Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































Antiseptice si dezinfectante

Chimie










ALTE DOCUMENTE

INTOXICAŢIA PROFESIONALĂ CU BENZEN C6H6
OXIGENUL
Elementul purtator de lumina si de viata
Cuprul
Sodiul
Acetilena
ACIZI. BAZE. SARURI
SAPUNURI
Parte experimentala
PROTECTIA ANTICOROZIVA A METALELOR PRIN ACOPERIRE CU STRATURI METALICE (CUPRAREA)

Antiseptice si dezinfectante

Medicamentele antiseptice si dezinfectante sunt substante chimice cu actiune toxica (bactericida sau bacteriostatica), dar putin specifica asupra microorganismelor patogene. Antisepticele pot fi de uz intern, cand se folosesc pentru inlaturarea (distrugerea) germenilor patogeni de microorganisme de pe tesuturile vii contaminate si de uz extern sau dezinfectante cu actiune puternic bactericida intrebuintate in scopul distrugerii microorganismelor din apa, piele, plagi, obiecte (imbracaminte, incaltamint 24324y246y e, instrumente, aparate) din incaperi (locuinte, spitale, laboratoare) etc. Actiunea antisepticelor de uz intern si extern este influentata de diferiti factori, dupa caz: temperatura, lumina, umiditate, concentratie, Ph.



Antiseptice externe. Dezinfectante

Principalele clase de substante dezinfectantate sunt:

a) halogenii si compusii halogenati (Cl2, NaOCl2, I2, iodoform, CH3, cloramine);

b) compusi oxidanti (apa oxigenata H2O2 solutie 3%, peroxidul de sodiu, Na2O2 folosit si la mastile de gaz pentru retinerea CO2, KMnO4, solutie 10Æ2-10Æ5

c) compusii borului acid bori, H3BO3, solutie 3% si tetraboratul disodic, solutie 5 % mai bine tolerat de mucoase);

d) compusii organo-metalici (fenosept, solutie

2·10Æ3 argint coloidal, AgNO3, solutie 10Æ2-10Æ5

e) alcoolii si derivatii (alcoolul etilic,C2H5OH,1 g/2m3 aer la umidatate maxima 20-30% si esteri)

f) aldehide (formaldehida CH2, solutie 40% si polimarizata: paraformaldehida HO-(CH2-O)n-H, cu n=10-50 si trioximetilen, trimerul ciclic, conditionat in comprimate a 1,1 g);

g) fenoli si derivati (tricrezolul amestec de orto, meta si paracrezol, rezorcina, in unguente si eugenolul, in stomatologie si esteri):

           OH                   OH                     OH

orto-crezol             rezorcina            eugenol

h) acizi fenolici si derivati-esteri(acid salicilic, nipagin si nopasol)

i) detergenti (bromocet, ceprin)

j) coloranti(clorura de metiltionina, albastru de metil, solutie 0,5-5% extern si 0,1g intern).

                           NH2

                           N

                  Antisepticile locale

Rivanolul (1,Lactat de etacridina,lactat de 2-etoxi-6,9-diaminoacridina) este un derivat de acridina cu actiune antiseptica locala, solubil in apa, greu solubil in alcool, insolubil in eter; solutiile apoase de rivanol prezinta fenomenul de fluorescenta. Se prezinta sub forma de pulbere cristalina,de culoare galbena, fara miros, cu p.t 235ŗC.

               NH2

         H3C-CH-COOH+OH

                       

                 N

Rivanolul se obtine prin condensarea acidului 2-clor-4 nitrobenzoic(2) cu p-fenitidina(3),urmata de ciclizarea intermediarului format,acidul etoxifenilnitroantranilic(4),la  2-nitro-9-cloracridina(5).Aceasta prin tratare cu amoniac si reducere cu zinc si acid clorhidric trece in 2-etoxi-6,9-diaminoacridina(6) care se separa,se purifica si apoi prin salifiere cu acid lactic,in mediu alcoolic anhidru,conduce la rivanol:

                 O                                             Cl

                         N

            

              NH2                                         NH2                                                            

               N                                            N

Condensarea acidului clornitrobenzoic are loc in mediu basic de K2CO3,iar ciclizarea in prezenta POCl3,care genereaza intermediar clorura acida,iar aceasta conduce la nitroacridina(5).Amonaliza si reducerea se realizeaza in conditii obisnuite,iar pentru salifiere se dizolva etoxidiaminoacridina in alcool etilic sau metilic absolut si se trateaza cu acid lactic,cand precipita cantitativ rivanol lactat.

 

             

Antiseptice si dezinfectante

              Baze farmacodinamice

Antisepticele sunt substante care omoara (actiune bactericida) sau inhiba cresterea microorganimelor (actiune bacteriostatica), aflate pe un tesut viu (piele, mucoase, cavitati naturale, plagi). Dezinfectantele sunt substante care distrug microorganismele patogene din mediul extern (diferite obiecte si instrumente,  pansamente, imbracaminte, mobila, pereti, excrete). Antisepsia se realizeaza numai cu mijloace chimice, nu sterilizeaza tesutul viu ci numai reduce, in grade variabile, numarul de germeni. Dezinfectia se realizeaza cu mijloace chimice, fizice, mecanice. Un dezinfectant poate produce sterilizarea (distrugerea completa a oricarei forme de viata, indeosebi a microorganismelor). In practica se folosesc si termenii: garmicid, cu sens larg, pentru substante care distrug microorganjsmele; bactericid; fungicid; virulucid, amebicid etc. Este de dorit ca antisepticele sa fie bactericide.Bacteriostaticele au efect antiseptic in anumite conditii de utilizare.

Actiunea bactericida trebuie sa apara repede(1-5minute), la concentratii cat mai mici si sa se manifeste asupra unui numar cat mai mare de specii de microorganisme, fara a fecta macrooorganismul (toxicitate selectiva). Efectul bactericid sa nu fie influentat de pH, ioni si substante organice, din mediul de actiune. Substanta sa fie stabila chimic, sa nu pateze obiectele, sa nu aiba miros dezagreabil si sa fie economica. Aceeasi substanta poate actiona ca antiseptic sau dezinfectant dupa modul de intrebuintare, concentratie, timp de contact, etc. Mecanismul de actiune al antisepticelor sau dezinfectantelor poate consta in: precipitarea proteinelor celulelor microorganismelor; modificarea permeabilitatii membranei germenilor; intoxicarea sau interferarea cu enzimelor germenilor.

Conditii care influenteaza actiune dezinfectantelor depind de substanta, de microorganism,si de mediu. Structura substantei conditioneaza capacitatea de a fi adsorbita sau absorbita de celula microorganismului, de a modifica tensiunea superficiala. De structura substantei depinde coeficientul de repartitie, gradul de disociere, stabilitatea moleculei. Pentru actiunea dezinfectanta este importanta specia microorganismului, numarul germenilor, virulenta lor, obisnuinta la antiseptice. Formele vegetative sunt afectate mai evident, sporii mai greu. Unele dezinfectante sunt active in mediu acid (metenamina, cloramina). Cresterea temperaturii accentueaza actiunea fenolilor si oxidantilor, marind disocierea, La 0ŗC majoritatea dezinfectantelor sunt inactive sau slab active. Cresterea temperaturii cu 10ŗC are ca efect marimea actiunii biclorurii de mercur de trei ori si a fenolului de sapte ori. Prezenta anumitor substante in mediul de actiune a dezinfectantelor diminua efectul acestora. De exemplu, proteinele reduc actiunea halogenilor, a formaldehidei si a metalelor grele. Evaluarea intensitatii actiunii dezinfectantelor se face prin determinarea concentratiei minime inhibitoare (CMI) sau determinarea indicelui fenolic, adica a raportului dintre actiunea antibacteriana a substantei si aceea a fenolului, folosind culturi standard de Eberthella typhosa sau Staphylococus aureus.

              Etacridina

Sin. Ethacridinum (DCI) Acrinolul, Rivanol, Antidiar, Metifex.

Se utilizeaza lactatul pulbere galbena, amara, inodorasolubila in apa. Are actiune asupra bacteriilor grampozitive (streptococ, stifilococ). Indicele fenolic este de 80g in vitro si 800 in vivo, deci actiunea sa este accentuata in prezenta sangelui. Este puternic antibacterian si la suprafata tegumentelor, fiind bine suportata de acestea. Nu influenteaza activitatea fagocitara a leucocitelor. Daca se administreaza timp indelungat pe plaga poate intarzia cicatrizarea. Extern, in piodermite, eczeme infectate, gingivite. Intern in infectii amebiene, fiind bine suportata in tratamente de scurta durata. Extern, aplicatii locale a solutiei apoase 1% pulbere, unguente.

Aethacridinum Lacticum

Aethacridin Lactas

Lactat de etacridina

                 NH2

                                                

                 N



Lactat de 2-etoxi-6,9-diminoacridina

C15H15N3O·C3H6O3·H20      Gr ·mol361,41

Sinonime: acrolactina, rivanol.

Propietati: Pulbere cristalina, galbena, fara miros, cu gust amar.

Solubilitate: Este solubil in apa, in 200 p alcool, practice insolubil in eter.

Solutia apoasa este galbena, cu fluorescenta verde si are reactie slab acida.

Reactii de identifecare

Solutia A 1,5g substanta se dizolva in 150 ml apa.

-3ml solutie A se trateaza cu 1 ml acid clorhidric diluat (R) si 3 picaturi de azotit de sodiu(R); apare o coloratie rosie-visinie

-5ml solutie A se trateaza  cu 3 picaturi de iod 0,1N; se formeaza un precipitat de culoare verde-albasta.

-5ml solutie A se trateaza cu 0,5ml hidroxid de sodiuN se formeaza un precipitat galben, se filtreaza, solutia se trateaza cu 0,5ml iod 0,1N si se incalzeste se formeaza iodoform, cu miros caracteristic.

Conditii de puritate

Limita de aciditate, 60ml solutie A se trateaza cu 1g iodura de potasiu(R), se incalzeste la fierbare si dupa racire se filtreza 50ml din filtrat se trateaza cu 3 picaturi de fenoftaleina (I); solutia trebuie sa fie incolora; se adauga 0,2ml hidroxid de sodiu 0,1N; solutia trebuie sa se coloreze in roz.

Solutia B 25ml solutie A se trateaza cu 1ml hidroxid de sodiu N si se filtreaza.

Cloruri: Cel mult 0,05%

4ml solutie B completata cu apa la 10ml, se compara cu 2ml solutie etalon (0,02mg ion clor), completata cu apa la 10 ml.

Controlul limitei de cloruri: ionul clor formeaza cu azotatul de argint, in functie de concentratie, o opalescenta, o tulbureala sau un precipitat alb, cazeos de clorura de argint, practice insolubil in acid azotic, solubil in amoniac. sensibilatatea limita a reactiei este de 0,0005mg/ml.

Solutia de baza: 0,1649g clorura de sodiu (R), in prealabil usor calcinata, se dizolva in 100ml apa, intr-un balon cotat de 1000ml si se completeaza cu apa la semn.

Solutie-etalon de ion clor: 10ml din solutia de baza se dilueaza cu apa la 100ml intr-un balon cotat. Solutia etalon contine 0,01mg Cl/ml. Solutia-etalon se prepara la nevoie.

Tehnica de lucru: 10ml solutie de analizat, de concentratia indirecta in monografie, se neutralizeaza, daca este necesar cu acid azotic diluat(R) sau cu amonic diluat (R). In acelasi timp se pregateste proba-etalon, preparata din cantitatea de etalon  indicata in monografie si diluata cu apa la acelasi volum mai intensa decat aceea a probei-etalon.

Sulfati: Cel mult 0,1% .

10ml solutie B se compara cu 10ml solutie etalon (0,1g mg ion sulfat).

Controlul limitei de sulfati: ionul sulfat formeaza cu sarurile de bariu,in functie de concentratie, o tulbureala sau un precipitat alb de sulfat de bariu, practice insobil in acid clorhidric.Sensibilitatea limita a reactiei este de 0,003mg/ml.

Solutia de baza: 0,1814g sulfat de potasiu (R), uscat la 100-105ŗ pana la greutate constanta se dizolva in 100ml apa intr-un balon cotat de 1000ml si se completeaza cu apa la semn.

Solutia-etalon de ion sulfat: 10ml din solutia de baza se dilueaza cu apa la 100ml intr-un balon cotat. Solutia-etalon contine0,01mg SO4 /ml.Solutia-etalon se prepara la nevoie.

Tehnica de lucru; 10ml solutie de analizat, de concentratia indicata in monografie, se neutralizeaza, daca este necesar, cu acid clorhidric diluat (R) sau cu amoniac diluat (R). In acelasi timp se pregateste proba-etalon preparata din cantitatea de etalon indicata in monografie si diluata cu apa, daca este necesar la acelasi volum cu proba de analizat. Se adauga in ambele eprubete cate 0,5ml acid clorhidric diluat(R), 1ml clorura de bariu(R),se agita si se compara dupa 10 minute.

Solutia de analizat nu trebuie sa prezinte o tulbureala mai intense decat aceea a probei-etalon.

Pierdere prin uscare: Cel mult 5,5%

1,0000g substanta se usuca la 100-105ŗC pana la greutate constanta.

Determinarea umiditatii, a pierderii prin uscare si a reziduului prin evaporare sau volatilizare: prin determinarea umiditatii si a pierderii prin uscare se urmareste stabilirea cantitatii de apa de cristalizare din substantele cristalizate, a umiditatii substantelor, precum si pierderea de substante volatile care are loc prin incalzire la o temperatura anumita. Prin determinarea reziduului uscat sau a reziduului fix, in cazul substantelor volatile solide sau lichide, se urmareste stabilirea cantitatii de reziduu nevolatil la temperatura de incalzire sau uscare folosita. Reziduul poate fi dupa caz dizolvantul, o componenta din amestecuri complexe sau diferite impuritati. In ultimul caz, determinarea urmareste stabilirea limitelor de impuritati admise in functie de substante si propietatile lor.

Uscare la etuva: intr-o fiola de cantarire adusa la greutate constanta, prin incalzire in etuva la aceeasi temperatura la care urmeaza sa se faca si uscarea, si racita in exicator, se introduce cantitatea specificata in monografii din substanta de analizat, fin pulverizata si se cantareste exact.

Diametrul fiolei se alege in asa fel incat cantitatea de substanta luata in lucru sa nu formeze un strat mai gros de 5mm. Fiola cu substanta, daca nu se precizeaza altfel in monografie, se mentine 4 ore in etuva la 100-150ŗ, se raceste in exicator, se inchide si se cantareste. Se continua uscarea cate 60 de minute, racirea in exicator si cantarirea, pana la greutatea constanta, adica pana cand doua cantariri successive au aceeasi valoare sau prezinta o diferenta de cel mult 0,0005g.

 

Reziduu prin calcinare: Cel mult 0.1%

0,4000g substanta se calcineaza cu acid sulfuric;

Determinarea reziduului prin calcinare: se numeste reziduu prin calcinare reziduul ramas dupa calcinarea unei substante.

Calcinarea substantei organice.

Se cantareste exact substanta intr-un creuzet in prealabil cantarit si se arde la inceput la flacara mica, apoi se incalzeste la rosu-inchis pana la indepartarea particulelor de carbune si se calcineaza pana la greutaea constanta. Daca reziduul mai contine particule de carbune se urmeaza dupa caz,cu apa perhideol sau cu acid azotic, se evapora pe baia de apa si se calcineaza din nou. Creuzetul se lasa in exicator, sa se raceasca si se cantareste. Se repeta calcinarea pana la greutatea constanta.

Calcinarea cu acid sulfuric: cand in monografie se prevede "se calcineaza cu acid sulfuric" , substanta se cantareste exact intr-un creuzet si se incalzeste, pana la carbonazare. Dupa racire se umecteaza cu 0.5ml acid sulfuric (R), se incalzeste cu atentie pe sita, pana la indepartarea vaporilor de acid sulfuric, apoi se calcineaza pana la greutatea constanta.

Metale grele: Reziduul de la calcinare nu trebuie sa dea reactia pentru metale grele.

Controlul limitei de metale grele: prin tehnica aplicata la controlul ionilor de metale grele, ca impuritati, se deceleaza numai ionii metalelor care precipita sub forma de sulfuri in mediu acid,iar limita tolerabila se apreciaza prin comparare cu o solutie-etalon de ion plumb.

Ionul de plumb formeaza cu sulfura de sodiu, in functie de concentratie, o coloratie bruna sau un precipitat negru. Sensibilitatea limita a reactiei este de 0,005mg/ml.

Solutia de baza:0,1599g azotat de plumb (R) se dizolva in 100ml apa, intr-un balon cotat de 1000ml se aduga 1ml acid acetic diluat (R) si se completeaza cu apa la semn. 10ml din solutia de baza se dilueaza cu apa la 100ml intr-un balon cotat. Din aceasta solutie diluata se prepara solutia-etalon.

Solutia- etalon de ion de plumb: 10ml din solutia de baza diluata ca mai sus se dilueaza cu apa la 100ml intr-un balon.Solutia-etalon contine 0,001mg Pb/ml. Solutia-etalon se prepara la nevoie.

Tehnica de lucru: 10 ml solutie de analizat, concentratia prevazuta in monografie, se neutralizeaza, daca este necesar, cu acid acetic diluat (R) sau cu hidroxid de sodiu 10% (R). In acelasi timp se pregateste proba etalon, preparata din cantitatea de etalon, indicate in monografie si diluata cu apa la acelasi volum cu proba de anlizat. Se adauga in ambele eprubete cate 1ml acid acetic diluat(R), o picatura de formaldehida (R), se agita si se compara dupa 1 minut, privind stratul de lichude de sus in jos, pe un fond alb. Solutia de analizat nu trebuie sa prezinte o coloratie mai intense decat aceea a probei-etalon.

Determinarea cantitativa

0,4000g substanta se dizolva in 15ml metanol (R) si se titreaza cu acid percloric 0,1N pana la coloratie rosie-portocalie (indicator albastru de timol in metanol).

1mlHClO4 0,1N corespunde la 0,03614g C15H15N3O ·C3H6O3 ·H2O.

Lactatul de etacridina trebuie sa contina cel putin 99% C15H15N3O ·C3H6O3 ·H2O.

Incompatibilitati: Acid salicylic, bromuri, cloramina, cloruri, iod, ioduri, saruri de argint, tannin.

Conservare: Ferit de lumina.

N.T.S.M

MASURI DE PROTECTIE

         Pentru prevenirea accidentelor ce pot avea loc la laborator, se pot lua o serie de masuri generale, cum sunt: protectia personala, asigurarea manipularii corecte a utilajului si a substantelor chimice etc.

         Protectia personala se asigura cu ajutorul unui echipament adecvat, din care fac parte: halatul, sortul de protectie, manusile de protectie, ochelarii, mastile de gaze, paravanele de protectie contra exploziilor etc.

         Purtarea halatului este obligatorie pentru orice persoana care lucreaza īn laborator. Se confectioneaza din pānza de bumbac, de preferinta de culoare alba, avānd rolul de protectie a pielii si a īmbracamintei.

         Pentru a preveni orice risc īn executarea experientelor si pentru a asigura reusita lor, trebuie respectate urmatoarele reguli generale de tehnica securitatii muncii:

-         pastrarea ordinei si curateniei pe mesele din laborator ale elevilor;

-         utilizarea veselei si aparaturii īn stare perfecta de curatenie, pentru evitarea unor reactii

secundare, spalarea facāndu-se cu amestecuri alcaline si apa distilata, fara a se utiliza nisipul, deoarece la vasele de sticla apar fisuri si la īncalzire se pot sparge;

-         lucrarile de laborator se vor efectua cu cantitatile de substante indicate īn instructiuni,

cu vase si aparatura adecvata lucrarilor, dupa verificarea prealabila a aparaturii respective;

-         pipetarea lichidelor corozive se va face cu pipete obisnuite sau cu pipete cu bula de siguranta.

    

        Substantele chimice se pastreaza īn dulapurile din camera de preparare sau depozite prevazute cu rafturi; sticlele si borcanele cu reactivi trebuie sa poarte etichete.

          O alta substanta chimica ce poate provoca intoxicatia organismului este hidrogenul sulfurat. Intoxicatia se manifesta prin varsaturi, somnolenta, lesin. Datorita lezarii termiatiilor nervilor olfactiv, mirosul de hidrogen sulfurat nu mai este perceput, fapt care mareste pericolul celui care lucreaza cu el.

         Masuri de protectie a muncii  ce se pot lua īn salile de clasa, īn laboratoarele de chimie

         Pentru prevenirea accidentelor de munca si īmbolnavirilor profesionale īn laboratoarele scolare se pot lua urmatoarele masuri:

         a) Īnainte de īnceperea experientelor

-         experientele la care se utilizeaza curent electric, la tensiuni ce pot fi

periculoase, vor fi efectuate numai de catre profesorul de specialitate, ajutat eventual de un laborant, cunoscator al lucrarilor de laborator si al normelor de protectie a muncii;

-         planul de desfasurare a experientelor va fi dinainte stabilit iar personalul va fi

instruit īn prealabil;

-         de pe locul unde se desfasoara experientele se vor īndeparta toate obiectele care

nu suntnecesare;

-         pardoseala din jurul locului unde se desfasoara experientele trebuie sa fie uscata

sau acoperita cu un covor izolant;

-         masa de lucru trebuie sa fie suficient de mare pentru a permite plasarea īn bune conditii a īntregului aparataj;

-         alimentarea de la retea se va face de la un tablou cu sigurante fuzibile calibrate sau īntrerupatoare automate; īn cazul cānd se foloseste o priza, aceasta va fi īn prelabil verificata si asigurata prin sigurante fuzibile;




-         partile metalice ale aparatelor care ar putea intra accidental sau tensiune vor fi legate la pamānt;

-         racordurile dintre partile componente ale montajului se vor face, īn mod

obligatoriu, prin cordoane īn buna stare, perfect izolate si corespunzatoare tensiunilor folosite īn experienta respectiva;

-         uneltele de lucru (surubelnita, cleste etc.) vor fi prevazute cu mānere izolante, rezistente la tensiunile care se afla īn instalatie;

-         pentru controlul tensiunii si intensitatii, se vor introduce īn circuite aparate de masurat;

-         realizarea montajului sau a oricarei modificari a montajului existent precum si introducerea sau scoaterea instrumentelor de masurat din circuit se va face cu īntregul aparataj scos de sub tensiune;

-         īnainte de conectarea instalatiei la sursa de curent electric, se va face o ultima verificare generala a aparatelor, legaturilor, izolatiei etc.;

-         pentru alimentarea cu energie electrica se va utiliza de preferinta un īntrerupator special al montajului, plasat pe masa de lucru; scoaterea montajului de sub tensiune trebuie sa poata fi efectuata cu usurinta printr-o singura manevra;

-         daca se lucreaza cu tensiuni periculoase, se va aseza pe masa de lucru, la loc vizibil, o placa avertizoare a pericolului de electrocutare, iar elevii vor fi opriti sa se apropie.

  

         b) Īn timpul desfasurarii experientelor:

    -  īn timpul experientelor, pe masa de lucru nu se va gasi, īn afara partilor componente ale montajului, nici un obiect care ar putea, accidental, antrena legaturile montajului sau ar putea stabili contactul cu partile aflate sub tensiune;

    -  cei care efectueaza experientele vor avea o īmbracaminte adecvata (strānsa pe corp, māneci bine īncheiate), de preferinta halate de laborator;

    -  este interzisa parasirea sau lasarea fara supraveghere a montajului de tensiune;

    -  se recomanda ca, la instalatia aflata sub tensiune, toate manevrele sa se faca cu o singura māna;

    -  īn timpul functionarii montajului, este interzisa atingerea partilor neizolate (schimbarea legaturilor, atingerea becurilor, intercalarea aparatelor de masura);

    - pentru prevenirea accidentelor dupa terminarea experientelor, montajul va fi scos obligatoriu de sub tensiune, orice interventie asupra instalatiei electrice trebuie sa fie facuta de un electrician autorizat iar lucrarea sa aiba caracter definitiv.

         c)  La lucrarile de laborator unde se folosesc substante chimice (a se vedea NGMP 2002, Titlul VI, Cap. I si II):

     -  lucrarile de laborator si aplicatiile practice se efectueaza cu cantitatile de substanta, cu concentratiile, cu vasele si aparatele indicate īn proceduri, īn manuale si īn instructiunile de folosire a materialelor  respective, dupa ce īn prealabil profesorul sau maistrul instructor a verificat exactitatea datelor;

    -  efectuarea experientelor este permisa numai dupa verificarea prealabila a aparaturii respective;

    -  efectuarea experientelor īn vase murdare este interzisa; imediat dupa terminarea experientei, vasele utilizate trebuie sa fie spalate;

    -   vasele de laborator se spala cu amestecuri oxidante sau detergenti si apa distilata, fara a se utiliza nisipul, care provoaca fisuri si la īncalzire sticla se sparge usor;

    -  vasele care contin substante toxice vor purta etichete avertizoare si vor fi pastrate la locuri sigure, sub cheie. Nu este permisa depozitarea alaturata a vaselor cu substante care produc reactii violente prin contact; nu este permisa pastrarea substantelor īn vase neetichetate;

    -  la identificarea substantelor pentru experiente, se citeste cu atentie eticheta; daca exista cea mai mica īndoiala asupra continutului unui vas, acesta se va trimite laboratorului de analize chimice; pentru identificare;

    -  trebuie sa existe la īndemāna un set de Fise tehnice de securitate (OUG 200/2000) pentru toate substantele si preparatele chimice periculoase folosite astfel īncāt proprietatile fizico-chimice si toxicologice, efectele asupra sanatatii, masurile de protectie necesare la manipularea lor si procedurile īn caz de urgenta sa fie cunoscute;

    -  elevilor le este interzis sa guste sau sa miroasa substantele, sa se aplece asupra vaselor fara avizul profesorului de specialitate, deoarece actiunea multor substante este puternic toxica, chiar daca aceasta nu se manifesta imediat;

    -  toate substantele chimice se pastreaza īn dulapuri īncuiate, nu este permisa īnstrainarea substantelor din laborator;

    -  purtarea ochelarilor de protectie este obligatorie la toate experientele cu substante chimice agresive;

    -  eprubeta īn care se īncalzeste un lichid se tine īnclinata (nu spre cel care lucreaza, sau spre vecin); de asemenea, eprubeta nu trebuie īncalzita numai la partea de jos, ci pe toata lungimea ocupata de substanta; sustinerea eprubetei se va face cu un suport special construit, nu improvizat;

    -  ramasitele substantelor periculoase (metale alcaline, fosfor, baze, substante caustice) nu trebuie aruncate la īntāmplare, ci separat īn vase destinate acestui scop, pentru a fi apoi cāt mai repede neutralizate (facute inofensive prin metode corespunzatoare);

    -  īn cazul efectuarii unor experiente cu aparate īn care se pot initia substante gazoase, se va face, īn prealabil, verificarea tuburilor de legatura (etanseitate, īndoire sau lipire), pentru a nu se produce vreo scapare de gaze din cauza unor suprapresiuni.

    

       d) La mānuirea substantelor chimice:

    -  experientele īn care se produc substante gazoase sau vapori trebuie facute sub nisa;

    -  faramitarea alcaliilor, a calcei sodate, a iodului, a sarurilor acidului cromic, ca si a altor substante care dau o pulbere toxica, se va face de asemenea, sub nisa. Totodata, dupa caz, este obligatorie si folosirea ochelarilor de protectie.

         e) La depozitarea substantelor chimice:

    -  depozitarea se face īntr-o īncapere separata si nu de laborator, depozitul trebuie semnalizat cu semne grafice de avertizare;

    -  magazia trebuie sa fie bine ventilata;

    -  depozitul trebuie sa fie dotat cu mijloace adecvate si suficiente de stingere a incendiilor;

    -  substantele/produsele chimice periculoase trebuie sa fie etichetate si ambalate īn recipiente corespunzatoare;

    -  la depozitare se va tine cont de incompatibilitatile la depozitare (Anexa 3 a NSSM 36);

    -  toate chimicalele īmprastiate accidental trebuie sa fie curatate imediat; trebuie sa existe la īndemāna mijloace de neutralizare, curatare si EIP adecvat;

    -  instructiunile de securitate si sanatate īn munca trebuie sa fie afisate īn loc vizibil pentru a avertiza personalul didactic si elevii cu privire la masurile de securitate necesare.

          f) La mānuirea recipientelor cu acizi concentrati sau amoniac:

    -  vasele mari trebuie tinute īn ambalaje integre, etanse si din materiale rezistente la continut;

    -  turnarea lichidelor se face numai prin pālnie;

    -  acidul clorhidric concentrat, acidul azotic, solutiile concentrate amoniac etc. Trebuie turnate sub nisa;

    -  la diluarea acidului sulfuric concentrat, se toarna īncet acidul, apoi apa;

    -  daca īntr-un laborator sau īntr-o sala de clasa se produce, dintr-o cauza oarecare, o cantitate de substante gazoase sau de vapori toxici (ex: spargerea unui vas cu brom, a unei butelii de acid azotic concentrat sau defectarea robinetului la un balon cu clor etc.), concomitent cu evacuarea celor prezenti din īncapere (fara panica), se deschid ferestrele pentru aerisirea completa a īncaperii, se īnchid usile pentru a preveni īmprastierea gazelor si se īntrerup eventualele surse de caldura;

    -  la īnceputul si sfarsitul oricarei experiente, māinile se spala cu apa si sapun.

         g) La folosirea gazelor si a vaporilor inflamabili:

    -  hidrogenul (ca si gazele sau vaporii inflamabili) nu se aprinde direct la aparatul care īl produce;

    -  mai īntāi se umple o eprubeta cu gaz si numai daca acesta este pur si se aprinde linistit, fara explozie, se aseaza eprubeta la robinetul de iesire din aparat pentru aprinderea gazului produs;

    -  reteaua de gaze combustibile a laboratorului trebuie sa aiba un robinet central, care sa permita oprirea simultana a alimentarii cu gaze a tuturor salilor iar locul robinetului va fi cunoscut de toti cei care lucreaza īn laborator;

    -  verificarea si repararea conductelor, robinetelor si becurilor de gaz trebuie sa fie facuta cel putin o data pe luna, de personal calificat.

         h) La manevrarea aparatelor de īncalzire (sursele de caldura):

    -  la plecarea din laborator, chiar si pentru scurt timp este interzis sa se lase aprinse becuri de gaz, lampi cu spirt sau alte aparate de īncalzire;

    -  īn cazul īn care se descopera pierderi de gaze combustibile (cu miros specific) sau vapori de benzina, se procedeaza astfel:

o       se sting toate becurile de gaz de la ventilul principal precum si celelalte surse de īncalzire;

o       concomitent cu evacuarea persoanelor din camera, se deschid ferestrele sau gurile de ventilatie si apoi se īnchid usile; se aeriseste īncaperea pāna la disparitia completa a mirosului de gaz;

o       nu se aprinde si nici nu se stinge lumina electrica;

o       se cauta sursele de scurgere a gazului sau vaporilor (garnituri defecte, robinete deschise, tuburi de cauciuc sau conducte perforate etc.) si se iau masurile necesare pentru īndepartarea defectelor;

o       la īntrebuintarea becurilor de gaz se urmareste ca aprinderea sa se faca treptat si flacara sa nu patrunda īn interiorul becului; daca flacara totusi patrunde, se īnchide robinetul, se lasa becul sa se raceasca complet si numai dupa aceea se aprinde din nou, micsorānd īn prealabil curentul de aer.

         i) La īntrebuintarea lampilor sau becurilor īn care combustibilul lichid vine sub presiune (bec de spirt, lampa de benzina etc.):

    -  sa nu se īntrebuinteze benzina pentru aparatele care functioneaza cu alcool sau petrol lampant;

    -  sa se mentina aparatul de īncalzit īn ordine si curatenie; īnainte de fiecare aprindere, duzele (orificiile) pentru trecerea vaporilor inflamabili vor fi curatate, controlāndu-se daca aparatul contine o cantitate suficienta de combustibil;

    -  sa nu faca arderea completa a combustibilului, deoarece daca īntreaga cantitate de lichid este epuizata, din duze iese un amestec explozibil, format din vaporii combustibilului cu aer care provoaca o explozie periculoasa;

    -  sa se observe daca ventilul (supapa) de siguranta functioneaza astfel īncāt presiunea din rezervorul aparatului sa nu se ridice peste cea normala si totodata sa se controleze ca rezervorul sa nu fie prea īncalzit.

         j) La experientele care pot provoca explozii, stropiri sau īmprastieri violente de substante:

    -  īn cazul experientelor cu vase īn care se pot dezvolta presiuni periculoase, trebuie luate masuri de protectie speciale contra īmprastierii cioburilor īn caz de spargere, prin īngradirea cu plase metalice sau cu paravane de sticla armata;

    -  la pregatirea amestecurilor oxidante se faramiteaza oxidantii īn stare pura, frecāndu-se cu precautie doze mici īntr-un mojar absolut curat; amestecarea oxidantilor cu alte substante faramitate nu se face niciodata prin frecare īn mojar, ci prin agitare īntr-un balon sau prin amestecare cu o spatula sau o lingurita de os pe o foaie de hārtie velina cretata;



    -  la experientele executate īn vid (distilare) se vor folosi ochelari de protectie; de asemenea, se vor utiliza numai baloane mici cu fund rotund, din sticla rezistenta la flacara;

    -  buteliile (baloanele, tuburile, recipientele) cu gaze lichefiate sau comprimate trebuie ferite de surse de īncalzire; īn laborator nu este permis sa se afle mai mult de o butelie īncarcata cu acelasi gaz; buteliile trebuie ferite de caderi si lovituri; robinetele buteliilor de oxigen vor fi pastrate curate (nu vor fi unse cu grasimi) iar īn timpul transportului si depozitarii, buteliile vor fi prevazute cu capac de protectie; este obligatorie dotarea buteliilor cu manometre, prevazute cu plomba de verificare metrologica si avānd marcata cu culoare rosie diviziunea de pe scala care indica presiunea maxima de folosire a buteliei; consumarea gazelor lichefiate sau comprimate se va face exclusiv prin reductoare de presiune; robinetele trebuie deschise si īnchise īncet, fara a fi bruscate, chiar daca ele functioneaza greu.

         k) La folosirea sticlariei de laborator:

    -  introducerea unui dop de pluta sau de cauciuc īntr-un tub de sticla se face tināndu-se tubul cu māna cāt mai aproape de capatul de introdus (māna īnfasurata īntr-o batista si fara a se forta tubul);

    -  atunci cānd se introduce un dop īntr-un vas cu pereti subtiri, vasul nu se tine pe masa, ci de gāt si cāt mai aproape de locul de introducere a dopului;

    -  īncalzirea substantelor īn vase de laborator cu pereti subtiri se face pe o sita sub agitare continua;

    -  baloanele, paharele, si celelalte vase īn care se afla lichid fierbinte nu se pun direct pe masa, ci pe o placa din material termoizolant;

    -  paharele mari cu lichid se ridica numai cu ambele māini si se tin īn asa fel, ca marginile rasfrānte ale paharului sa se sprijine pe degetele mari si pe degetele aaratatoare;

    -  prinderea īn stative a baloanelor de distilare, a biuretelor si a refrigerentelor se efectueaza cu ajutorul clemelor prevazute cu aparatori de pluta sau cauciuc.

        

         

        l) Īn laborator trebuie sa se gaseasca, la loc vizibil, mijloacele de prim ajutor;

    Īn caz de accidente (raniri, arsuri, otraviri etc.) se vor lua urmatoarele masuri:

    -  accidentele de natura mecanica pot avea ca efect taieturi, zgārieturi, īntepaturi, zdrobiri si striviri; īn cazul leziunilor grave este necesara chemarea medicului, iar cānd ranile sunt usoare, se spala cu apa curata, se dezinfecteaza cu apa oxigenata si se bandajeaza cu tifon sterilizat; cānd se produc hemoragii, se procedeaza de urgenta la oprirea sāngelui, dezinfectarea si bandajarea ranii si transportarea accidentatului la spital;

    -  accidentele termice (arsuri, opariri) se trateaza dupa gravitatea lor; arsurile profunde si pe suprafete mari (de gradul II si III) necesita internarea de urgenta īn spital;

    -  accidentele chimice (arsuri chimice, intoxicatii si sufocari) pot avea loc la orice lucrare de laborator, daca nu se respecta masurile de protectie, este totusi necesar ca īn timpul experientelor sa fie la īndemāna o cantitate suficienta de solutii de carbonat de sodiu, amoniac, acid acetic, acid boric etc. Pentru neutralizarea acizilor sau bazelor care ar putea ajunge pe corp sau pe haine;

    -  manipularea substantelor chimice agresive se va face folosind echipamentul de protectie corespunzator (sorturi de protectie, manusi, ochelari etc.);

    -  īn fiecare laborator trebuie sa existe o trusa sanitara cu urmatoarele materiale: apa oxigenata, alcool sanitar, tinctura de iod, jecolan, acid boric, fiole de cofeina, pense, foarfeca, vata, tifon, leuclopast, o solutie neutralizanta pentru cazul stropirii cu substante; medicamentele care au termen de valabilitate vor fi īnlocuite periodic;

    -  daca vreun reactiv ajunge pe corp, acesta trebuie spalat īn primul rānd cu o mare cantitate de apa si apoi se sterge locul respectiv sau se aplica substante neutralizante;

    -  cānd o picatura de reactiv patrunde īn ochi, este foarte important ca ochii sa fie spalati imediat cu jet de apa si apoi supusi unui examen medical;

    -  īn cazul intoxicatiilor acute sau al sufocarilor cu substante gazoase sau cu vapori toxici, pāna la sosirea medicului, cel īn cauza va fi scos din atmosfera toxica si va fi dus īntr-un loc bine aerisit, i se va desface haina la gāt si i se va face respiratie artificiala.

 

Fisa de lucru numarul 1.

Rivanolul - reactive de identificare

Materiale si ustensile necesare:

-solutie rivanol

-solutie HCl 10 %

-solutie NaNO2  5 %

-eprubete

-pipete .

Mod de lucru:

3 ml solutie rivanol se trateaza cu 1 ml solutie HCl 10 % si 3 picaturi de solutie NaNO2 5 %

Observatii!

Apare o coloratie rosie-visinie.

Fisa de lucru numarul 2.

Rivanolul-reactie de identificare

Materiale si ustensile necesare:

-solutie rivanol

-solutie I2 0,1 N

-eprubete

-pipete.

Mod de lucru:

5 ml solutie rivanol se trateaza cu trei picaturi solutie I2 0,1 N.

Observatii!

Se formeaza un precipitat de culoare verde-albastra.

MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII

GRUP SCOLAR" COSTIN NENITESCU "

PROIECT

EXAMEN DE CERTIFICARE A

COMPETENTELOR PROFESIONALE

FILIERA:TEHNOLOGICA

PROFIL:RESURSE NATURALE SI PROTECTIA

                MEDIULUI

SPECIALIZARE:TEHNICIAN CHIMIST DE

                               LABORATOR   

ABSOLVENT                                       PROFESOR BREZEANU                     POSEDARU TEODORA      

CRISTINA GRATIELA

MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII

GRUP SCOLAR " COSTIN NENITESCU "

TEMA PROIECTULUI

" RIVANOL"

                             -2007-

BIBLIOGRAFIE :

MINISTERUL INVATAMANTULUI SI STIINTEI

Ing. ILEANA AURELIA DAN

Ing. FELICIA RODICA GEANA

Prof.dr. ION DRIMUS

Dr.ing. ANGELA LUPU

Ing. CONSTANTIN PETRESCU

 "TEHNOLOGIA FABRICARII SI PRELUCRAREA PRODUSELOR SPECIFICE INDUSTRIEI CHIMICE ORGANICE SI PETROCHIMICE "

(MANUAL PENTRU CLASA A XI- A SI A XII- A LICEE DE CHIMIE INDUSTRIALA SI SCOLI PROFESIONALE)

EDITURA DIDACTICA SI PEDAGOGICA- BUCURESTI 1991.

FARMACOTERAPIE PRACTICA(VOLUM I )

PROFESOR Dr DOCENT DUMITRU DOBRESCU

EDITURA MEDICALA- BUCURESTI -1989













Document Info


Accesari: 8874
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )