartea sau vatamarea integritatii corporale ori a sanatatii unei persoane este obligat sa ia masuri de anuntare imediata a politiei, sa nu modifice sau sa stearga urmele accidentului si sa nu paraseasca locul faptei.

Orice persoana care este implicata sau are cunostinta de producerea unui accident de circulatie în urma caruia a rezultat moartea sau vatamarea integritatii corporale ori a sanatatii uneia sau a mai multor persoane, precum si în situatia în care în eveniment este implicat un vehicul care transporta marfuri periculoase este obligata sa anunte de îndata politia si sa apeleze numarul national unic pentru apeluri de urgenta 112, existent în retelele de telefonie din România.

Este interzis oricarei persoane sa schimbe pozitia vehiculului implicat într-un accident de circulatie în urma caruia a rezultat moartea sau vatamarea integritatii corporale ori a sanatatii uneia sau a mai multor persoane, sa modifice starea locului sau sa stearga urmele accidentului fara încuviintarea politiei care cerceteaza accidentul.

Conducatorului de autovehicul sau tramvai, instructorului auto atestat care se afla în procesul de instruire practica a unei persoane pentru obtinerea permisului de conducere, precum si examinatorului autoritatii competente în timpul desfasurarii probelor practice ale examenului pentru obtinerea permisului de conducere sau pentru oricare dintre categoriile ori subcategoriile acestuia, implicati într-un accident de circulatie, le este interzis consumul de alcool sau de substante ori produse stupefiante sau medicamente cu efecte similare acestora dupa producerea evenimentului si pâna la testarea concentratiei alcoolului în aerul expirat sau recoltarea probelor biologice. În situatia în care nu sunt respectate aceste dispozitii se considera ca rezultatele testului sau ale analizei probelor biologice recoltate reflecta starea conducatorului, a instructorului auto sau a examinatorului respectiv în momentul producerii accidentului.

 Unitatea sanitara la care a fost transportata persoana ranita într-un accident de circulatie este obligata sa anunte de îndata politia despre accident.

Conducatorilor de vehicule sau de animale implicati în accidente de circulatie din care a rezultat moartea sau vatamarea integritati corporale sau a sanatatii uneia sau mai multor persoane sunt obligati sa se supuna recoltarii probelor biologice în vederea stabilirii alcoolemiei sau dupa caz, a consumului de substante ori produse stupefiante sau medicamente cu efecte similare acestora.

În toate cazurile în care se recolteaza probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei sau a prezentei în organism a substantelor ori produselor stupefiante sau a medicamente cu efecte similare este obligatorie si examinarea clinica.

         Parasirea locului accidentului de catre conducatorul vehiculului sau de catre instructorul auto aflat în procesul de instruire sau de examinatorul autoritati competente aflat în timpul desfasurarii probelor practice ale examenului pentru obtinerea permisului de conducere, implicat într-un accident de circulatie în urma caruia a rezultat uciderea sau vatamarea integritatii corporale ori a sanatatii uneia sau mai multor persoane, ori daca accidentul s-a produs ca urmare a unei infractiuni, fara încuviintarea politiei care efectueaza cercetarea locului faptei, se pedepseste cu închisoare de la 2 la 7 ani.

            A. Pot parasi locul accidentului fara încuviintarea politiei:

- conducatorul de  vehicul care, în lipsa altor mijloace de transport, el însusi transporta persoanele ranite la cea mai apropiata unitate sanitara în masura sa acorde asistenta medicala necesara si la care a declarat datele personale de identitate si numarul de înmatriculare sau înregistrare a vehiculului condus, consemnate într-un registru special, daca se înapoiaza imediat la locul accidentului.

-  conducatorului cu regim de circulatie prioritara, daca acesta anunta de îndata politia si dupa terminarea misiunii se prezinta la sediul unitatii de politie pe a carei raza de competenta s-a produs accidentul, în vederea întocmirii actelor de constatare.

-  victima care paraseste locul faptei, iar conducatorul de vehicul anunta imediat evenimentul la cea mai apropiata unitate de politie.

B. Obligatiile conducatorilor care trec pe lânga locul unui accident.

- sa opreasca, sa dea concursul, în scopul acordarii primului ajutor persoanelor accidentate;

- sa transporte persoanele accidentate la cea mai apropiata unitate sanitara;

- sa sesizeze organul de politie cel mai apropiat despre producerea accidentului.

C. Conducatorii vehiculelor implicati într-un accident de circulatie în urma caruia a rezultat numai avarierea vehiculelor si sau alte pagube materiale sunt obligati:     

a) sa scoata imediat vehiculele în afara partii carosabile ori, daca starea vehiculelor nu permite acest lucru, sa le deplaseze cât mai aproape de bordura sau acostament, semnalizându-le corespunzator prezenta;

b) sa se prezinte la unitatea de politie, competenta pe raza caruia s-a produs accidentul în termen de cel mult 24 de ore de la producerea evenimentului pentru întocmirea documentelor de constatare.

Se excepteaza de la obligatiile  prevazute la lit. b:

-       conducatorii vehiculelor care încheie o constatare amiabila de accident în conditiile legii;

            -  conducatorul de vehicul care detine o asigurare facultativa de avarii auto, iar accidentul de circulatie a avut ca rezultat numai avarierea propriului vehicul. 

Pentru conducatorii de vehicule care s-au deplasat la politie cu vehiculele avariate, politia este obligata sa întocmeasca documentele de constatare a accidentului si eliberarea autorizatiei de reparatie. 

Proprietarul, detinatorul mandatat sau conducatorul al carui autovehicul, remorca, tramvai sau moped a fost avariat în alte împrejurarii decât într-un accident de circulatie este obligat sa se prezinte în 24 de ore de la constatare la unitatea de politie pe raza careia s-a produs evenimentul pentru întocmirea documentelor de constatare.

Persoanele prevazute mai sus sunt exceptate de la obligatia prezentarii la unitatea de politie daca exista o asigurare facultativa în baza careia pot fi despagubite pentru avarierea vehiculelor respective.

În situatiile de mai sus repararea vehiculelor se face în baza documentului de constatare eliberat unitatea  de politie sau dupa caz, de societatile din domeniul asigurarilor. Se interzice conducatorului sa circule cu autovehiculul avariat mai mult de 30 de zile de la data producerii avariei.

Persoanele fizice sau juridice autorizate sa execute lucrari de reparatii la vehicule avariate au obligatia sa tina evidenta proprie a reparatiilor executate, potrivit legii, si sa comunice imediat, la cererea politiei rutiere, datele înregistrate solicitate de aceasta.

Repararea autovehiculelor, remorcilor, tramvaielor sau mopedelor  având urme de avarii, fara

documentele de constatare eliberate de politia rutiera sau, dupa caz, de societatile din domeniul

asigurarilor, se pedepseste cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.

În vederea întocmirii dosarelor pentru despagubire, la solicitarea societatilor din domeniul asigurarilor, autoritatea care are în evidenta vehiculele înmatriculate sau înregistrate comunica acestora datele referitoare la proprietarii sau detinatorii mandatati ai vehiculelor.

La solicitarea Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor sau societatilor din domeniul asigurarilor, politia rutiera comunica acestora copii ale documentelor de constatare a evenimentelor.

La solicitarea politiei rutiere, societatile din domeniul asigurarilor comunica în termenul stabilit de aceasta copii ale documentelor referitoare la constatarile amiabile de accidente înregistrate în evidenta acestora sau date expres cerute, în conditiile legii.

Vehiculele înmatriculate sau înregistrate, cu exceptia celor cu tractiune animala, care circula pe drumurile publice, trebuie sa aiba asigurare obligatorie pentru raspundere civila în caz de pagube produse tertilor prin accidente de circulatie, conform legii.

Politia rutiera dispune masura retinerii certificatului de înmatriculare sau înregistrare si retragerea placutelor cu numarul de înmatriculare sau înregistrare a vehiculelor neasigurate, aflate în trafic, eliberând dovada fara drept de circulatie.

Daca detinatorul vehiculului nu face dovada asigurarii acestuia, dupa 30 de zile de la data aplicarii masurii de mai sus politia rutiera dispune radierea din evidenta a vehiculului.

În cazul accidentelor de circulatie din care au rezultat numai pagube materiale, conducatorii vehiculelor sunt obligati sa se supuna testarii aerului expirat în vederea stabilirii alcoolemiei consumului de produse sau substante stupefiante ori a medicamentelor cu efecte similare acestora. Daca rezultatul testarii arata o concentratie mai mare de 0,40 mg/l alcool pur în aerul expirat sau indica prezenta în organism a substantelor ori produselor stupefiante sau a medicamentelor cu efecte similare, conducatorii de vehicule sunt obligati sa se supuna recoltarii probelor biologice.

            13. Obligatiile conducatorilor de autovehicule la statiile de alimentare cu carburanti  

- sa dea întâietate autovehiculelor prioritare;

- sa opreasca functionarea motorului când sunt în asteptare în fata dispozitivului de alimentare;

- sa nu plece de lânga autovehicul;

- sa nu fumeze pe locul unde este amplasata statia;

- sa nu regleze si nici sa repare motorul la o distanta mai mica de 50 m de statie;

- sa opreasca imediat motorul si sa îndeparteze autovehiculul la o distanta de cel putin 50 m de statie daca se produc rateuri. Conducatorii celorlalte autovehicule care se gasesc în statie sunt obligati sa dea ajutor la îndepartarea autovehiculului.

            14. Obligatii la remorcare

Prin remorcare se întelege tractarea unui vehicul de catre alt vehicul indiferent daca este vorba de un vehicul defect sau o remorca.

Remorca reprezinta vehiculul fara motor destinat a fi tractat de un autovehicul sau de un tractor.

Remorca usoara este remorca a carei masa totala maxima autorizata nu depaseste 750 kg.

Semiremorca este remorca a carei masa maxima autorizata este preluata în parte de catre un autovehicul sau de catre un tractor.

Tractor rutier este tractorul pe roti, cu cel putin doua axe, utilizat pentru executarea de lucrari, precum si pentru tractarea unor remorci folosite pentru transportul de persoane sau bunuri si care se deplaseaza, de regula, pe drumul public.

Un autovehicul poate tracta pe drumul public o singura remorca. Se excepteaza tractorul rutier care poate tracta doua remorci, precum si autovehiculele amenajate pentru formarea unui autotren de transport persoane în localitatile turistice, cu conditia ca acesta sa nu fie mai lung de 25 m si sa nu circule cu o viteza mai mare de 25 km/h.

Autobuzul poate tracta numai o remorca pentru bagaje.

Motocicleta fara atas, precum si bicicleta pot tracta o remorca usoara având o singura axa.

Cuplarea unui vehicul cu una sau doua remorci, pentru formarea unui ansamblu de vehicule se poate efectua numai daca:

a)      elementele care compun dispozitivul de cuplare sunt omologate si compatibile;

b)      ansamblul de vehicule poate realiza raza minima de virare a autovehiculului tragator;

c)      dimensiunile ansamblului de vehicule nu depasesc limitele prevazute de lege;

d)      elementele de cuplare ale echipamentelor de frânare, de iluminare si semnalizare luminoasa sunt compatibile;

e)      vehiculele care compun ansamblul nu se ating la trecerea peste denivelari, la efectuarea virajelor sau la schimbarea directiei de mers.

               A. Masuri de prevenire a unor factori de risc.

În cazul ramânerii în pana a unui autovehicul ori a remorcii acestuia, conducatorul ansamblului este  obligat sa îl scoata imediat în afara partii carosabile sau, daca nu este posibil, sa îl deplaseze lânga bordura ori acostament, asezându-l paralel cu axul drumului si luând masuri pentru remedierea defectiunilor sau, dupa caz, de remorcare.

            Pe timpul noptii sau în conditii de vizibilitate redusa, autovehiculul  sau remorca acestuia care are defectiuni la sistemul de iluminare sau de semnalizare luminoasa nu poate fi tractat/tractata pe drumurile publice fara a avea în functiune, în partea stânga, în fata, o lumina de întâlnire si în spate, una de pozitie.

Daca un autovehicul sau o remorca a ramas în pana  pe partea carosabila a drumului si nu poate fi deplasat/deplasata, în afara  acesteia, conducatorul autovehiculului este obligat sa puna în functiune luminile de avarie si sa instaleze triunghiurile reflectorizante.

Triunghiurile reflectorizante se instaleaza în fata si în spatele vehiculului pe aceeasi banda, de circulatie la o distanta de cel putin 30 m de acesta, astfel încât sa poata fi observate din timp  de catre participanti la trafic care se apropie. În localitati, atunci când circulatia este intensa, triunghiurile reflectorizante pot fi  asezate la o distanta mai mica sau chiar pe vehicul, astfel încât, sa poata  fi observate din timp de ceilalti conducatori de vehicule.

Daca vehiculul nu este dotat cu lumini de avarie sau acestea sunt defecte, conducatorul poate folosi, pe timpul noptii ori în conditii de vizibilitate redusa, o lampa portativa cu lumina galbena intermitenta, care se instaleaza la partea din spate a vehiculului.

Se interzice folosirea triunghiurilor reflectorizante ori a luminilor de avarie în mod nejustificat sau pentru a simula o ramânere în pana în locurile unde oprirea ori stationarea este interzisa.

În cazul caderii din vehicule, pe partea carosabila, a încarcaturii sau a unei parti din aceasta, care constituie un obstacol ce nu poate fi înlaturat imediat, conducatorul este obligat sa îl semnalizeze cu unul dintre mijloacele prevazute mai sus.

B. Remorcarea unui autovehicul se face cu respectarea urmatoarelor reguli:

a)      conducatorii autovehiculelor tragator si, respectiv, remorcat, trebuie sa posede permise de conducere valabile pentru categoriile din care face parte fiecare dintre autovehicule;

b)      autovehiculul tragator sa nu remorcheze un autovehicul mai greu decât masa lui proprie, cu exceptia cazului când remorcarea se efectueaza de catre un autovehicul destinat special depanarii;

c)      remorcarea trebuie sa se realizeze prin intermediul unei bare metalice în lungime de cel mult 4 m. Autoturismul al carui mecanism de directie si sistem de frânare  nu sunt defecte poate fi remorcat cu o legatura flexibila omologata, în lungime de 3-5 m. Bara sau legatura flexibila trebuie fixata la elementul de remorcare cu care sunt prevazute autovehiculele;

d)      conducatorul autovehiculului remorcat este obligat sa semnalizeze corespunzator semnalelor efectuate de conducatorul autovehiculului tragator. Atunci când sistemul de iluminare si semnalizare nu functioneaza, este interzisa remorcarea acestuia pe timpul noptii si în conditii de vizibilitate redusa, iar ziua poate fi remorcat daca pe partea din spate are aplicate inscriptia ,,Fara semnalizare'', precum si indicatorul ,,Alte pericole''.

Daca remorcarea se realizeaza prin suspendarea cu o macara sau sprijinirea pe o platforma de remorcare a partii din fata a autovehiculului remorcat, atunci în acesta nu trebuie sa se afle nici o persoana.

Se interzice remorcarea unui autovehicul cu doua roti cu sau fara atas, a autovehiculului al carui sistem de directie nu functioneaza sau care nu este înmatriculat ori înregistrat sau când drumul este acoperit cu polei, gheata ori zapada. Se interzice si remorcarea a doua sau mai multe autovehicule a carutelor, a vehiculelor care în mod normal sunt trase sau împinse cu mâna, ori a utilajelor agricole.

Prin exceptie se permite remorcarea unui autovehicul al carui sistem de directie nu functioneaza numai în cazul când remorcarea se realizeaza prin suspendarea rotilor directoare ale autovehiculului remorcat cu o macara sau sprijinirea rotilor directoare pe o platforma de remorcare.

Conducatorul poate împinge sau tracta, cu propriu autovehicul, în situatii deosebite, pe distante scurte, un alt automobil pentru a-i pune motorul în functiune sau pentru a efectua scurte manevre, fara a pune în pericol siguranta deplasarii celorlalti participanti la trafic.   

    15. Obligatiile conducatorilor de autovehicule cu privire la respectarea vitezei si distanta între vehicule

Conducatorul de vehicul trebuie sa respecte regimul legal de viteza si sa o adapteze în functie de conditiile de drum, astfel încât sa poata efectua orice manevra în conditii de siguranta.

Este interzisa desfasurarea de concursuri, antrenamente ori întreceri pe drumurile publice, cu exceptia celor autorizate de administratorului drumului respectiv, si avizate de politia rutiera.

Organizatorii concursurilor, antrenamentelor ori întrecerilor autorizate sunt obligati sa ia toate masurile necesare pentru desfasurarea în siguranta a acestora, precum si pentru protectia celorlalti participanti la trafic.

În caz de producere a unui eveniment rutier, ca urmare a neîndepliniri atributiilor de mai sus, organizatorii acestora raspund administrativ, contraventional, civil sau penal dupa caz.

Autoritatile publice locale, cu autorizatia administratorului drumului public si cu avizul politiei rutiere sau la solicitarea acesteia, sunt obligate sa ia masuri pentru realizarea de amenajari rutiere destinate circulatiei pietonilor, biciclistilor, vehiculelor cu tractiune animala si calmarii traficului, semnalizate corespunzator, în apropierea unitatilor de învatamânt, pietelor, târgurilor, spitalelor, precum si în zonele cu risc sporit de accidente.

A. Principali factori care influenteaza producerea accidentelor o reprezinta viteza excesiva, conditiile de drum, de timp si de trafic, dar si neatentia la volan

         Viteza excesiva, precum si neadaptarea ori necorelarea acesteia în raport de conditiile de drum, de timp (vizibilitate scazuta, a conditiilor meteo nefavorabile) de trafic, constituie principala cauza generatoare de evenimente rutiere cu consecinte dintre cele mai grave deoarece în aceste conditii câmpul vizual se reduce la fel si contactul pneurilor cu carosabilul iar momentul critic în luarea deciziilor este invers proportional.

Conditii de drum; îmbracamintea partii carosabile (drum betonat, asfaltat, piatra cubica, piatra sparta) cu denivelari, serpentine, etc.

În conditii normale când drumul este uscat se va avea în vedere ca permanent viteza sa fie în limitele legale, aplicându-se normele conduitei preventive deoarece concomitent cu marirea vitezei autovehiculului, creste si spatiul de oprire, scade aderenta, perceptia, respectiv gradul de observare a obstacolelor iar reducerea vitezei se va realiza prin eliberarea acceleratiei si actionarea progresiva a pedalei de frâna (frâna de serviciu).

Conditii de timp; vizibilitate scazuta crepuscul, noapte, praf, fum ceata, ploaie torentiala, ninsoare abundenta, viscol, drum lunecos mâzga, polei etc., distanta de oprire se dubleaza, chiar se tripleaza, în mod obligatoriu se va folosi frâna de motor, astfel se evita derapajul, chiar rasturnarile, nu se va folosi frâna de serviciu iar celelalte comenzi, ambreiaj, acceleratie, volan nu trebuiesc bruscate. Volanul se va roti în sensul în care autovehiculul tinde sa derapeze. Starea psihofizica, respectiv solicitarile nervoase, amplifica starea de oboseala, iar capacitatea conducatorului de a reactiona în astfel de situatii se diminueaza.

Conditii de trafic; Viteza de trafic este impusa de deplasarea celorlalte vehicule avându-se în vedere conditiile normale de drum si vizibilitate; când se formeaza coloane iar conducerea are loc bara la bara nu trebuie sa se paraseasca coloana pentru depasire, trebuie sa se pastreze fata de autovehiculul din fata sa o distanta corespunzatoare în scopul de a se putea evita lovirea în cazul când acel autovehicul încetineste viteza sau opreste brusc. Viteza trebuie adaptata la specificul fiecarei conditii altfel apar factori de risc care pun în pericol desfasurarea normala a traficului rutier.

Obligatii cu privire la viteza si distanta între vehicule

Conducatorii de vehicule sunt obligati sa respecte viteza maxima admisa pe sectorul de drum pe care circula si pentru categoria din care face parte vehiculul condus, precum si cea impusa prin mijloacele de semnalizare.

Nerespectarea regimului de viteza stabilit conform legii se constata de catre politisti, cu mijloace tehnice omologate si verificate metrologic.

Mijlocul  tehnic omologate si verificat metrologic este un dispozitiv care stabileste concentratia de alcool în aerul expirat ori, destinat masurarii vitezei.

Administratorul drumului public este obligat sa instaleze indicatoare pentru reglementarea regimului de viteza.

În afara localitatilor, înaintea statiilor mijloacelor de transport public de persoane si/sau a trecerilor pentru pietoni, la o distanta de 100 m fata de acestea administratorul drumului este obligat sa realizeze amenajari rutiere pentru reducerea vitezei de deplasare a vehiculelor.

Limita maxima de viteza în localitati este de 50 km/h

Pe anumite sectoare de drum din interiorul localitatilor, administratorul drumului poate  stabili, pentru autovehiculele din categoria A si B, si limite de viteza superioare, dar nu mai mult de 80 km/h. Limitele de viteza mai mari de 50 km/h se stabilesc numai cu avizul politiei rutiere.

Pe anumite sectoare de drum, tinând seama de împrejurari si de intensitatea circulatiei, administratorul drumului, cu avizul politiei rutiere, poate stabili si limite de viteza inferioare, dar nu mai putin de 10 km/h pentru tramvaie si 30 km/h pentru toate autovehiculele.

Conducatorul unui vehicul care circula în spatele altuia are obligatia de a pastra o distanta suficienta fata de acesta pentru evitarea coliziunii.

(1) Este interzisa desfasurarea de concursuri, antrenamente ori întreceri pe drumurile publice, cu exceptia celor autorizate de administratorul drumului respectiv si avizate de politia rutiera.

(2) Organizatorii concursurilor, antrenamentelor ori întrecerilor organizate sunt obligati sa ia toate masurile necesare pentru desfasurarea în siguranta a acestora, precum si pentru protectia celorlalti participanti la trafic.

(3) În caz de producere a unui eveniment rutier, ca urmare a neîndeplinirii atributiilor prevazute la alin.(2), organizatorii acestora raspund administrativ, contraventional, sau penal dupa caz.

B. Limitele maxime de viteza, în afara localitatilor, sunt:

a) pe autostrazi, 130 km/h;

b) pe drumurile expres sau pe cele nationale europene (E), 100 km/h;

c) pe celelalte categorii de drumuri, 90 km/h.

Vitezele  maxime admise în afara localitatilor pentru categoriile si subcategoriile de autovehicule sunt:

a) 130 km/h pe autostrazi, 100 km/h  pe drumurile expres sau pe cele nationale europene (E) si 90 km/h pe celelalte categorii de drumuri, pentru autovehicule din categoria A si B;

b) 110 km/h pe autostrazi, 90 km/h pe drumurile expres sau pe cele nationale europene (E) si 80 km/h pe celelalte categorii de drumuri, pentru autovehiculele din categoria C, D si subcategoriile D 1;

c)  90 km/h pe autostrazi, 80 km/h pe drumurile expres sau pe cele nationale europene (E) si 70 km/h pentru celelalte categorii de drumuri, pentru autovehiculele din subcategoriile A 1, B 1, si C 1

         d)  45 km/h, pentru tractoare si mopede.

   Viteza maxima admisa în afara localitatilor pentru autovehiculele care tracteaza remorci sau semiremorci este cu 10 km/h mai mica decât viteza maxima admisa pentru categoria din care face parte autovehiculul tragator.

  Viteza maxima admisa pentru autovehicule cu mase si/sau gabarite depasite ori care transporta produse periculoase este de 40 km/h în localitati, iar în afara localitatilor de 70 km/h.

  Viteza maxima admisa în afara localitatilor pentru autovehiculele ai caror conducatori au mai putin de un an practica de conducere sau pentru persoanele care efectueaza pregatirea practica în vederea obtinerii permisului de conducere este cu 20 km/h mai mica decât viteza maxima admisa pentru categoria din care fac parte autovehiculele conduse.

C. Indicatoare care reglementeaza viteza si distanta între vehicule:

- "Limitare de viteza si "Limitare de viteza" diferentiata pe categorii de autovehicule";

- "Sfârsitul limitarii de viteza";

- "Zona cu viteza limitata la 30 km/h";

- "Sfârsitul zonei cu viteza limitata la 30 km/h";

- "Interzis autovehiculelor de a circula fara a mentine un interval de cel putin 70 m";

- "Viteza minima obligatorie";

- "Sfârsitul vitezei minime obligatorii";

- "Viteza minima obligatorie pentru o banda de circulatie";

- "Viteza minima obligatorie pentru diferite benzi de circulatie";

- "Limite de viteza pentru diferite benzi de circulatie";

- "Viteza recomandata pe un sector de drum cu semafoare sincronizate" (unda verde);

  Autovehiculele destinate stingerii incendiilor si autosalvarile aflate în actiuni de interventie, precum si cele ale organelor Ministerului de Interne si ale Ministerului Public, aflate în misiune, pot circula cu viteza impusa de necesitati, conducatorii acestor autovehicule având obligatia sa ia toate masurile pentru prevenirea accidentelor.

Potrivit legii, conducatorii de vehicule sunt obligati sa aiba în permanenta controlul asupra vitezei autovehiculelor si sa se conformeze restrictiilor impuse de indicatorul "Limitare de viteza" pe sectorul de drum unde acesta actioneaza, sa circule cu viteza impusa de mijloacele de semnalizare, fara însa a depasi limita maxima admisa de lege pentru categoria din care face parte autovehiculul respectiv. Sa nu circule, fara motiv întemeiat, cu viteza redusa, stânjenind prin aceasta circulatia normala a celorlalte autovehicule. În cazul când împrejurarile impun a se circula cu viteza redusa, sa circule cât mai aproape de partea dreapta a drumului public.

 16. Conducatorul de vehicul este obligat sa circule cu o viteza care sa nu depaseasca 30 km/h în localitati sau 50 km/h în afara localitatilor , în urmatoarele situatii:

Analizarea cazurilor de reducere a vitezei. Aceste situatii nu trebuiesc învatate mecanic si strict limitat, pentru a fi întelese ele trebuiesc explicate altfel nu vor fi respectate.

            a. La trecerea prin intersectiile cu circulatie nedirijata; având în vedere ca astfel de intersectii se întâlnesc în catune, sate sau  comune unde circulatia vehiculelor este destul de redusa în aceste puncte caracteristice sau locuri periculoase se impune reducerea vitezei în primul rând pentru o asigurare temeinica care se face mai întâi din partea stânga, deoarece de aici apare prima data pericolul, apoi asigurarea se face din dreapta pentru a avea posibilitatea de a acorda prioritate celor care eventual se apropie din aceasta directie, dar si din fata, întrucât un conducator poate sa vireze la stânga si nu acorda prioritate. Pietonii trec pe la coltul strazii iar daca nu exista indicatoare sau marcaje ei nu au prioritate dar nici nu-i lovim, îi lasam sa treaca.

Astfel într-o intersectie nedirijata poate sa apara un autovehicul prioritar al salvarii, pompierilor, politiei etc., care se deplaseaza în actiuni de interventie sau în misiuni ce impun urgenta se bucura de  prioritate fata de ceilalti participanti la trafic.

Dar cum procedam într-o intersectie dirijata, mai reducem sau nu viteza, de precizat ca legea circulatiei trebuie interpretata stricto-sens si anume, daca legea ne obliga sa reducem în intersectia nedirijata nu trebuie sa întelegem ca la fel trebuie sa procedam si în intersectia dirijata. Din contra, într-o astfel de intersectie circulam cu viteza admisa de lege însa exista un element de conduita preventiva în sensul ca se recomanda sa ridicam piciorul de pe acceleratie îl punem pe pedala de frâna, fara însa a frâna pentru a scurta spatiul de oprire în caz de pericol. De vazut comentariile fig.29.

            b. În curbe deosebit de periculoase semnalizate ca atare  sau în care vizibilitatea este mai mica de 50 m; caracterul previzibil al pericolului este semnalizat chiar prin prezenta indicatorului "Curba deosebit de periculoasa," sau "Panouri succesive pentru curbe deosebit de periculoase". Pericolul de accident în aceste locuri este ridicat ca urmare a faptului ca aici apare forta centrifuga care învinge forta de frecare, iar autovehiculul derapeaza. Reducerea vitezei se va realiza înainte de intrarea în curba astfel ca autovehiculul sa poata fi controlat si mentinut pe traiectoria curbei. Cunoscut fiind ca virajele scurte si în viteza reduce stabilitatea autovehiculului prin schimbarea centrului de greutate. La fel, încarcatura neechilibrata si neasigurata din autovehicul poate produce dezechilibrarea si rasturnarea acestuia. Alte situatii periculoase ce ne pot surprinde în curba: aici putem întâlni un vehicul oprit, daca avem viteza ne izbim în spatele lui, sau un conducator care taie curba, ori depaseste un vehicul lent, noi, având o viteza redusa si conditiile permit iesim pe acostament sau în afara partii carosabile si astfel evitam lovirea frontala, dar se mai pot întâlni si alte surprize o surpare a drumului, un pom sau stâlp cazut, un animal, o caruta etc. De vazut fig.5.

            c. La trecerea pe lânga grupuri organizate, coloane militare sau cortegii, indiferent daca acestea se afla în mers sau stationeaza pe partea carosabila a drumului cu o singura banda de circulatie pe sens; în aceasta situatie conducatorul de vehicul trebuie sa intuiasca rapid pericolul prin reducerea vitezei deoarece în mod spontan o persoana se poate desprinde din grup, sau din coloana, ocolind o baltoaca sau unii dintre cei ce compun coloana se îmbrâncesc si pot sa apara în fata autovehiculului iar la o viteza redusa accidentul poate fi evitat.

            d. La trecerea pe lânga animale care sunt conduse pe partea carosabila sau acostament; este vorba de acele locuri nesemnalizate prin indicatoare, unde animalele fiind conduse circula sau care pasc pe marginea drumului în special cele tinere care se pot speria datorita zgomotului produs de autovehicul sau chiar de prezenta acestuia. De vazut fig.21.

            e. Când partea carosabila este acoperita cu polei, gheata, zapada batatorita, mâzga sau piatra cubica umeda; caracterul previzibil al pericolului este semnalizat prin prezenta indicatorului "Drum lunecos" sau "Lanturi pentru zapada," astfel în conditii meteo nefavorabile când drumul este lunecos distanta de oprire se dubleaza, chiar se tripleaza, în mod obligatoriu se va folosi frâna de motor, astfel se evita derapajul, chiar rasturnarile, nu se va folosi frâna de serviciu iar celelalte comenzi, ambreiaj, acceleratie, volan nu trebuiesc bruscate. Volanul se va roti în sensul în care autovehiculul tinde sa derapeze. De vazut fig.15.

            f. Pe drumuri cu denivelari semnalizate ca atare; caracterul previzibil al pericolului este semnalizat de prezenta indicatoarelor cu aceasta semnificatie "Drum cu denivelari, sau "Denivelare pentru limitarea vitezei", cât si prin observarea directa a drumului. Conducerea cu viteza pe un drum cu denivelari poate afecta directia, sistemul de transmisie, rulare, suspensia si poate pune în mare pericol stabilitatea autovehiculului. De vazut fig.14

            g. În zona de actiune a indicatoarelor de avertizare "Copii" în intervalul orar 7,00-22,00 precum si a indicatorului "Accident"; caracterul previzibil al pericolului este semnalizat chiar de indicatorul cu acelasi nume astfel ca cel de la volan este atentionat ca urmeaza o scoala, o gradinita, un parc, stadion etc., loc de joaca unde în mod frecvent copiii pot sa apara pe partea carosabila. Ca urmare conducatorii trebuie sa reduca viteza sa sporeasca atentia, iar în situatia în care ar nesocoti semnificatia indicatorului, îsi asuma riscul având în vedere acel moment critic de joaca al copiilor care alearga dupa mingie, sanie etc., ce pot aparea spontan în carosabil creând o situatie de pericol.

            Iar indicatorul "Accident" se instaleaza la 100.. 250 m înaintea locului unde în mod frecvent în acea zona s-au comis accidente de circulatie, ca urmare a conditiilor de trafic sau a configuratiei drumului curbe strânse, serpentine în panta declivitati mari, unde aderenta este redusa iar din partea conducatorului se impune foarte multa prudenta si nu trebuie ignorat altfel, se ajunge la necaz. 

   h. La trecerile pentru pietoni nesemaforizate, semnalizate prin indicatoare si marcaje, când drumul public are cel mult o banda pe sens, iar pietoni aflati pe trotuar, în imediata apropiere a parti carosabile, intentioneaza sa se angajeze în traversare; caracterul previzibil al pericolului este semnalizat de indicator care se instaleaza imediat înaintea locurilor de trecere pentru pietoni iar de regula, semnificatia indicatorului este completata de prezenta marcajului transversal ce se aplica în acelasi loc cu indicatorul, deci zona de protectie a pietonului este limitata de aceste marcaje respectiv  locuri semnalizate prin indicator.

Atunci când drumul este prevazut cu cel putin doua benzi de circulatie pe sens, conducatorul de autovehicul sau tramvaie trebuie sa acorde prioritate de trecere pietonilor angajati în traversare pe sensul lui de mers. În acest caz axul drumului sau scuarul (spatiul verde) care separa sensurile de circulatie precizeaza momentul în care pietonul are prioritate.

Daca pietonul traverseaza în afara zonei de protectie si este accidentat o face pe riscul lui deoarece legea îl obliga pe conducatorul de vehicul sa reduca viteza la trecerile de pietoni prevazute cu indicator si marcaje si nu dupa aceste treceri, astfel conducatorul ar trebui sa circule cu viteza redusa tot traseul pe care îl are de strabatut. În schimb sporirea atentiei conducatorului are loc de la întâlnirea indicatorului ,,Presemnalizare trecere pietoni" instalat la 50...250 m de trecerea semnalizata iar, daca pe trecerea propriu-zisa de care s-a apropiat nu se afla pietoni, reducerea vitezei se realizeaza prin simpla eliberare a acceleratiei. În situatia în care pietonii traverseaza conducatorii trebuie sa opreasca la câtiva metri de trecere creându-le acel sentiment de încredere ca le da voie sa treaca ceea ce înseamna ca dupa trecere nu mai este necesar sa se reduca viteza. De vazut fig.140.

            i. La schimbarea directiei de mers prin viraje; comentariile de la punctul 2 se suprapun avându-se în vedere razele mici de viraj la intersectii viteza centrifuga învinge forta de frecare.

            j. când vizibilitatea este sub 100 m în conditii de ceata, ploi torentiale, ninsori abundente; în aceste situatii reducerea vitezei este previzibila si se impune tot datorita conditiilor meteorologice nefavorabile de vizibilitate si aderenta redusa, astfel ca distanta de vizibilitate trebuie sa fie mai mare decât distanta de oprire. De vazut fig. 144.

Administratorul drumului public, cu acordul politiei, este obligat ca în locurile prevazute mai sus sa instaleze indicatoare de avertizare si sa ia masuri pentru realizarea de amenajari rutiere care sa determine conducatorii de vehicule sa reduca viteza de deplasare (înaintea statiilor mijloacelor de transport public de persoane trecerilor pentru pietoni, acolo unde se percepe o taxa de trecere, la intrare în statiune etc.)

            A. Alte situatii în care conducatorii auto mai trebuie sa reduca viteza

1. La întâlnirea indicatoarele de avertizare ,,Împroscare cu pietris" Caderi de pietre" Alte pericole" si la indicatorul ,, Cedeaza trecerea".

2.La semnalul de culoare galbena care functioneaza singur intermitent, sau cel emis de semaforul electric; lampile cu lumina galbena intermitenta pot fi întâlnite în unele intersectii sau alaturi de indicatorul "Oprire," Cedeaza trecerea" precum si la trecerile pentru pietoni. Semnalul acestei lampi avertizeaza conducatorii de vehicule sa reduca viteza, sa sporeasca atentia si sa respecte semnalizarea si regulile de circulatie aplicabile pentru acea zona. Acest semnal nu reglementeaza si nici nu modifica prioritatea de trecere ci pur si simplu pune în evidenta locurile respective, în scopul observarii lor din timp si respectarii semnificatiei indicatoarelor existente si a celorlalte reguli de circulatie. În intersectiile semaforizate, rolul lampii la care ne referim poate fi preluat, în special pe timpul noptii de instalatia de semafoare care asigura numai functionarea intermitenta a lampii de culoare galbena. În aceasta situatie ca si atunci când semaforul nu functioneaza conducatorii vehiculelor vor respecta semnificatia indicatoarelor prin care traficul rutier este reglementat în intersectia respectiva si anume, daca întâlnesc indicatoare de reglementarea prioritatii la intersectie le vor respecta semnificatia, iar în lipsa acestora, regula prioritatii de dreapta. De precizat ca prezenta lampii cu lumina galbena intermitenta nu transforma intersectia nedirijata într-una dirijata. Fig.236.

3. La semnalul dat de politistul rutier prin balansarea pe verticala a bratului având palma orientata catre sol, înseamna reducerea vitezei si corespunde semnalului lampii cu lumina galbena intermitenta.

4. La circulatia prin localitati cât si în afara acestora sau pe autostrazi, conducatorii auto vor folosi luminile de întâlnire sau de drum dupa gradul de iluminare a drumului public; în cazul în care din sens opus, se apropie un autovehicul, conducatorul este obligat ca, de la o distanta de cel putin 200 m sa foloseasca luminile de întâlnire, concomitent cu reducerea vitezei.

5. La apropierea autovehiculelor cu regim de circulatie prioritara când se deplaseaza la actiuni de interventie sau misiuni care impun urgenta, conducatorii auto vor fi înstiintati de prezenta acestora prin emiterea semnalelor sonore si luminoase specifice astfel ei trebuie sa micsoreze viteza si sa circule cât mai aproape de marginea din dreapta drumului public pâna sunt depasiti.

6. Autovehiculele prioritare; aflate în actiuni de interventie, sau misiune, pot circula cu viteza impusa de necesitati, conducatorii acestor autovehicule având obligatia sa ia toate masurile pentru prevenirea accidentelor.

7. Când se circula în acelasi sens cu autovehiculele din serviciile regulate de transport public de persoane si se apropie de o statie cu alveola; conducatorii trebuie sa reduca viteza, iar la nevoie sa opreasca pentru a permite conducatorilor acestor vehicule sa efectueze manevrele necesare repunerii în miscare din statie. Fig. 149.

8. În cazul în care autovehiculul prezinta defectiuni tehnice care nu pot fi înlaturate pe loc; acesta trebuie condus pâna la cel mai apropiat punct de reparare, cu viteza redusa care sa asigure evitarea oricarui accident.

9. Pentru a preveni un pericol sau a nu stânjeni circulatia, conducatorii vehiculelor semnalizeaza cu mijloacele de avertizare sonora, cu luminile farurilor, cu semnalizatoarele luminoase sau cu bratul. Semnalizarile cu mijloacele de mai sus nu scutesc pe conducatorii de vehicule de obligatia micsorarii vitezei si a luarii tuturor masurilor necesare pentru prevenirea accidentelor.

10. Ori de câte ori este necesar pentru evitarea unui pericol iminent, pe cale de a se produce. De exemplu, când depasim un autocamion stationat acesta poate masca un pieton angajat în traversare, sau un biciclist care circula pe partea stânga a drumului acesta poate reveni pe dreapta fara sa se asigure sau sa semnalizeze manevra.

B. Obligatiile conducatorilor de vehicule cu privire la pastrarea distantei între vehicule în timpul mersului

Se interzice conducatorilor de vehicule sa reduca brusc viteza ori sa efectueze o oprire  neasteptata, fara motiv întemeiat.

Conducatorul unui vehicul care circula în spatele altuia are obligatia de a pastra o distanta suficienta fata de acesta, pentru evitarea coliziunii.      

În aceasta situatie legea nu mentioneaza o anumita distanta în timpul deplasarii, aceasta fiind lasata la libera apreciere a conducatorilor, astfel încât deplasarea sa se faca în conditii de siguranta si fara a stânjeni participantii la traficul rutier. În concluzie pentru evitarea unui accident distanta totala de oprire trebuie sa fie întotdeauna mai mica decât distanta de vizibilitate. În situatia în care distanta de oprire este mai mare decât distanta de vizibilitate accidentul este inevitabil.

La aprecierea distantei în timpul mersului conducatorul va tine cont de urmatorii factori:

- viteza de deplasare în timpul conducerii autovehiculului;

- greutatea autovehiculului;

- gradul de aderenta al drumului, îmbracamintea partii carosabile cunoscând ca cele mai aderente sunt drumurile betonate;

- starea pneurilor (anvelopelor);

- starea sistemului de frânare cu sau fara A B S;

- viteza de reactie a conducatorului auto;

- conditiile atmosferice, conditii de vizibilitate (conducerea pe timpul noptii, pe timp de ploaie, mâzga ceata, când distantele nu se apreciaza corect).

În raport de acesti factori conducatorul îsi va alege distanta pe care trebuie sa o pastreze în mers pentru a evita coliziunea cu autovehiculul din fata. Din punct de vedere al conduitei preventive coliziunea din spate nu se datoreaza de cele mai multe ori conducatorului din urma. Evitarea acestui gen de coliziune depinde în mare masura si de conducatorul autovehiculului din fata. Autovehiculul nu va fi lovit în spate atâta timp cât actionând preventiv conducatorul sau urmareste traficul din fata pentru a preîntâmpina frânarile bruste ce pot surprinde pe conducatorul din spate.

Literatura de specialitate în acest caz recomanda si unele formule de calcul mentale:

Distanta este egala cu ˝ din viteza plus 10% tot din viteza de exemplu:

- la viteza de 40 km/h distanta este egala cu 20 + 4 respectiv 24 m;

- la viteza de 50 km/h distanta este egala cu 25 + 5 respectiv 30 m;

- la viteza de 60 km/h distanta este egala cu 30 + 6 respectiv 36 m;

O alta formula recomandata de specialisti: distanta este egala cu lungimea autovehiculului înmultita cu viteza totul de împartit la 10 de exemplu un autovehicul lung de 6 m care circula cu 60 km/h distanta în timpul mersului este 6 x 60 este egal cu 360 pe care împartindu-i la 10 distanta este de 36 m. O formula la îndemâna oricui este si regula celor doua secunde; reperam vehiculul din fata care trece prin dreptul unui reper fix (un arbore, indicator, un stâlp etc.) si daca repetam cuvântul turisme, turisme, si am ajuns în dreptul acelui reper înseamna ca distanta noastra este buna, daca nu, atunci reducem sau acceleram si din nou reperam reglând astfel aceasta distanta. fara sa cream probleme traficului rutier. Conducatorul auto va lua în calcul aceste formule, numai în situatia în care drumul este uscat, atunci când, are o aderenta foarte buna.

C. Prevenirea coliziunilor din spate.

Coliziunile din spate cu toate ca sunt mai putin grave decât cele frontale deoarece vehiculul lovit se afla în miscare sau este oprit totusi se recomanda:

  - folosirea tetierelor;

- utilizeaza în ambele parti ale autovehiculului oglinzi retrovizoare exterioare având o vizibilitate sporita în spate;

- nu obtureaza luneta cu perdelute sau alte obiecte;

- asigura la bord functionarea unei lampi ce se aprinde concomitent cu stopurile pe frâna în momentul actionarii frânei de serviciu;

- verificarea periodica a lampilor stop pe frâna;

- atentia sa fie concentrata asupra vehiculului din fata;

- alegerea unei solutii care sa diminueze efectele coliziunilor din spate, folosind bare de protectie rezistente sau cârlig de remorcare;

- la realizarea frânei de motor se asigura ca nu se afla în primejdia unei coliziuni din spate;

aprecierea corecta în permanenta a unei distante corespunzatoare în timpul mersului;

- la circulatia în coloana surprins de culoarea galbena a semaforului cauta sa lase spatiu de frânare celor din spate evitând astfel o coliziune în lant.

- marirea atentiei fata de vehiculul din spate, daca acesta ruleaza prea aproape, va fi semnalizat apasând de câteva ori pe pedala de frâna, fara a frâna, semnalizând dreapta, lasându-l sa depaseasca, daca nici asa nu se scapa de el se va opri pe partea dreapta a drumului;

- la întâlnirea unui conducator nehotarât, cu o comportare derutanta care dupa ezitari si tentative repetate tot nu se angajeaza în depasire trebuie contracarata prin rabdare, precautie si depasirea acestuia la primul moment prielnic si nu înainte de a se convinge ca a luat la cunostinta de manevra noastra;

- într-o situatie critica, fiind surprinsi din cauza unei frânari bruste a autovehiculului din fata noastra nu trebuie sa ne pierdem si nici sa viram la stânga pentru a nu fi surprinsi de cel care circula din sens opus, viram la dreapta folosind conditiile terenului, dar cel mai întelept este sa oprim în spatele autovehiculului.

D. Spatiul de oprire. Spatiul de oprire se compune din:

- timpul de reactie, ce reprezinta distanta parcursa de autovehicul din momentul în care conducatorul observa pericolul si pâna în momentul în care se actioneaza sistemul de frânare; în mod normal timpul de reactie este cuprins între 0,5 - 1,5 secunde;

- timpul mecanic reprezinta distanta parcursa de autovehicul din momentul în care conducatorul actioneaza sistemul de frânare si pâna când acesta intra în functiune;

Spatiul de frânare reprezinta distanta parcursa de autovehicul cu sistemul de frânare actionat.

Astfel la viteza de 50 km/h într-o secunda se parcurge în jur de 12 m. Daca timpul de reactie este de o secunda s-au parcurs 12 m daca timpul mecanic este tot o secunda se mai parcurge 12 m plus 8 m spatiul de frânare înseamna ca pentru a se opri în conditii de siguranta conducatorului îi sunt necesari 32 de m.

În situatia în care timpul de reactie este de 0,5" la fel si timpul mecanic distanta se reduce la 20 m, dar nenorocirea este cu totul alta, când conducatorul are si alte preocupari dintre care:

- fumeaza sau manânca în timpul conducerii;

- regleaza aparatul de radio, casetofonul, Cd-ul, foloseste telefonul mobil etc.;

- are discutii aprinse cu ceilalti ocupanti, sau apasa de câteva ori pedala de frâna, pâna când aceasta intra în functiune spatiul de oprire s-a dublat, loveste pietonul si apoi începe sa se disculpe spunând ca asa a fost sa i se întâmple lui, ori asa i-a fost ursit pietonului sa moara, dar acesta este accidentul de circulatie si el se datoreaza lipsei de vigilenta din partea conducatorului auto.

17. Circulatia autovehiculelor în trafic international

Vehicul în circulatie internationala sau în trafic international este vehiculul care, prin deplasarea sa, depaseste cel putin o frontiera de stat.

Autovehiculele si remorcile înmatriculate în România pot trece frontiera de stat pe drumurile publice, daca îndeplinesc conditiile cerute pentru a fi admise în circulatia internationala, iar conducatorii lor poseda permis de conducere valabil, în conditiile stabilite prin tratatele la care România este parte sau care este eliberat de autoritatile competente ale statelor membre ale Uniunii Europene ori Spatiul Economic European sau a carui valabilitate este recunoscuta în aceste state pe baza de reciprocitate.

Autovehiculele si remorcile înmatriculate în alte state pot trece frontiera de stat si pot circula pe drumurile publice din România, daca îndeplinesc conditiile tehnice prevazute în Conventia asupra circulatiei rutiere, încheiata la Viena la 8 noiembrie 1968 si ratificata de România prin Decretul 318/1980 dar numai pe perioada cât sunt asigurate pentru cazurile de raspundere civila ca urmare a prejudiciilor produse prin accidente de autovehicule.

         Autovehiculele si remorcile înmatriculate în alte state, detinute de persoane care au sediul sau domiciliul în România, pot fi conduse pe drumurile publice pe o perioada de maximum 90 de zile de la introducerea acestora în tara daca sunt asigurate pentru cazurile de raspundere civila ca urmare a pagubelor produse prin accidente de circulatie.

Persoanele care si-au stabilit domiciliul ori resedinta sau dupa caz, au rezidenta normala în România pot sa  îsi înmatriculeze autovehiculele sau remorcile la autoritatea competenta pe raza careia au domiciliu, resedinta sau dupa caz, rezidenta normala.    

Autovehiculele înmatriculate în statele care nu sunt semnatare ale Conventiei sunt obligate sa poarte la partea din spate semnul distinctiv al statului care a efectuat înmatricularea.

Au dreptul sa conduca autovehicule pe drumurile publice din România, daca îndeplinesc conditiile prevazute de lege, titularii permiselor de conducere nationale valabile, eliberate de autoritatile:

a)      statelor membre asupra circulatiei rutiere;

b)      statelor membre ale Uniunii Europene;

c)      statelor cu care România a încheiat un tratat privind recunoasterea reciproca a permiselor de conducere auto.

Pentru a conduce un autovehicul pe teritoriul României, persoanele care sunt titulare ale unui permis de conducere national eliberat de autoritatile unui stat care nu este membru al Conventiei asupra circulatiei rutiere si nici membru al Uniunii Europene ori cu care România nu a  încheiat un tratat privind recunoasterea reciproca a permiselor de conducere auto trebuie sa posede si permis de conducere international.

Permisele de conducere nationale eliberate de autoritati precum si cele a caror valabilitate este recunoscuta în România în mod unilateral, detinute de persoane care au domiciliul, resedinta sau rezidenta normala în România, pot fi preschimbate cu documente similare românesti, în conditiile stabilite prin ordin al ministrului internelor si reformei administrative, care se publica în Monitorul Oficial al României.

Verificarea cunostintelor

Cap. XI. Alte obligatii si interdictii pentru conducatorii de vehicule si tramvai

            - obligatiile participantilor la trafic;

            - conducatorul autovehiculului si tramvaiului care efectueaza transportul public de persoane este obligat:

            - obligatii cu privire la transportul de marfuri sau materiale de orice fel:

            - obligatiile conducatorilor înainte de plecare în cursa;

            - obligatiile conducatorilor auto în situatii obisnuite si pe parcurs;

            - obligatii cu privire la oprirea la semnal;

            - obligatii cu privire la anuntarea organului de politie;

            - obligatii cu privire la portul centurii de siguranta;

             - obligatii cu privire la atentia ce trebuie acordata pietonilor si obligatiile acestora la traversarea strazilor;

            - obligatiile conducatorilor auto care au o practica sub 1 an de conducere;

            - obligatiile conducatorilor în situatii speciale; obligatii în caz de accident soldat cu avarii, raniri, sau uciderea unor persoane;

            - obligatiile conducatorilor de autovehicule la statiile de alimentare cu carburanti;

            - obligatii la remorcare;

            - obligatiile conducatorilor de autovehicule cu privire la respectarea vitezei si distanta între vehicule;

            - conducatorul de vehicul este obligat sa circule cu o viteza care sa nu depaseasca 30 km/h în localitati sau 50 km/h în afara localitatilor, în urmatoarele situatii. Analizarea cazurilor de reducere a vitezei;

              - obligatiile conducatorilor de vehicule cu privire la pastrarea distantei între vehicule în timpul mersului;

            - circulatia autovehiculelor în trafic international.

II. Interdictii

1. În afara de cazurile în care manevrele privind depasirea, oprirea, stationarea, întoarcerea si mersul înapoi conducatorului de autovehicul sau de  tramvai li de  interzice:

1. Sa conduca un autovehicul sau tramvaiul dupa cu dovada înlocuitoare a permisului de conducere eliberata fara drept de circulatie sau a carei valabilitate a expirat.

2. Sa transporte în autovehicul sau tramvai mai multe persoane decât numarul de locuri stabilite în certificatul de înmatriculare sau înregistrare;

3. Sa transporte persoane în stare de ebrietate pe motocicleta sau în cabina ori în caroseria autovehiculului destinat transportului de marfuri;

4. Sa transporte persoane în caroseria autobasculantei, pe autocisterna, pe platforma, deasupra încarcaturii, pe partile laterale ale caroseriei, sau persoane care stau în picioare în caroseria autocamionului, pe scari si în remorca, cu exceptia celei special amenajate pentru transportul persoanelor;

5. Sa transporte copii în vârsta de pâna la 12 ani pe scaunul din fata al autovehiculului, chiar daca sunt tinuti în brate de persoane majore;

6. Sa transporte în si pe autoturism obiecte a caror lungime sau latime depaseste, împreuna cu încarcatura, dimensiunile acestuia;

7. Sa deschida usile autovehiculului sau tramvaiului în timpul mersului, sa porneasca de pe loc cu usile deschise;

8. Sa aiba în timpul mersului preocupari de natura a-i distrage în mod periculos atentia ori sa foloseasca instalatii de sonorizare la un nivel de zgomot care ar afecta deplasarea în siguranta, a lui si a celorlalti participanti la trafic.

9. Sa intre pe drumurile modernizate cu autovehiculul care are pe roti sau pe caroserie noroi ce se depune pe partea carosabila ori din care cad sau se scurg produse, substante ori materiale ce pot pune în pericol siguranta circulatiei.

10. Sa aiba aplicate pe parbriz, luneta sau geamurile laterale afise, reclame publicitare, înscrisuri ori accesorii, care restrâng sau estompeaza vizibilitatea conducatorului ori a pasagerilor, atât din interior cât si din exterior.

11. Sa aiba aplicate folii sau tratamente chimice pe parbrize, luneta ori geamurile laterale, ce restrâng sau estompeaza vizibilitatea, atât din interior, cât si din exterior, cu exceptia celor omologate si certificate, prin marcaj corespunzator, de catre autoritatea competenta.

12. Sa aiba aplicate folii sau tratamente chimice pe dispozitivele de iluminare semnalizare  luminoasa, care diminueaza eficacitatea acestora, precum si placutele cu numarul de înmatriculare sau de înregistrare, care împiedica citirea numarului de înmatriculare sau de înregistrare;

13. 12. Sa lase liber în timpul mersului volanul, ghidonul sau maneta de comanda, sa opreasca motorul ori sa decupleze transmisia în timpul mersului;

14. Sa foloseasca în mod abuziv mijloacele de avertizare sonora;

15. Sa circule cu autovehiculul cu masa totala maxima autorizata mai mare de 3,5 tone pe drumurile acoperite cu zapada, gheata sau polei, fara a avea montate pe roti lanturi sau alte echipamente antiderapante omologate, în perioadele si pe drumurile stabilite prin ordin al ministrului transporturilor, constructiilor si turismului;

16. Sa circule având montate pe autovehicul anvelope cu alte dimensiuni sau caracteristici decât cele prevazute în certificatul de înmatriculare sau înregistrare ori care prezinta taieturi sau rupturi ale cordului ori sunt uzate peste limita admisa.

17  Sa conduca un autovehicul care emana noxe peste limita legala admisa ori al carui zgomot în mers sau stationare depaseste pragul fonic prevazut de lege ori care are montat pe sistemul de evacuare a gazelor dispozitive neomologate;

18. Sa circule cu autovehiculul având placute cu numerele de înmatriculare sau de înregistrare, provizorii ori pentru probe deteriorate ori neconforme cu standardul;

19. Sa savârseasca acte sau gesturi obscene, sa profereze injurii, sa adreseze expresii jignitoare ori vulgare, celorlalti participanti la trafic;

20. Sa circule cu autovehiculul avariat mai mult de 30 de zile de la data producerii avariei;

21.  sa arunce, pe drumurile publice, din autovehicul obiecte, materiale sau substante.

2. Interdictii cu privire la consumul de alcool

Conducatorului auto i se interzice sa conduca autovehiculul dupa ce a consumat bauturi alcoolice. Alcoolemia reprezinta cantitatea de alcool exprimata în grame aflata într-o cantitate de un litru de sânge sau la 1000 ml. sânge. Legea circulatiei interzice cu desavârsire conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul de catre o persoana care se afla sub influenta alcoolului fapta fiind contraventie se sanctioneaza cu amenda si suspendarea dreptului de a mai conduce, iar în situatia în care persoana are în sânge o îmbibatie alcoolica ce depaseste limita legala de 0,80 gr/l alcool pur în sânge ori o concentratie de 0,40 mg/l alcool pur în aerul expirat fapta constituie infractiune se pedepseste cu închisoare si anularea dreptului de a mai conduce.

Literatura de specialitate apreciaza ca, alcoolul, în prima faza, ca orice drog, consumat chiar si în cantitate mica provoaca o stare de euforie si de supra apreciere a calitatilor de conducator, nesocotind riscurile ce pot aparea în timpul conducerii. Motivul: alcoolul ajunge prin sânge la creier iar transmiterea impulsurilor nervoase este redusa si atunci apare curajul. În aceasta faza conducatorul auto apasa riscant pe acceleratie, intra în depasiri periculoase, nu suporta pe nimeni înaintea lui, nu acorda prioritate de trecere, devine agresiv chiar violent. 

   În aceasta prima faza conducatorul care a consumat:                 

- o halba sau sticla cu bere înseamna o alcoolemie de 0,15 - 0,20 %o;

- un pahar de coniac de 200 ml., reprezinta o alcoolemie de 0,55 %o

            Viteza de patrundere a alcoolului în sânge este de 0,15 %o pe ora si cu aceeasi viteza se elimina. Atentie, la un litru de vin consumat alcoolemia depaseste 1 %o ceea ce presupune o pauza de 10 - 12 ore pentru eliminarea alcoolului timp în care conducatorul nu se va urca la volan.

Constatarea contraventiei de conducere a unui autovehicul sau tramvai de catre o persoana care se afla sub influenta alcoolului se face prin testarea aerului expirat de acesta cu un mijloc tehnic certificat sau cu un mijloc tehnic omologat si verificat metrologic.

Mijloc tehnic certificat este dispozitivul care dovedeste consumul de produse ori substante stupefiante sau al medicamentelor cu efecte similare acestora sau prezenta în aerul expirat a alcoolului sau prin care se probeaza încalcarii ale unor reguli de circulatie.

În cea de a doua faza conducatorul care a consumat o cantitate mai mare de alcool acesta devine un inhibant, conducatorul ne mai fiind stapân pe propriile simturi, devine necontrolat, vederea se tulbura, contururile se sterg, iar în final cel de la volan ajunge sa vada dublu si este usor de depistat dupa traiectoria sinuoasa a autovehiculului.

Conducatorilor de autovehicule sau tramvaie li se recolteaza în mod obligatoriu probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei atunci când:

a)      rezultatul testarii arata o concentratie mai mare de 0,40 mg/l alcool pur în aerul expirat;

b)      în eveniment este implicat un vehicul care transporta marfuri sau produse periculoase.

În cazul accidentelor de circulatie din care au rezultat numai pagube materiale, conducatorii vehiculelor sunt obligati sa se supuna testarii aerului expirat în vederea stabilirii alcoolemiei ori a consumului de produse sau substante stupefiante ori al medicamentelor cu efecte similare acestora.         Daca rezultatul testarii arata o concentratie mai mare de 0,40 mg/l alcool pur în aerul expirat sau indica prezenta în organism a substantelor ori produselor stupefiante sau a medicamentelor cu efecte similare conducatorii de vehicule sunt obligati sa se supuna recoltarii probelor biologice.

Conducatorii de vehicule sau de animale implicati în accidente de circulatie din care  a rezultat moartea sau vatamarea integritatii corporale ori a sanatatii uneia sau mai multor persoane sunt obligati sa se supuna recoltarii probelor biologice în vederea stabilirii alcoolemiei sau, dupa caz, a consumului de substante ori produselor stupefiante sau a medicamentelor cu efecte similare acestora.

În toate cazurile în care se recolteaza probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei sau a prezentei în organism a substantelor ori produselor stupefiante sau a medicamentelor cu efecte similare este obligatorie si examinarea clinica.                  

Efectele consumului de alcool asupra organismului.                               

- scade perceptia, memoria si nivelul de concentrare al conducatorului auto;

- se mareste timpul de reactie, iar capacitatea de gândire scade, cuvintele rostite devin tot mai neclare;

- miscarile nu mai sunt coordonate;

- tensiunea arteriala creste, pulsul este mai accelerat, vasele de sânge se largesc, de aceea apare si culoarea rosie a fetei;

Datorita diminuarii reflexelor apare aprecierea gresita a distantelor si a vitezei iar câmpul vizual se reduce, apare o stare de pericol.

Conducatorul auto face eforturi în a se concentra si a-si mentine directia pe drum mai ales când absorbtia de alcool este însotita de consumul de medicamente droguri etc.

   3.  Interdictii cu privire la consumul de medicamente

Literatura de specialitate are în vedere si efectele negative ale consumului de medicamente ce pot influenta comportamentul conducatorului auto în timpul conducerii. Legea circulatiei interzice cu desavârsire conducerea autovehiculului pe drumurile publice de catre o persoana care se afla sub influenta unor substante ori produse stupefiante sau medicamente cu efecte similare acestora. Astfel conducatorilor de vehicule li se recolteaza obligatoriu probe biologice atunci când rezultatul testarii preliminare cu ajutorul unor mijloace tehnice certificate indica prezenta în organism a substantelor ori produselor stupefiante sau a medicamentelor cu efecte similare.

Având în vedere chiar si efectele unei pastile de aspirina conducatorul auto trebuie sa cunoasca si sa se fereasca sa consume acele medicamente care pot influenta starea fizica si psihica în timpul conducerii automobilului.

Lista substantelor cu efect psiho activ contraindicate conducatorilor de autovehicule si tramvaie se stabileste de catre Ministerul Sanatati si Familiei, însa pâna la publicarea lor în Monitorul Oficial sunt cunoscute urmatoarele medicamente:

- tranchilizante de zi, de noapte: carboxim , diazepam, distonocalm, rudotel ;

- somnifere (hipnotice): barbital, ciclobarbital, luminal, romergan etc.;

- alergice: feniramin, nilfan, tavegil etc.;

- sedative: bromoval, bromura de calciu, extraveral, hipnogal, nitrozepam etc.

Efectele negative ale consumului de medicamente sunt la fel ca si cele precizate la consumul de alcool adaugând aparitia tulburarilor vizuale si auditive, confuzia unor culori, puncte sau pete în câmpul vizual etc. Recomandari: din partea medicului trebuiesc cerute informatii privind orice medicament.

            În toate cazurile în care se recolteaza probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei sau a prezentei în organism a substantelor ori produselor stupefiante sau a medicamentelor cu efecte similare este obligatorie si examinarea clinica.

Conducatorii de autovehicule sau tramvaie trebuie sa aiba cunostintele si îndemânarea necesara conducerii si sa fie apti din punct de vedere medical si psihologic.

         Ministerul sanatatii stabileste semnul distinctiv ce se aplica pe ambalajul medicamentelor contraindicate conducerii vehiculelor.

   4. Interdictii cu privire la consumul de droguri

Efectele consumului de droguri. Drogurile sunt acele produse ori substante stupefiante pe care marii consumatorii le numesc marfa si care nu fac altceva decât sa duca la distrugerea organismului, este calea sigura spre moarte. De aceea este necesar ca toxicomanii si dependentii de droguri sa se prezinte urgent la medic.

Cocaina numita si iarba nebuna este un drog foarte puternic, dependenta fata de acesta fiind în toate cazurile mortala. Cocaina se prezinta sub forma de pudra cristalina, pufoasa alba pâna la maroniu. Cei care consuma acest produs dupa starea de euforie apar stari de nervozitate inhibare emotionala, pierderea concentrarii. Aceasta stare dureaza 2-3 ore, astfel treptat consumatorul se izoleaza de societate este parasit de prieteni iar pentru a-si procura doza zilnica îsi vinde bunurile, fura, recurge la tâlharie chiar si la crima.

Marijuana, este fabricata din cânepa indiana, are aspectul firelor de matase de porumb, se consuma sub forma unor tigari, produce letargie, delasare, stari depresive.

Heroina. Se prezinta sub forma de pudra alba, gri sau maro eventual neagra. Se fumeaza sau se inhaleaza, de asemenea se injecteaza. Imediat dupa administrare apare starea de euforie, apoi timp de 3-6 ore apar tulburari mentale grave, sufocari, stare de apatie generala, scade pofta de viata.

Dependenta fizica si psihica duc foarte repede la schimbari drastice în mediul de viata dependenta psihica este cea care influenteaza în rau vointa celui care o foloseste.

Extasy. Este un drog care se obtine pe cale sintetica, contine amfetamina, se prezinta sub forma de pastile sau de pulbere alba, este foarte puternic toxicomanogen 14-16 ore si creeaza dependenta dupa prima doza. Apare delirul prelungit, ideile paranoice, insomnie dureri de cap se mareste tensiunea arteriala este de 6000 de ori mai puternica decât heroina, poate provoca moartea instantaneu sau prin distrugerea celulelor creierului, acesta ramâne paralizat.

Multe dintre droguri produc o stare de euforie, produc modificari psihice severe, halucinatii tulburarii de auz, de vedere tulburarii de perceptie a timpului etc.

Toate acestea duc inevitabil spre o moarte sigura, prematura, astfel ca un dependent în proportie de 95% este pierdut pentru familie si societate.

Unele droguri produc o alungire a timpului perceput cu vise care se petrec într-un timp scurt cu multe evenimente, altele dimpotriva, o scurtare a timpului si trairile mai rapide.

Dar mai exista si alte feluri de stupefiante si care din pacate se gasesc foarte usor chiar în farmacii. Este vorba despre medicamentele destinate tratamentului diverselor afectiuni numai ca administrarea fara sfatul medicului, ele se pot transforma practic în droguri.

Unele dintre ele pot avea efect halucinogen singure sau în asociere cu alte substante. Cele mai periculoase medicamente sunt somniferele, tranchilizantele, medicamente pentru epileptici si cele pentru tratamentul bolilor psihice, întrucât aceste medicamente creeaza dependenta. Toate aceste medicamente actioneaza direct asupra creierului si dau o falsa impresie de relaxare. Cei care le consuma au senzatia ca fac fata mai usor stresului si tensiunilor de zi cu zi, dar nu este decât o impresie falsa.

Narcomanii se recunosc dupa tremuratul necontrolat al extremitatilor este iritat si agitat. Un conducator auto care se drogheaza constituie un adevarat pericol în circulatie, putând sa produca accidente foarte grave. În acest sens legea circulatiei interzice conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul sau tramvai de catre o persoana care se afla sub influenta unor substante ori produse stupefiante sau medicamente cu efecte similare acestora.

            5. Consecintele oboselii la volan      

Conducatorul nu trebuie sa conduca autovehiculul în cazul în care este bolnav, ranit sau într-o stare avansata de oboseala de natura a pune în pericol siguranta circulatiei. Oboseala este considerata boala care nu doare, dar si una dintre principalele cauze generatoare de evenimente, dintre cele mai stupide si deosebit de grave, unde de cele mai multe ori victimele lor sunt oameni nevinovati care platesc cu viata imprudenta altora. Aceasta stare afecteaza capacitatea conducatorului auto în timpul conducerii. De aceea la primele semne de oboseala conducatorul trebuie sa opreasca pentru a se odihni întrucât aceste câteva momente de relaxare sunt nemaipomenite si îi pot salva viata.

Desi conducatorul auto mai greu sesizeaza acel moment critic de instalare a oboselii totusi, exista câteva simptome care îl tradeaza si anume:

- apare acea tendinta de neatentie si marire a timpului de reactie a conducatorului;

- apare fenomenul de monotonie;

- apare lipsa de interes fata de ceea ce se petrece în jurul sau;

- clipeste foarte repede se freaca des la ochi si toate acestea pe fondul neclintirii ore în sir de la volan, conducerea în amurg (crepuscul) pe timp de noapte, datorita unor scaune incomode, zgomotul si trepidatiile produse de autovehicul, conducerea peste orele de program, în frig, ploaie, viscol, fumatul si neaerisirea habitaclului, conducerea în coloana, cu viteze reduse impuse de trafic etc.

În prima faza, de instalare a oboselii conducatorul auto face eforturi în a se concentra sesizând ca nu mai observa marcajele, indicatoarele, sau alte situatii din trafic, consumându-si ultimele rezerve de energie, devine nervos, este momentul când acesta trebuie sa se relaxeze sa întrerupa imediat activitatea pentru câteva zeci de minute sau chiar ore.

În a doua faza, intervine o stare de moleseala care precede de regula atipirea la volan. Deci conducatorul nu reuseste decât sa atipeasca si nicidecum sa adoarma.

Consecintele oboseli la volan sunt foarte periculoase, de aici necesitatea ca fiecare sa-si cunoasca rezistenta si limitele propriului organism si niciodata sa nu le depaseasca. Singurul remediu este odihna, chiar si temporara, iar preventiv trebuie sa se recurga la etapizarea calatoriilor mai lungi. Pregatirea corespunzatoare pentru drum este necesara pentru asigurarea rezervelor de energie fizica si psihica. Conducatorul trebuie sa fie constient de dezastrul ce îl asteapta în situatia în care este obosit si continua cursa fara sa se odihneasca.

A. Stresul conducatorului auto. În general stilul de conducere al conducatorului auto poate fi încadrat în câteva tipuri generale si anume:

- stilul de conducere echilibrat (sportiv),

- stilul de conducere preventiv;

- stilul de conducere agresiv, violent etc.

În legatura cu stilul de conducere se poate aprecia ca un rol deosebit îl are învatarea asa cum este ea conceputa din punct de vedere comportamental la nivel de individ, întrucât aceasta învatare traduce stilul de conducere dobândit în perioada de initiere dar si de particularitatile de personalitate.      

Stresul, iritarea si enervarea determinata de ceilalti participanti în timpul conducerii autovehiculului, depind de temperament, de nivelul de cultura, civilizatie, educatie, de experienta conducatorului auto, gradul de oboseala, de autocontrolul reactiilor emotionale, mai ales în conditiile unui trafic aglomerat, precum si datorita conditiilor atmosferice nefavorabile - ceata, ploaie torentiala, ninsoare abundenta, crepuscul, noapte, carosabil acoperit cu mâzga, zapada, polei etc. Stresul este o stare de tensiune creata de mediu. Fata de starea de tensiune a conducatorului, organismul îsi regleaza reactiile prin mecanisme si solutii de adaptare la solicitari si mai ales la suprasolicitari.

B. Mentalul conducatorului auto.

Specialistii apreciaza ca mentalul conducatorului auto respectiv creierul fiintei umane se poate manifesta sub doua forme si anume:

Mentalul constient (rationalul) partea luminata din gândire, zona activa, mijlocul de cunoastere a lumii externe - reprezinta manifestarea, respectiv puterea conducatorului auto de a lua o decizie prompta, rapida, selectiva si justa cum ar fi reducerea vitezei, sau oprirea în vederea acordarii prioritatii celor în drept sau de a efectua corect o anumita manevra (DOSIM).

Mentalul subconstient (irationalul) partea ascunsa, zona obscura a psihicului se naste odata cu omul si dispare în acelasi moment cu acesta, însa actioneaza permanent 24 din 24 de ore astfel daca ne zgâriem, ne lovim natura este cea care ne vindeca însa subconstientul vegheaza la realizarea acestui proces si în acelasi timp guverneaza toate functiile vitale ca respiratia, bataile inimi etc.

Activitatea zilnica a conducatorului auto acele repetitii, exercitii, obisnuinte se transforma în deprinderi si ele nu reprezinta altceva decât opera subconstientului a carei putere ajuta la memorarea anumitor situatii petrecute în trafic. Astfel subconstientul nu urmareste daca actiunile celui de la volan sunt corecte sau nu, însa le accepta asa cum i se sugereaza.

Totdeauna subconstientului îi trebuiesc sugerate activitati pozitive (azi fara evenimente rutiere si fara amenzi), ori sugestiile sa se refere la sanatate prosperitate, fericire si nu la cele negative întrucât el accepta tot ce i se dicteaza. Tot ceea ce se petrece nu este altceva decât realizarea gândurilor imprimate dea-lungul timpului în subconstient.

            6. Semnalele conducatorilor de vehicule. Interdictii cu privire la folosirea mijloacelor de avertizare sonora si cele luminoase

În circulatia pe drumurile publice, conducatorii de vehicule pot folosi în conditiile prevazute  de regulament, mijloacele de avertizare mijloacele de avertizare sonora si luminoasa, aflate în dotare si omologate.

În circulatia pe autostrazi, pe drumurile expres si cele nationale europene (E), conducatorii de autovehicule sunt obligati sa foloseasca si în timpul zilei luminile de întâlnire.

Conducatorii motocicletelor si mopedelor sunt obligati sa foloseasca luminile de întâlnire pe toata durata deplasarii acestora pe drumurile publice.

În circulatia pe drumurile publice, se interzice detinerea la vedere, montarea  si folosirea mijloacelor speciale de avertizare sonora si luminoasa pe si în alte autovehicule decât cele prioritare, precum si detinerea, montarea sau folosirea pe autovehicule a sistemelor care perturba buna functionare a dispozitivelor de supraveghere a traficului.

Conducatorii de autovehicule pot fi avertizati de politia rutiera în legatura cu prezenta în trafic a dispozitivelor de masurare a vitezei, prin mass-media sau panouri de avertizare. Conducatorii de autovehicule pot folosi mijloace proprii de detectare a dispozitivelor de masurare a vitezei.

Conducatorii de vehicule semnalizeaza cu  mijloace de avertizare luminoasa, sonora sau cu bratul, dupa caz, înaintea efectuari oricarei manevre sau pentru evitarea unui pericol  imediat.

Mijloacele de avertizare sonora trebuie folosite de la o distanta de 25 m fata de cei carora li se adreseaza, pe o durata de timp care sa asigure perceperea semnalului si fara sa îi determine pe  acestia la manevre ce pot pune în pericol siguranta circulatiei.

Semnalizarea cu mijloacele de avertizare sonora nu pot fi folosite în zonele de actiune a indicatorului "Claxonarea interzisa", în localitati între orele 22,00-6,00 precum si în localitatile unde prin decizie a prefecturi sau  primariei se interzice claxonatul însa fac exceptie:

   - conducatorii autovehiculelor cu regim de circulatie prioritara când se deplaseaza în actiuni de interventii sau în misiuni care au caracter de urgenta;

   - conducatorii autovehiculelor care folosesc acest semnal pentru evitarea unui pericol imediat.

         Conducatorii de autovehicule, tramvaie si mopede sunt obligati sa foloseasca instalatiile de iluminare si/sau semnalizare a acestora, dupa cum urmeaza:

            a) luminile de pozitie sau de stationare pe timpul imobilizarii vehiculului pe partea carosabila în afara localitatilor, de la lasarea serii si pâna în zorii zilei, ziua când ploua torential, ninge abundent sau este ceata densa ori în alte conditii care reduc vizibilitatea pe drumul public;

            b) luminile de întâlnire sau de drum în mers, atât în localitati, cât si în afara acestora, dupa gradul de iluminare a drumului public;

            c) luminile de întâlnire si cele de ceata pe timp de ceata densa;

            d) luminile de întâlnire ale autovehiculelor care însotesc coloane militare sau cortegii, transporta grupuri organizate de persoane si cele care tracteaza alte vehicule sau care transporta marfuri ori produse periculoase, în timpul zilei;

            e) luminile de întâlnire atunci când ploua torential, ninge abundent ori în alte conditii care reduc vizibilitatea pe drum;

            f) luminile pentru mersul înapoi atunci când vehiculul este manevrat catre înapoi;

            g) luminile indicatoare de directie pentru semnalizarea schimbarii directiei de mers, inclusiv la punerea în miscare a vehiculului de pe loc.

         Pe timpul noptii, la apropierea a doua vehicule care circula din sensuri opuse, conducatorii acestora sunt obligati ce de la o distanta de cel putin 200 m sa foloseasca luminile de întâlnire concomitent cu reducerea vitezei. Când conducatorul de autovehicul se apropie de un autovehicul care circula în fata sa, acesta este obligat sa foloseasca luminile de întâlnire de la o distanta de cel putin 100 m (pentru a se evita orbirea celui din fata prin oglinda retrovizoare).

         Pe timpul noptii sau în conditii de vizibilitate redusa conducatorii de autovehicule si tramvaie care se apropie de o intersectie nedirijata prin semnale luminoase sau de catre politisti sunt obligati sa semnalizeze prin folosirea alternanta a luminilor de întâlnire cu cele de drum daca nu orbeste pe cel care circula din sens invers ori care se afla în fata sa.

Pe timpul noptii sau în conditii de vizibilitate redusa conducatorii de autovehicule sau remorcile cu defectiuni la sistemul de iluminare si semnalizare luminoasa nu pot fi conduse sau remorcate fara a avea în functiune pe partea stânga, în fata o lumina de întâlnire si în spate una de pozitie.

Luminile de avarie se folosesc în urmatoarele situatii:

a)      când  vehiculul este imobilizat involuntar pe partea carosabila;

b)      când vehiculul se deplaseaza foarte lent si/sau constituie el însusi un pericol pentru ceilalti participanti la trafic;

c)      când autovehiculul sau tramvaiul este remorcat.

În situatiile de mai sus conducatorii de autovehicule, tramvaie sau mopede trebuie sa puna în functiune luminile de avarie, în mod succesiv, în ordinea opririi si în cazul în care aceasta manevra este impusa de blocarea circulatiei pe sensul de mers. Când  circula prin tunel conducatorul de vehicule este obligat sa foloseasca luminile de întâlnire.

Un vehicul poate fi oprit sau stationat cu toate luminile stinse, în locurile în care aceste manevre sunt permise, atunci când se afla:

a)      pe un drum iluminat, astfel încât vehiculul este vizibil de la o distanta de cel putin 50 m;

b)      în afara parti carosabile, pe un acostament consolidat;

c)      în localitati, la marginea partii carosabile, în cazul motocicletelor cu doua roti, fara atas si a mopedelor, care nu sunt prevazute cu sursa de energie.

            Conducatorii de vehicule sunt obligati sa semnalizeze schimbarea directiei de deplasare, depasirea, oprirea si punerea în miscare.

            Intentia conducatorilor de autovehicule, tramvaie sau mopede de a schimba directia de mers, de a iesi dintr-un rând de vehicule stationate sau de a intra într-un asemenea rând, de a trece pe o alta banda de circulatie sau de a vira spre dreapta sau spre stânga sau care urmeaza sa efectueze o întoarcere, depasire sau oprire se semnalizeaza  prin punerea în functiune a luminilor indicatoare de directie cu cel putin 50 m în localitati si 100 m în afara localitatilor înainte de începerea efectuarii manevrelor.

            Reducerea vitezei de deplasare sau oprirea autovehiculelor, tramvaielor sau mopedelor pe partea carosabila se semnalizeaza cu lumina rosie din spate.

            Conducatorii vehiculelor cu doua roti, precum ai celor cu tractiune animala ori ai celor trase sau împinse cu mâna sunt obligati cu 25 m mai înainte sa efectueze urmatoarele semnale:

            a) bratul stâng întins orizontal atunci când intentioneaza sa schimbe directia de mers spre stânga sau a depasi;

            b) bratul drept întins orizontal atunci când intentioneaza sa schimbe directia de mers spre dreapta;

            c)  bratul drept întins orizontal balansat în plan vertical atunci când intentioneaza sa opreasca.

            7. Semnalele speciale de avertizare luminoase sunt emise intermitent de dispozitive de iluminare montate pe autovehicule si au urmatoarele semnificatii:

   a) lumina rosie obliga participantii la trafic sa opreasca în directia de mers cât mai aproape de marginea drumului;

   b) lumina albastra obliga participantii la trafic sa acorde prioritate de trecere;

   c) lumina galbena obliga participantii la trafic sa circule cu atentie.

Sunt autorizate sa utilizeze semnale speciale de avertizare luminoase:

   a) lumina rosie pentru autovehiculele politiei si pompierilor, obliga participanti la trafic sa opreasca, cât mai aproape de bordura sau acostament la trecerea autovehiculelor aflate în misiune, care au în functiune semnalele acustice si cele luminoase de culoare rosie.

   b) lumina albastra pentru autovehiculele apartinând politiei, jandarmeriei, politiei de frontiera, serviciului de ambulanta sau medicina legala, protectiei civile, Ministerului Apararii Nationale care însotesc coloane militare, unitatilor speciale ale Serviciului Român de Informatii si ale Serviciului de Protectie si Paza, Administratia Nationala a Penitenciarelor din cadrul Ministerului Justitiei,  precum si autovehiculele de serviciu ale procurorilor criminalisti din Ministerul Public atunci când se deplaseaza în actiuni de interventie sau în misiuni care au caracter de urgenta, participanti la trafic  sunt obligati sa acorde prioritate de trecere,

În concluzie la semnalele autovehiculelor prioritare conducatorii de vehicule trebuie:

- sa elibereze de îndata banda sau benzile centrale când circula pe drumurile cu mai multe benzi de circulatie;

- pe drumurile fara benzi de circulatie sa micsoreze viteza si sa circule cât mai aproape de marginea din dreapta drumului eventual sa opreasca pâna sunt depasiti.

c) lumina galbena pentru autovehiculele cu mase si/sau dimensiuni de gabarit depasite ori care însotesc asemenea vehicule, cele care transporta anumite marfuri sau substanta periculoase, cele destinate întretinerii, repararii ori verificarii unor lucrari efectuate în partea carosabila sau executarii unor lucrari de drumuri, curateniei strazilor, deszapezirii sau tractarii, transportului si depanarii autovehiculelor ramase în pana sau avariate, precum si tractoarele care tracteaza utilajele agricole si tehnologice agabaritice.

Autovehiculele prioritare trebuie sa fie echipate cu mijloace speciale sonore de avertizare.

Pe autovehiculele apartinând politiei cât si pe celelalte prioritare pot fi instalate si dispozitive luminoase cu mesaje variabile, destinate participantilor la trafic.

Mijloacele speciale de avertizare, luminoase si sonore, se certifica sau se omologheaza de autoritatea competenta, potrivit legii. Conditiile de utilizare a acestora se stabilesc prin regulament.

Politistul rutier aflat într-un autovehicul al politiei poate utiliza si dispozitive luminoase cu mesaje variabile pentru a transmite o dispozitie sau o indicatie participantilor la trafic. Aceste semnale pot fi adresate concomitent cu transmiterea unui apel prin amplificatorul de voce.

Semnalele mijloacelor speciale de avertizare se folosesc de catre conducatorii autovehiculelor prioritare numai daca interventia sau misiunea impune urgenta.

Semnalele mijloacelor de avertizare luminoasa pot fi folosite si fara a fi însotite de cele sonore, în functie de natura misiunii ori de conditiile de trafic, situatie în care autovehiculul respectiv nu are regim de circulatie prioritara.

Se interzice utilizarea semnalelor mijloacelor de avertizare sonora separat de cele luminoase.

Când se circula pe timp de ceata sau în alte conditii atmosferice care împiedica vizibilitatea peste 20 m, autovehiculele de orice fel, în mers si în stationare, vor fi iluminate în timpul zilei, iar conducatorii acestora sunt obligati sa dea semnale sonore si sa raspunda în acelasi fel la semnalele date de conducatorii autovehiculelor care se apropie. În asemenea conditii semnalele sonore pot fi folosite si în localitatile, locurile, sau timpul în care claxonatul este interzis.

Verificarea cunostintelor:

 Interdictii

- În afara de cazurile ce privesc vitezele, depasirea, oprirea, stationarea, întoarcerea si mersul        înapoi conducatorului de autovehicul sau de  tramvai li se mai interzice:

- interdictii cu privire la consumul de alcool;

- interdictii cu privire la consumul de medicamente;

- interdictii cu privire la consumul de droguri;

- consecintele oboselii la volan;

- semnalele conducatorilor de vehicule. Interdictii cu privire la folosirea mijloacelor de avertizare sonora si cele luminoase;

        - semnalele speciale de avertizare luminoase sunt emise intermitent de dispozitive de iluminare montate pe autovehicule


Document Info


Accesari: 8258
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.

 


Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2014 )