Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza















ACTELE PREMERGATOARE EFECTUATE DE ORGANELE DE URMARIRE PENALA

Drept



loading...








ALTE DOCUMENTE

ORDINEA DE ZI A sEDINŢEI CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII - SECŢIA PENTRU JUDECĂTORI -
Tratamentul juridic al constructorului de rea-credinta
COMPETENTA TERITORIALA
DREPTUL INTERNATIONAL UMANITAR
EFECTELE OBLIGATIILOR
Sisteme administrative in Uniunea Europeana
DREPTUL CONSTITUTIONAL SI TEORIA CONSTITUTIEI
Statul
Conceptul de izvor al dreptului


ACTELE PREMERGĂTOARE EFECTUATE DE ORGANELE DE URMĂRIRE PENALĂ

Sectiunea I

Actele premergatoare

§1.Notiunea de acte premergatoare si scopul lor

1.Generalitati

Īn practica judiciar 858f57i 9; sunt situatii īn care, pentru a se putea īncepe urmarirea penala, organul de urmarire penala trebuie sa desfasoare o activitate premergatoare pentru preāntāmpinarea infractiunilor, pentru descoperirea lor la timp, pastrarea urmelor infractiunii, stabilirea si identificarea faptuitorilor. Activitatea de descoperire a faptelor penale poate consta īn investigatii, culegerea unor date, informatii, etc, ce se concretizeaza īn aspecte specifice fiecarui organ de urmarire penala[1].

Īn dispozitiile art. 224, C. pr. pen., sunt inserate posibilitatile organelor de urmarire penala de a efectua, īn vederea īnceperii urmaririi penale, activitati premergatoare. Organul de urmarire penala, īn functie de datele care rezulta din sesizarile facute si de conditiile concrete ale fiecarui caz īn parte, poate sa desfasoare sau nu activitati premergatoare.

Dupa sesizare, organul de cercetare penala poate fi informat īn mod diferentiat. Uneori organul de urmarire penala este de la īnceput īn posesia anumitor acte care nu lasa īndoiala cu privire la existenta faptei penale, alteori nu exista grad de certitudine īn afirmatiile detinute sau  acestea   au   un caracter   trunchiat.  


Atunci cānd cunostintele organului sunt incomplete, nesigure sau neverificate, nu se poate trece de īndata la īnceperea urmaririi penale.

Actele premergatoare sunt actele care premerg īnceputului urmaririi penale.

Conform art. 224, actele premergatoare se efectueaza īn vederea īnceperii urmaririi penale. Actele premergatoare pot fi efectuate pentru toate modurile de sesizare prevazute de art. 221, alin. 1, C. pr. pen., si nu numai pentru sesizarea din oficiu, avānd caracter facultativ[2].

2.Scurt istoric al actelor premergatoare

Pentru prima data, īn tara noastra, institutia actelor premergatoare a fost reglementata si legiferata prin Decretul nr. 473/1957 care a introdus īn prevederile Codului de procedura penala, printre alte modificari, art. 195 intitulat Acte prealabile.

Codul de procedura penala intrat īn vigoare la 1 ianuarie 1969 a denumit aceste activitati acte premergatoare, conform art. 224, C. pr. pen., efectuāndu-se īn vederea sesizarii din oficiu si a īnceperii urmaririi penale de catre organele de cercetare penala si de lucratorii operativi din Ministerul de Interne anume desemnati īn acest scop. Potrivit acestor dispozitii legale, actele premergatoare se efectuau atāt īn scopul sesizarii din oficiu cāt si al īnceperii urmaririi penale[3].

Actuala reglementare a actelor premergatoare a evitat justificat vechea formulare īn ideea ca actele de urmarire penala sunt numai acelea care se desfasoara īn cadrul fazei de urmarire. S-a precizat, īn literatura de specialitate mai recenta ca, īntrucāt actele premergatoare se desfasoara anterior īnceperii urmaririi penale, nu pot fi considerate acte oarecare de urmarire penala.


3.Continutul si scopul efectuarii actelor premergatoare

 

Actele premergatoare sunt definite de art. 224, alin. 1, C. pr. pen., ca fiind activitatile care sunt desfasurate de organele de urmarire penala īn vederea īnceperii urmaririi penale. Scopul lor consta īn clarificarea datelor care confirma sau infirma existenta infractiunii si nu culegerea unor materiale probatorii care sa dovedeasca vinovatia sau nevinovatia unei persoane fata de care exista banuiala ca ar fi savārsit o fapta penala. Strāngerea probelor este o atributie a organelor de urmarire penala īn cadrul procesului penal sl nu īnafara acestuia.

Efectuarea propriu-zisa a urmaririi penale cu verificarea temeiurilor pentru īnceperea acesteia nu sunt unul si acelasi lucru. Ambele sunt activitati procesual-penale distincte si privesc materii diferite. Īn momentul īn care organul competent trece la efectuarea actelor premergatoare, acesta nu are voie ca, de la īnceput, din sesizarea īnsasi, sa cunoasca totul īn legatura cu faptuitorul si fapta sesizata, ci doar sa rezulte un minim de informatie din care s-ar putea contura o fapta penala[4].

Organul de urmarire penala nu trebuie sa stie cine, cum si īn ce conditii a comis fapta, īnsa, īn baza datelor existente, trebuie sa ajunga la concluzia ca se afla īn fata unei infractiuni. De exemplu, un organ de cercetare, aflānd din zvon public sau dintr-o alta sesizare ca gestionarul unui depozit sustrage sistematic marfuri din cele pe care le gestioneaza, fara a i se indica vreun mijloc de proba, deci fiind sesizat de savārsirea unei atari infractiuni, dar neavānd temeiuri suficiente pentru īnceperea urmaririi penale, va putea sa efectueze mai īntāi unele acte premergatoare, si anume: verificarea actelor de gestiune, supravegherea operativa a depozitului prin observarea persoanelor si a marfurilor care intra si ies din depozit, verificarea cāstigurilor si cheltuielilor gestionarului pentru a se constata daca sunt disproportionate fata de cele reale si licite obtinute, audierea unor persoane care cunosc modul de gestionare a depozitului[5].

Metodele de verificare a sesizarii primite pot fl diverse, īnsa ele trebuie sa duca la descoperirea faptelor antisociale, a faptuitorilor lor, avānd ca scop final īnceperea sau neānceperea urmaririi penale.

Pot fi considerate drept acte premergatoare: verificarea existentei documentelor secrete sau a unor evidente la o anumita organizatie, cu scopul de a īnlatura unele nereguli si de a preveni īncalcarea legislatiei, putāndu-se totodata descoperi savārsirea unor fapte penale care ar conduce la īnceperea urmaririi penale; discutii cu diverse persoane īn legatura cu unele aspecte ale activitatii lor si din care s-ar putea deduce sau ar rezulta cā sa comis un fapt penal, ce i-ar da posibilitatea organului de urmarire penala sa īnceapa sau nu urmarirea penala. Actele   premergatoare   efectuate   īn   conformitate   cu   scopul mentionat - īn   vederea   īnceperii   urmaririi   penale - realizeaza urmatoarele obiective :

a)completeaza informatiile organelor de cercetare pentru a le aduce la nivelul unor cunostinte si constatari care sa determine īnceperea urmaririi penale;

b)verificarea     informatiilor     detinute,     confirmānd     sau infirmānd   concordanta   acestora   cu   realitatile   faptice   ale acesteia;

c)fundamenteaza  convingerea  organului  de   cercetare  si procurorului pentru a se ajunge, conform normelor art. 228, alin. 4 si 6, C. pr. pen., la solutia de a nu īncepe urmarirea penala[6].

Atunci cānd organul de urmarire penala, īn urma sesizarii facute, stabileste ca nu se mai impun completari sau verificari deoarece acestea sunt suficiente cantitativ si calitativ, dispune īnceperea urmaririi penale iar actele premergatoare nu vor mai fi efectuate[7].


Actele premergatoare pot fi īndeplinite de catre orice organ de urmarire penala, neexistānd nici un dubiu cu privire la competenta procurorului īn aceasta materie.

Actele īntreprinse se consemneaza īntr-un proces verbal care, conform art. 224, alin. 2, vor constitui mijloc de proba.

§2.Actele premergatoare care pot fi efectuate

1.Natura juridica

Īn literatura de specialitate, īn legatura cu natura juridica a actelor premergatoare, s-au manifestat puncte de vedere diferite, īn conformitate cu evolutia reglementarilor legale si, nici īn prezent, nu exista un punct de vedere unitar.

Actuala reglementare a actelor premergatoare a evitat justificat vechea formulare, īn ideea ca actele de urmarire penala sunt numai acelea care se desfasoara īn cadrul fazei de urmarire penala, deoarece actele premergatoare se desfasoara anterior īnceperii urmaririi penale si nu pot fi considerate acte oarecare de urmarire penala.

Sunt pareri care considera ca actele premergatoare au o natura apropiata de actele de constatare īncheiate de organele prevazute īn art. 214 si 215, C. pr. pen. (organele inspectiilor de stat precum si cele de conducere si control, comandantii de nave si aeronave, subofiterii din trupele de graniceri).

Se considera ca activitatea acestor organe este anterioara si legata de īnceperea urmaririi penale. īn acest caz, datorita particularitatii, constatarile facute, pentru a capata relevanta juridica, se consemneaza īntr-un proces verbal care constituie mijloc de proba īn activitatea judiciara ulterioara[8]. Acest punct de vedere a fost contestat, īn numeroase opinii subliniindu-se ca art. 214 si 215, C. pr. pen., nu pot constitui reglementari incidente īn domeniul actelor premergatoare.

S-a desprins opinia precum ca actele premergatoare au o natura proprie, care nu poate fi identificata sau subsumata naturii precise si bine determinate a altor institutii. Varietatea activitatilor, conditiile specifice īn care se realizeaza, finalitatea actiunilor īntreprinse si multe alte argumente fac ca aceasta institutie sa aiba o natura sui-generis. Asadar: actele premergatoare nu sunt acte procesuale; se apropie de actele procedurale; sunt acte procedurale numai procesele verbale īn care sunt consemnate constatarile sau alte acte procedurale īn care sunt inserate constatarile facute prin acte de investigatie: rapoarte, relatii scrise, etc.

2.Masurile luate de organele de urmarire penala

Activitatea desfasurata īn cadrul actelor premergatoare si care se subordoneaza urmaririi penale are ca obiect strāngerea unor informatii date pentru a se sti daca s-a savārsit sau nu o infractiune si pentru a se īncepe sau nu urmarirea penala. īn cadrul actelor premergatoare nu se pot efectua acte procesuale sau procedurale care implica īn mod necesar īnceperea urmaririi penale ca moment ce succede sesizarii organului de urmarire penala.

Mijloacele de proba, reglementate īn art. 64 si īn Titlul II, cap. II din C. pr. pen., nu pot fi administrate decāt dupa īnceperea urmaririi penale. Textele despre "sediul fiecarui mijloc de proba" se refera la persoana īnvinuitului sau inculpatului, fie la celelalte parti (art. 23, 24, C. pr. pen.).

Calitatea de īnvinuit sau parte īn procesul penal se dobāndeste dupa īnceperea urmaririi penale, indiferent daca au fost sau nu indicate īn rezolutie[9].

Īn cadrul actelor premergatoare, unii specialisti sustin ca se pot face investigatii, cercetari la fata locului, identificari si ridicari de obiecte si īnscrisuri sau a altor mijloace de proba, efectuarea unor constatari medico-legale sau tehnico-stiintifice, sau chiar expertize medico-legale (īn cazul mortii violente, a


carei cauza nu se cunoaste ori este suspecta) si luarea declaratiilor de la unele persoane care au cunostinte despre existenta faptei de la faptuitor etc, care pot servi la aflarea adevarului.

Toate actele cu caracter de investigatii prealabile, verificari īn termen, observari operative, relatii si informatii, nu sunt reglementate de Codul de procedura penala, baza lor legala gasindu-se īn normele constitutive sau organizatorice si functionale fundamentale ale organelor administratiei de stat īn cadrul carora īsi desfasoara activitatea organul judiciar.

Sectiunea a II-a

 Limitele actelor premergatoare

§1.Limitele īn care pot fi efectuate actele premergatoare

1.Drepturile  organelor de  cercetare  penala la īntocmirea actelor premergatoare

Organul de urmarire penala are dreptul sa īntreprinda activitati specifice fazei de urmarire penala printre care si cele de natura a restrānge unele drepturi ale cetatenilor sau care ar constitui o imixtiune īn viata particulara a acestora, fara īnsa a o leza. Nu se pot efectua urmatoarele acte procesuale:

a)care nu sunt de natura sa conduca la īnceperea urmaririi penale, respectiv nu se refera la savārsirea unei fapte prevazute de legea penala, cum ar fi masurile asiguratorii, masurile de ocrotire sau de siguranta, etc;

b)care   afecteaza  libertatea   persoanei,   respectiv  masuri preventive ca retinerea, obligarea de a nu parasi localitatea si arestarea preventiva, deoarece, fata de gravitatea lor, trebuie sa fie īnconjurate de toate garantiile procesuale care functioneaza īn cadrul procesului penal[10];

c)care apartin fazei de punere īn miscare a actiunii penale ca ordonanta de punere īn miscare a actiunii penale, interogarea inculpatului, etc.

Organul de cercetare penala, cu exceptia acestor acte, este īndrituit sa īndeplineasca, īn cadrul actelor premergatoare, orice acte si masuri necesare īnceperii sau neānceperii urmaririi penale (legal administrate) cum ar fi: discutiile cu persoanele care au cunostinta de savārsirea faptei penale, pānda operativa, fotografia operativa, filme, verificarea unor acte si īnscrisuri de care s-a folosit faptuitorul, supravegherea activitatii si relatiilor acestuia, īnregistrarea pe banda magnetica īn conditiile prevazute de lege a discutiilor care atesta fapte ilicite. Se poate recurge la constatare medico-legala sau tehnico-stiintifica, cercetare la fata locului etc.

2.Numarul actelor premergatoare care se pot efectua īntr-o cauza penala se pot īntreprinde numeroase acte premergatoare (conform art. 224, C. pr. pen., care nu prevede o limita a lor) admise de lege, acte ce se refera la persoanele si faptele mentionate īn sesizare, fara a depasi cadrul acesteia.

Se crede ca ar fi necesar sa se revada prevederile legale privind actele premergatoare si anume :

a)obligatia   si   posibilitatea   ca   procurorul   sau   organul superior celui ce efectueaza actele premergatoare sa aiba drept de control asupra lor;

b)actele premergatoare sa se limiteze la sfera persoanelor si faptelor mentionate īn plāngere sau denunt;

c)indiferent daca actele premergatoare conduc sau nu la īnceperea urmaririi penale, organele care le-au efectuat ar trebui sa fie obligate la a īnchide legal actiunea.

Īntinderea īn timp a efectuarii actelor premergatoare nu are o limita finala, ci este lasata la aprecierea organului care le administreaza pentru a descoperi pe cei ce savārsesc fapte penale. Limita maxima a administrarii actelor premergatoare ar putea-o constitui momentul īn care s-au strāns suficiente date ce privesc īnceperea urmaririi penale[11].


3.Referiri aplicative privind institutia actelor premergatoare

Actele premergatoare sunt limitate calitativ si cantitativ la īndeplinirea activitatilor necesare atingerii scopului lor legal, īntreprinzāndu-se pāna la limita necesitatilor impuse de īnceperea urmaririi penale. Atunci cānd acest scop a fost atins, adica exista acel minim de date īn baza carora se poate īncepe urmarirea penala, actele premergatoare trebuie sa se desfasoare īn continuare. Urmaririi penale īi revine ca sarcina o rapida consacrare īn forme procesuale a continutului faptic desprins din investigatii[12].

Unele institutii procesuale nu se pot realiza īn cadrul actelor premergatoare. Punerea īn miscare a actiunii penale, luarea masurilor de preventie, aplicarea masurilor asiguratorii sau de siguranta, constituirea de parte civila, ascultarea inculpatului īn proces ori existenta certa a unei urmariri īncepute, nu se pot īntreprinde cu ocazia actelor premergatoare.

Pentru o alta fapta rezultata din aceeasi cercetare, dar pentru care īnca nu s-a īnceput urmarirea penala, pentru infractiunea de furt din avutul public, s-a descoperit ca acelasi faptuitor a mai savārsit si alte acte de diversiune asupra organizatiei, din care a sustras materiale, se considera ca se pot efectua acte premergatoare pentru īnceperea urmaririi penale pentru cea de a doua fapta.

§2.Organele care pot efectua urmarirea penala si actele de consemnare

1.Procesul  verbal  de  consemnare  a  efectuarii   actelor premergatoare

Conform art. 224, alin. ultim, C. pr. pen., constatarile prilejuite de actele premergatoare se materializeaza īntr-un proces verbal īncheiat de organul constatator, īn vederea īnceperii urmaririi penale. Organul de urmarire penala nu foloseste actele premergatoare īn forma īn care le-a cules, fiind obligat sa le selecteze īntr-un proces verbal. Procesul verbal īn care s-au inserat concluziile din actele premergatoare trebuie sa īndeplineasca conditiile de fond si forma prevazute īn art. 91, C. pr. pen., si va cuprinde constatarile facute si masurile luate.

Actul premergator nu va fi atasat la dosar deoarece nu este voie de a fi date īn vileag metodele folosite pentru obtinerea lor, ci doar continutul acestora[13].

Este necesar a se īntocmi doua procese verbale (ambele cu caracter procedural), unul de constatare a actelor premergatoare, iar altul pentru īnceperea urmaririi penale. Ele difera ca natura juridica, primul consemnānd constatarile efectuarii unor acte premergatoare īnceperii urmaririi penale, putānd constitui mijloc de proba, pe cānd cel de-al doilea consemneaza un act procesual al declansarii urmaririi penale (primul īl conditioneaza pe cel de-al doilea), ambele avānd o autonomie proprie14.

Procesul verbal de constatare a actelor premergatoare poate fi īntocmit de lucratori anume desemnati īn acest sens din Ministerul de Interne care nu au si calitatea de a īncepe urmarirea penala, iar procesul verbal pentru īnceperea urmaririi penale poate fi īntocmit de organele de urmarire penala.

Conform prevederilor art. 224, alin. 3, C. pr. pen., procesul verbal prin care se constata efectuarea unor acte premergatoare poate constitui mijloc de proba, fapt ce trebuie privit prin prisma dispozitiilor art. 89 si 90, C. pr. pen.

Īn art. 90, C. pr. pen., se prevede ca sunt mijloace de proba procesele verbale īncheiate de alte organe daca legea prevede aceasta. Potrivit dispozitiilor art. 89, C. pr. pen., īnscrisurile pot constitui mijloc de proba daca īn continutul lor se arata fapte sau īmprejurari de natura a contribui la aflarea adevarului.

Actele premergatoare, īn ceea ce priveste natura juridica si limitele lor, sunt acte procedurale, iar procesele verbale īn care sunt consemnate constatarile facute prin acte de investigatie ca rapoarte, relatii scrise etc. si au valoare de forta probanta.


2.Organe care pot efectua urmarirea penala

Actele premergatoare sunt īndeplinite de organele de urmarire penala. Pentru strāngerea datelor necesare, organele de urmarire, īn vederea īnceperii urmaririi penale, pot efectua acte premergatoare. Acest fapt se executa de catre anumiti lucratori operativi din Ministerul de Interne anume desemnati īn acest scop (art. 224, alin. 2, C. pr. pen.). īn actuala reglementare, legea prevede ca actele premergatoare pot fi īndeplinite de catre orice organ de urmarire penala, neexistānd nici un dubiu cu privire la competenta procurorului īn aceasta materie.

Atunci cānd procurorul efectueaza cercetarea ca organ de cercetare, are dreptul si obligatia sa efectueze toate actele de urmarire penala īn cauzele legate de competenta sa, inclusiv actele premergatoare, si apoi este posibil ca el sa afle primul despre savārsirea unei fapte penale, īmprejurare care īl obliga sa efectueze acte premergatoare īn vederea īnceperii urmaririi penale[14]. Efectuarea actelor premergatoare nu este obligatia organului de urmarire penala sau a lucratorului anume desemnat, ci o facultate a acestora īn sensul ca pot sa le administreze pentru cunoasterea unor fapte penale si numai īn vederea īnceperii urmaririi penale.

3.Supravegherea  exercitata de procuror  asupra actelor premergatoare

Obiectul supravegherii, exercitat de procuror īn activitatea de urmarire penala, este prevazut de art. 216, C. pr. pen., ce precizeaza care sunt atributiile sale ca organ de supraveghere a urmaririi penale, respectiv care este competenta sa functionala. Īn cadrul acestei activitati, procurorul are drept de interventie si decizie asupra oricarui act efectuat de organul de cercetare penala[15] indiferent


de natura, obiectivele si momentul īn care intervin, dānd activitatii de supraveghere un caracter plenar, complet si permanent.

Procurorul īsi exercita supravegherea asupra actelor de urmarire penala, nu si a celor īntocmite īnaintea īnceperii acesteia. El poate sa-si exercite functia sa de supraveghere si asupra actelor atunci cānd persoana fata de care se efectueaza unele acte premergatoare nelegale se plānge procurorului. De exemplu, cānd s-a patruns īn locuinta sa īn conditii nelegale sau ar sesiza ca este invitata repetat la politie pentru a recunoaste savārsirea unor fapte, procurorul este īn drept sa verifice legalitatea efectuarii lor si sa ia masuri de intrare īn legalitate.

Nu se stipuleaza expres īn lege dreptul de supraveghere din partea procurorului asupra actelor premergatoare efectuate de organul de urmarire penala.




[1] V.Dongoroz, Noul cod de procedura penala, p.163.

[2] E.Ionaseanu, op.cit., p.178.

[3] Idem, p.180.

[4] Gr.Theodoru, T.Plaesu, op.cit., vol.II, p.39.

[5] I.Neagu, op.cit., p.330.

[6] I.Gorganeanu, Consideratii privind actele premergatoare, īn R.R.D. nr.1/1974, p.31.

[7] T.Antoniu, Natura juridica si functia actelor premergatoare, īn R.R.D. nr.12/1970, p.35.

[8] Gr.Theodoru, T.Plaesu, op.cit., vol.II, p.41.

[9] E.Ionaseanu, op.cit., p.187.

[10] V.Dongoroz, Infractiunea contra avutului obstesc, Bucuresti, 1963, p.411.

[11] E.Ionaseanu, op.cit., p.195.

[12] Idem, p.196.

[13] E.Ionaseanu, op.cit., p.197.

[14] S.Kohane, Drept procesual penal, Bucuresti, 1963, p.210.

[15] Gr.Theodoru, op.cit., vol.II, p.436.


Document Info


Accesari: 8900
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.

 


Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2014 )