Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload





loading...
















































COMBATEREA EVAZIUNII FISCALE

Drept


COMBATEREA EVAZIUNII FISCALE

4.1. Combaterea si limitarea evaziunii fiscale



4.1. Consideratii introductive

Pentru a putea studia si stabili cele mai bune si mai eficiente masuri de combatere a evaziunii fiscale trebuie in primul rand sa cunoastem cauzele acestuia, etiologia acestui fenomen, care, dupa cum demonstreaza si ace 454w2217e asta lucrare, este unul foarte complex, mai ales daca se iau in considerare toate implicatiile economice, sociale, financiare si morale pe care le impune existenta faptelor de sustragere de la plata obligatiilor fiscale legale.

Eficacitatea procesului de stopare a fenomenului de evaziune (frauda) fiscala consta indeosebi in capacitatatea de a inlatura tocmai cauzele ce produc sau pot favoriza faptele ce contravin legilor fiscale, stiut fiind faptul ca doar inlaturarea efectelor nu este si nici nu poate fi la fel de eficienta ca eradicarea cauzelor. Pe de alta parte, daca ne limitam doar la a inlatura efectele acestui fenomen, ne vom lovi invariabil de limitele umane si practice ce vor aparea in procesul de lichidare a creantelor bugetare. Efortul si costurile intreprinderii de a aduna la buget sumele datorate si care nu au fost platite de catre contribuabilii evazionisti sunt mari si, uneori, datorita unor situatii reale si obiective (insolvabilitatea contribuabilului), nici chiar ele nu sunt acoperite de sumele recuperate la bugetul statului de la evazionisti.

De aici rezulta in mod clar importanta cunoasterii fenomenului de evaziune fiscala, a mecanismului de transpunere in realitate si, nu in ultimul rand a factorilor psihologici, morali si de oricare alta natura ce il determina pe contribuabilul cinstit pana la un moment dat sa recurga la acte de sustragere de la indeplinirea obligatiilor fiscale legale.

Asa cum am mai spus, cauzele evaziunii fiscale sunt multiple. Trebuie amintit in pramul rind excesivitatea sarcinilor fiscale, mai cu seama pentru unele categorii de contribuabili, excesivitate care are insa drept motive tocmai amploarea pe care o are evaziunea fiscala.

In practica intemationala, eficienta unui sistem fiscal nu se masoara atat prin importanta venitului fiscal, cat prin gradul de consimtire la impozit care este invers proportional cu gradul de rezistenta la impozite, deci cu evaziunea fiscala.

In al doilea rand trebuie mentionata insufÓcienta educatiei cetatenesti si educatiei fiscale a contribuabililor precum si excesul de zel al organelor fiscale predispuse uneori la exgerari.

Una dintre cauzele majore ale amplificarii fenomenului de evaziune fiscala o reprezinta sistemul legislativ fiscal care pe langa faptul ca este incomplet, prezinta mari lacune, imprecizii si chiar ambiguitati, ceea ce face ca eventualul contribuabil evazionist sa aiba un spatiu larg de manevra in incercarea sa de sustragere de la plata obligatiilor fiscale legale.

O alta cauza a evaziunii fiscale o reprezinta considerentele de ordin subiectiv, psihologia contribuabilului si insuficienta educatiei fiscale.

Trebuie, de asemenea, avut in vedere faptul ca lipsa unui control bine organizat si dotat cu personal priceput si corect poate conduce la forme de mare amploare a evaziunii fiscale.

In fine, dar nu in ultimul rand, trebuie observat ca una din cauzele importante ale evaziunii o reprezinta lipsa unei reglementari clare, precise si unitare care sa ingradeasca acest fenomen si sa il interzica.

Evaziunea fiscala este pagubitoare atat statului cat si contribuabilului. In primul rand statului, pentru care il lipseste de veniturile necesare indeplinirii atributiilor sale esentiale. In al doilea rand contribuabilului, prin faptul ca totalul impozitelor se distribuie pe o masa de venituri mai mica.

Sir August Chamberlaine spune ca "metodele de evaziune se schimba cu o rapiditate uimitoare" si ca "noile metode de investigare trebuie adoptate cu aceeasi proba".

Uneori o anumita parte din veniturile sau averea unei categorii sociale scapa impunerii datorita modului in care legea dispune stabilirea obiectului impozabil. Spre exemplu, venitul stabilit dupa criterii exterioare ori dupa anumite norme medii, este, de regula, inferior celui real.

Posibilitatile de eludare a fiscului difera de la o categorie sociala la alta, in functie de natura si provenienta veniturilor ori averii supuse impunerii, de modul concret de stabilire a materiei impozabile, de modul de organizare a controlului fiscal si de alti factori specifici.

Este de remarcat faptul ca dintre toate categoriile sociale, salariatii sunt aceia care dispun de cele mai reduse posibilitati de eludare a fiscului, deoarece impunerea acestora se face pe baza declaratiei unui tert - a intreprinzatorului. In schimb industriasii, comerciantii liber profesionisti beneficiaza din plin de posibilitati de eschivare de la impozit pe care le ofera impunerea pe baza de declaratie.

In SUA, profesorul A. Samuelson scria referindu-se la impunerea federala pe venitul persoanelor fizice: "Pe hirtie volumul impunerii americane lasa impresia ca este progresiv. Cu toate acestea, multe elemente de venit scapa impunerii."

In mod concret, referindu-se la conditiile sociale si economice ale perioadei de tranzitie pe care o strabate tara noastra, abaterile fiscal-financiare si deficientele din

activitatea agentilor economici se datoreaza urmatoarelor cauze:

- posibilitatea oferita prin prevederile Legii nr. 31 / 1990 de a autoriza infiintarea si functionarea de sociateti comerciale, cu foarte multe activitate, fara a verifica in prealabil dotarile si conditiile reale de desfasurare a acestora in cadrul legal;

- limita minima a capitalului social de 2.000.000 lei pentru S.R.L.-uri, care nu asigura conditiile pentru recuperarea sumelor cuvenite bugetului statului;

- lipsa reglementarilor procedurii de suspendare a agentilor economici, desi Legea nr. 31 / 1990 prevede posibilitatea suspendarii agentilor economici la care s-au constatat abateri repetate;

- procedura necorespunzatoare de judecare a contestatiilor impotriva confiscarilor facute de Garda Financiara in sensul ca nu este citata ca parte in proces si organul de control, situatie ce permite agentilor economici sa prezinte instantelor numai probele care le convin sau confectionate ulterior datei controlului;

- lipsa de operativitate sau chiar refuzul organelor vamale in fumizarea de informatii legate de operatiuni de contrabanda si, implicit, de evaziune fiscala;

- lipsa unor prevederi legale si a unor sanctiuni mai severe pentru inexistenta documentelor de insotire a marfurilor pe tot circuitul parcurs de acestea, in vederea eliminarii posibilitatilor de producere ulterioara a unor documente justificative in cazul operatiunilor surprinse de organul de control.

Cunoasterea cauzelor si conditiilor favorizante ale evaziunii fiscale creeaza posibilitatea luarii de masuri pertinente, rapide si eficiente de inlaturare sau cel putin de limitare a acestui fenomen nedorit.

In concluziile "Raportului privind rezultatele obtinute de organele de control din Ministerul Finantelor si din unitatile subordonate pe linia identificarii si combaterii evaziunii fiscale in perioada 01.10.1995 - 31.12.1995", raport elaborat de Ministerul Finantelor, se poate retine ca "in vederea prevenirii si reducerii fenomenului de evaziune fiscala, Guvemul Romaniei, la propunerea Ministerului, a aprobat un program de masuri, continand actiuni pe termen scurt (un an) si mediu (cinci ani), sturcturat pe trei directii strategice, astfel":

1) Adaptarea legislatiei fiscale la cerintele unui sistem fiscal modern, avand ca scop realizarea unor proceduri unice in materie de control si incasare, ameliorarea calitatii legislatiei fiscale, precum si eliminarea imperfectiunilor si golurilor legislative in materie fiscala.

2) Intarirea controlului fiscal si a urmaririi platii impozitelor, avand ca scop detectarea si luarea masurilor corespunzatoare impotriva celor care nu respecta obligatiile fiscale, este o alta directie strategica in cadrul careia masurile privesc intarirea controlului fiscal prin elaborarea unor criterii de selectare si programare a controlului fiscal si controlarea cu prioritate a marilor contribuabili, cresterea calitatii controlului printr-o formare solida a inspectorilor intr-un cadru organizat, prin infiintarea unei "scoli fmanciare" in subordinea Ministerului Finantelor, asigurarea stabiltatii personalului printr-o motivare financiara corespunzatoare;



3) Cea de-a treia directie strategica, dezvoltarea serviciilor de informare si asistenta pentru contribuabili, care are ca scop ameliorarea gradului de conformare voluntara, prin acordarea de servicii si informatii prompte si de calitate, intarirea contactului cu contribuabilii.

4.2. Combaterea si limitarea evaziunii fiscale prin masuri legislative

Tocmai datorita faptului ca una dintre cauzele principale de determinare si favorizare a fenomenului de evaziune fiscala o reprezinta, in mod indiscutabil, existenta in acest moment a unui sistem legislativ fiscal imprecis si incomplet, procesul de combatere si limitare a evaziunii fiscale ar trebui sa aiba la baza modificarea legilor fiscale, astfel incat sa se "blocheze" toate portitele de scapare pentru contribuabilii evazionisti.

Dupa cum am mai spus, evaziunea fiscala are loc prin sustragere, prin eschivare de la impunere. In prezent, evaziunea fiscala "legala" a capatat dimensiuni alarmante atat prin numarul mare de cazuri, dar si prin sumele foarte mari care nu ajung la bugetul de stat. Pentru a inlatura efectele, trebuie suprimate mai intai cauzele. Fenomenul este generat de faptul ca prevederile legale sunt confuze, ambigue si susceptibile de interpretari.[1]

Daca ne referim la Legea nr. 12 / 1991 privind impozitul pe profit, potrivit art. 5 din lege, unitatile platitoare de impozit pe profit infiintate incepand cu data de 01.01.1991, precum si cele infiintate anterior, dar care realizeaza profit impozabil dupa aceasta data, sunt scutite de impozitul pe profit intre 6 luni si 5 ani de la data infimtarii, in functie de profilul activitatilor desfasurate - 5 ani pentru unitatile din industrie, agricultura si constructii; 3 ani pentru unitatile din domeniul explorarii si exploatarii resurselor naturale, ale comunicatiilor si transporturilor; 1 an pentru intreprinderile prestatoare de servicii si 6 luni pentru unitatile cu profil comercial. Un agent economic beneficiaza de una din perioadele de scutire de impozit pe profit potrivit art. 5 din lege, daca functioneaza cu acelasi profil de activitate inca o perioada egala cu cea pentru care i s-a acordat scutirea respectiva. Potrivit art. 7 din aceeasi lege, se prevede ca in cazul in care unitatile platitoare prevazute de art. 5 isi inceteaza activitatea intr-un interval de timp mai mic decat cel pentru care sunt scutite de la plata impozitului, acestea au obligatia de a vira la bugetul administratiei centrale de stat sau la bugetele locale, dupa caz, impozitul pe profit calculat pentru intreaga perioada de scutire. Ajungand la acest punct, legea vorbeste de incetarea activitatii fara sa prevada insa si obligativitatea obtinerii unui profit dupa perioada de scutire. Deci, legal, societatea nu si-a incetat activitatea, dar nu mai obtine profit.

La randul ei, Legea nr. 31 / 1990 privind societatile comerciale, a creat conditiile ca o persoana sau mai multe sa poata constitui un numar nelimitat de societati cu raspundere limitata. Crearea mai multor intreprinderi de catre acelasi grup de asociati are ca scop evaziunea de la impozitul pe profit. Inainte de expirarea termenului de scutire de la plata impozitului pe profit, asociatii au si luat masura infimtarii unei noi societati beneficiind de scutire de la plata aceluiasi impozit pentru fiecare noua societate infiintata. Marfa se achizitioneaza de intreprinderea noua si se vinde cu un adaos comercial mare vechii intreprinderi. Majoritatea cheltuielilor se vor inregistra pe firma veche. Din toate acestea va rezulta un profit mare pentru societatea noua si un profit foarte mic pentru societatea veche.

O alta problema importanta se ridica din Legea nr. 35 / 1991 privind regimul investitiilor straine. In aprilie 1991 ea a fost emisa in vederea atragerii investitiilor straine, prevazand pentru aceasta numeroase facilitati. Cu toate acestea, s-a constatat la timpul respectiv ca 75% din totalul societatilor cu parteneri straini au ca obiect de activitate comertul propriu-zis, beneficiind de facilitatile prevazute pentru "investitii straine". De asemenea, legea nu a specificat daca partenerul roman beneficiaza de facilitati sau doar cel strain. Din aceasta tacere, asociatii si actionarii au tras concluzia ca respectivele facilitati se acorda la nivelul intregii societati, acesta fiind principalul considerent de la care s-a pornit in infiintarea celor mai multe societati cu capital strain, aportul strain fiind in general derizoriu, de 100 dolari, nefiind rare nici situatiile in care partea straina participa cu un capital de 10-15 dolari. A mai contribuit la aceasta si faptul ca taxele pentru constituirea societatii comerciale sunt foarte mici pentru pertenerul strain.

Prin Legea nr. 57 / 10.07.1993 pentru modificarea si completarea Legii nr. 35 / 1991 se aduc unele noi reglementari, stabilindu-se un aport minim de 10.000 USD al partenerului strain, pentru a se putea beneficia de facilitatile oferite, in caz contrar aplicandu-se dispozitiile dreptului comun.

Se impun, de asemenea, unele dispozitii legale clare si executorii si cu privire la fenomenul ca persoane cu functii de conducere din conducerea unitatilor economice cu capital integral sau majoritar de stat au una sau mai multe societati comerciale private, personal, dar cel mai adesea prin rudele lor pana la gradul al doilea inclusiv. Efectiv, prevederile Legii nr. 78 / 1992 de modificare a art. 212 din Legea nr. 31 / 1990 privind societatile comerciale, au ramas fara aplicabilitate practica.

Se constata, de asemenea, la un numar foarte mare de societati comerciale sau regii autonome, ca in contractele de munca s-au stipulat prevederile ce dau posibilitatea insusirii sub diverse forme a veniturilor fara a fi supuse impozitarii.

La unele societati comerciale si regii autonome, trimestrial, se acorda ajutoare in natura sau bani, fara a fi cumulate cu salariile pe luna respectiva pentru a fi impozitate. Pentru aceasta s-au adus urmatoarele justificari: in contractul colectiv de munca al respectivelor societati s-au prevazut acesta facilitati si aceste ajutoare s-au acordat cu diferite scopuri, cu ocazia diferitelor sarbatori.

Prin acordarea unor asemenea ajutoare se maresc mult cheltuielile, diminuandu-se profitul, respectiv impozitul pe profit, de aceea prin actele normative in vigoare sunt necesare precizari cu privire la sumele ce se pot acorda salariatilor pe langa salariul cuvenit.

Un alt fenomen frecvent de eludare a legilor de catre agentii economici, se datoreaza faptului ca sunt multe cazurile de acte normative prin care nici nu se mai prevad sanctiuni pentru nerespectarea intocmai a prevederilor si termenelor stabilite prin respectivele normative. In loc sa se ia masuri pentru conformarea agentilor economici la lege, se "adapteaza" legea dupa acei agenti economici care nu o respecta, prin prelungirea repetata a termenelor de aducere la indeplinire. Aceste cazuri, tot mai frecvente, denota inconsecventa din partea legislativului, in aplicarea prevederilor legale, fenomen foarte daunator intr-o economie care se doreste a fi revigorata, amplificandu-se fenomenul de evaziune fiscala.

Prin H.G. nr. 26 / 1992 si prin normele de aplicare s-a prevazut obligativitatea efectuarii reevaluarii, iar agentilor economici cu capital privat li se recomanda sa aplice corespunzator prevederile respectivelor acte normative. Conform Decretului nr. 425 / 1991 privind stabilirea si incasarea impozitelor si taxelor locale, impozitul pe cladiri se recalculeaza in fimctie de noile valori ale cladirilor, rezultate in urma operatiunilor de reevaluare, incepand cu data de intai a lunii urmatoare celei in care s-a inregistrat in evidenta contabila modificarea patrimoniului, cu diferentele rezultate din reevaluare.

Unii agenti economici au respectat intocmai prevederile legale incepand actiunea de reevaluare in termenul prevazut de lege. Incepand cu luna iulie 1992, agentii economici au calculat si platit impozitul pe cladiri aferent valorii noi, valoare obtinuta dupa reevaluare. Cum valoarea cladirilor a crescut de 13-14 ori, cei care au fost corecti si au respectat dispozitiile legale, au platit in 1992 un impozit pe cladiri de circa 7 ori mai mare decat in conditiile in care nu ar fi facut reevaluarea, sau ar fi facut-o, dar s-au inregistrat cu ea in contabilitate in decembrie 1992.

Numerosi agenti nu au respectat insa prevederile legale. In loc sa se aplice sanctiuni, care de altfel nici nu au fost prevazute de H.G. nr. 26 / 1992, s-a amanat de mai multe ori termenul de finalizare al reevaluarii. Pentru cei care nu au platit ar trebui calculate majorari de intarziere pe perioada de la 01.07.1992 si pana la plata efectiva a acestora.

O noua practica de evaziune fiscala si de Curtea de Conturi, in cadrul societatilor comerciale cu capital integral sau majoritar de stat este aceea de a se acorda sume de bani in avans, pentru diverse servicii, care in final nu se efectueaza. In aceasta situatie, sumele respective sunt restituite fara dobanda, dupa o perioada de timp cand valoarea banilor reprezmta practic o treime din cea initiala. Aceste imprumuturi deghizate se acorda in special catre S.R.L.-urile in care sunt implicati reprezentanti ai conducerilor respectivelor societati de stat.




In parte, unele din aceste cauze care dau unda verde evaziunii fiscale, au fost inlaturate prin intrarea in vigoare incepand cu anul fiscal 1995 a O.G. nr. 70 / 20.08.1994 privind impozitul si care abroga vechile reglementari in materie. Chiar daca in art. 31 se stipuleaza mentinerea scutirilor prevazute de Legea nr. 12 / 1991 si Legea nr. 35 / 1991, modificarile ulterioare pentru persoanele juridice care s-au inregistrat la Registrul Comertului inainte de 01.01.1995 acopera totusi acel neajuns al Legii nr. 12 / 1991 care prevedea numai obligativitatea mentinerii societatii pe o perioada egala cu cea in care a fost scutita de impozit, neprevazand si obligativitatea obtinerii unui profit, dupa perioada de scutire.

Unul dintre factorii favorizanti ai fenomenului de evaziune fiscala este si complexitatea si multitudinea de legi fiscale care le fac greu de cunoscut, inteles si respectat. Astfel, in martie 1999, Presedintele Statului, in urma unor intalniri pe care le-a avut cu reprezentantii oamenilor de afaceri din Bucuresti si cu factori de decizie din Ministerul de finante, a propus infiintarea unei comisii prezidentiale formate din reprezentanti ai tuturor grupurilor de afaceri si de investitori romani si straini care sa elaboreze un cod al legilor fiscale. Se estimeaza ca, astfel se va ajunge la o simplifÓcare a legislatiei fiscale si, mai ales, la asigurarea unei stabilitati pe termen lung, a unei predictibilitati si continuitati a sistemului fiscal.

4.3. Contributia Garzii Financiare in descoperirea si combaterea††††

††††††††† fenomenului de evaziune fiscala

In conformitate cu competentele stabilite prin lege, Garda Financiara desfasoara un volum important de actiuni avand drept scop descoperirea si combaterea faptelor de evaziune fiscala. Diversitatea formelor de manifestare a evaziunii fiscale si amploarea prejudiciilor pe care aceasta le genereaza, impun in mod permanent perfectionarea metodelor de identificare si combatere, scop in care activitatea Garzii Financiare urmareste concomitent cresterea numarului de controale efectuate, sporirea eficientei acestora, actionarea asupra zonelor cu grad sporit de expunere la acest fenomen nociv pentru economia nationala, dar si perfectionarea activitatii de studiu si analiza avand drept scop cunoasterea exacta a cadrului legislativ, adoptarea continua a normelor de lucru si elaborarea unor proiecte de perfectionare a legislatiei in acest domeniu.†††††††††††††

In ceea ce priveste metodele, repetabilitatea si prejudiciile generate, se constata ca evaziunea fiscala se manifesta in principal prin:

1) Utilizarea facturilor fiscale false, apartinand unor firme fantoma, pentru justificarea provenientei unor marfuri sau pentru a motiva cheltuieli nereale, menite sa reduca nivelul impozitelor si taxelor datorate bugetului statului.

Astfel, S.C. ECOLOGICAL EUROPEAN BRAKES S.R.L., cu sediul in comuna Vanatori, jud. Galati, a prezentat pentru a justifica provenienta a 15.000 tone benzina COR 95 si 15.000 tone motorina in valoare de 354 miliarde lei, din care 46,7 miliarde T.V.A. si 61 miliarde lei taxa M.T.R., aprovizionate in anul 2000, facturi fiscale emise de S.C. RU-WO SERVICES S.R.L. Borsa, jud. Maramures.

Extinzandu-se verificarile, s-a constatat ca pretinsul furnizor, respectiv S.C. RU-WO SERVICES S.R.L. Borsa, este o firma fantoma, iar facturile fiscale sunt false.

Garda Financiara a calculat si a dispus ca S.C. ECOLOGICAL EUROPEAN BRAKES S.R.L. sa plateasca la bugetul statului 123 miliarde de lei, reprezentand impozite si taxe sustrase de la plata, cu majorari de intirziere aferente de 93 miliarde lei si au fost sesizate organele de cercetare penala pentru continuarea cercetarilor.

2) Prezentarea unor documente care sustin efectuarea de plati in numerar cu sume de ordinul miliardelor de lei, operatiuni care practic sunt imposibil de realizat, scopul lor fiind de a se justifica formal finalizarea unor tranzactii.

S.C. ALEX CEREAL S.R.L. Bucuresti a organizat in perioada iulie-noiembrie 2001 un sistem de achizitie a cerealelor pentru care a prezentat documente privind plata in numerar catre 36 de furnizori a sumei totale de 8,3 miliarde lei.

Verificarile incrucisate efectuate au demonstrat faptul ca pretinsii furnizori sunt firme fantoma, facturile de aprovizionare sunt false, la fel si chitantele care atestau platile in numerar.

Potrivit actelor normative in vigoare, Garda Financiara a dispus confiscarea contravalorii cerealelor, respectiv virarea la bugetul statului a 8,3 miliarde lei si au fost sesizate organele de politie pentru continuarea cercetarilor.

3) Efectuarea unor plati externe cu precadere catre zone recunoscute ca "paradisuri fiscale", pentru diverse operatiuni care nu pot fi cuantificate sau identificate in mod fizic, precum servicii de consultanta, management, know-how etc.

In aceeasi categorie pot fi incluse si platile externe reprezentand avansuri pentru achizitionarea unor marfuri, tranzactii nematerializate prin realizarea efectiva a importurilor si operatiunile de export care nu sunt urmate de repatrierea valutei.

Controlul desfasurat la reprezentanta dm Romania a societatii ASTRA EXPORT TRADING AB Suedia a scos in evidenta ca respectivul agent economic a platit unor firme din Cipru peste 2,1 milioane USD pentru servicii de consultanta si asistenta tehnica.

Dincolo de eficienta indoielnica a serviciilor prestate de firmele din Cipru s-a constatat ca reprezentantii acestui agent economic nu au calculat, nu au retinut si nu au virat la bugetul statului impozitul pentru veniturile realizate in Romania de persoanele nerezidente.

S-a calculat si s-a dispus plata la bugetul statului a sumei de 16 miliarde lei reprezentand impozite si taxe sustrase de la plata de catre reprezentanta din Romania a societatii ASTRA EXPORT TRADING AB Suedia.

4) Operatiuni de cesionare a actiunilor sau partilor sociale ale firmelor care inregistreaza datorii restante la bugetul statului, catre diversi cetateni straini, in majoritate arabi, care nu pot fi identificati.

In urma actiunilor de control privind modul de utilizare a banderolelor de marcare a bauturilor alcoolice de catre producatorii de bauturi alcoolice de pe raza judetului Bihor, s-a constatat ca asociatii societatilor S.C. FILAC EXTENSION S.R.L. Oradea si S.C. TREVOR S.R.L. Diosig au cesionat in cursul anului 2001 partile sociale catre persoane care nu pot fi identificate. Odata cu cesiunea partilor sociale au fost predate noilor asociati si administratori cantitatile de 767.241 bucati si respectiv 938.332 bucati banderole de marcare pentru bauturi alcoolice.

Intrucat nu s-au putut identifica noii asociati si administratori, nu s-au gasit nici un fel de documente de evidenta contabila, iar la Serviciul Monopol din cadrul D.G.F.P. Bihor nu s-a mai depus situatia utilizarii banderolelor, s-a procedat la calculul prejudiciului adus bugetului de stat conform art. 15, alin. 11 din O.G. nr. 23 / 11.08.1995 privind institutrea sistemului de marcare pentru tigarete, produse din tutun si bauturi alcoolice, republicata (M.O. nr. 374 / 23.12.1997), modificat de art. 8 din O.G. nr. 86 / 25.08.1998pentru modificareasicompletarea O.G. nr.23 / 1995 (M.O. nr. 315 / 27.08.1998), constand dintr-o suma egala cu valoarea accizelor si a T.V.A. aferenta produselor corespunzatoare cantitatilor de marcaje neutilizate si nejustificate.



Astfel, s-a calculat ca bugetul statului a fost prejudiciat cu suma de 3,9 miliarde lei in cazul S.C. FILAC EXTENSION S.R.L. si cu suma de 5,1 miliarde lei in cazul S.C. TREVOR S.R.L.

Au fost sesizate organele de cercetare penala.

5) Utilizarea zonelor defavorizate pentru obtinerea necuvenita a unor importante facilitati fiscale.

S.C. EURO BUSINESS S.R.L. Brad, jud. Hunedoara, avand ca administrator un cetatean iranian, a importat in perioada 2000 - 2002 carne in valoare de cca. 38 miliarde lei, beneficiind de facilitatile fiscale acordate firmelor ce-si desfasoara activitatea in zonele defavorizate.

Incalcand dispozitiile legale, reprezentantii acestui agent economic au livrat carnea catre diversi beneficiari, iar pentru a justifica formal prelucrarea acesteia, au intocmit si au inregistrat in contabilitate acte fictive. Prin actele savarsite, S.C. EURO BUSINESS S.R.L. Brad a creat bugetului statului un prejudiciu de cca. 16,8 miliarde lei, din care 15 miliarde lei reprezentand taxe sustrase de la plata cu ocazia vamuirii, situatie in care Garda Financiara a sesizat organele vamale pentru definitivarea impunerii si incasarii debitului.

6) Comertul clandestin cu produse agroalimentare, in principal carne, faina, legume si fructe, organizat in partea de vest a tarii, cu produse aprovizionate de pe piata ungara.

Astfel, in localitatea Pecica, situata la numai 30 km de punctul de trecere a frontierei, au fost identificate la domiciliul unor persoane, adevarate depozite de legume, fructe, carne de pasare, faina etc.

Marfa provine de pe piata ungara, este aprovizionata clandestin si apoi distribuita pe pietele agroalimentare dm zona, dar si din restul tarii.

Cetateanul CARPACIU TEODOR detinea la domiciliu peste 15 tone faina alba provenita din Ungaria, destinata comercializarii, iar in doua camioane au fost, de asemenea, identificate 33 tone faina care urmau sa fie transportate cu documente false spre Sibiu si Constanta. Toate aceste marfuri au fost confiscate, iar comerciantii au fost sanctionati contraventional.

S.C. ALEMANIA INTERNATIONAL TRADE S.R.L. din Timisoara a organizat un sistem fraudulos de distribuire a marfurilor alimentare provenite din cotrabanda, utilizand in vederea justificarii provenientei, 152 facturi fiscale false cu o valoare de peste 3,5 miliarde lei.

Prejudiciul calculat de organul de control al Garzii Fmanciare in acest caz este de 2,3 miliarde lei, iar faptele savarsite au caracter infractional, motiv pentru care a fost sesizat organul de cercetare penala.

7) Slaba preocupare a agentilor economici de a conduce cronologic si sistematic evidentele contabile si de gestiune, precum si de intocmire si depunere la termen a deconturilor fiscale, fapte aparent fara o gravitate deosebita, dar care sunt de cele mai multe ori la originea actiunilor ulterioare, de modificare sau distrugere a documentelor.

Deficiente de aceasta natura s-au constatat in cele mai multe din controalele efectuate, legislatia contabila fiind incalcata deopotriva de firmele cu un volum modest de afaceri, dar si de cele importante care au compartimente financiar-contabile si personal specializat.

Trasatura dominanta a celor mai multe dintre faptele de evaziune fiscala constatate, consta in caracterul organizat al retelelor care savarsesc asemenea fapte, cu implicarea unor firme fantoma care au rolul de a justifica provenienta unor marfuri si de a diminua nivelul impozitelor ce urmeaza a fi platite din respectivul lant infractional.

In toate aceste cazuri se utilizeaza documente cu regim special, in principal facturi fiscale, procurate pe cai ilegale si se asigura un circuit formal prin intermediul unui numar mare de agenti economici ingreunand controlul si reconstituirea ulterioara a debitelor.

Actiunile de control desfasurate pentru descoperirea si stabilirea prejudiciilor generate bugetului statului prin asemenea fapte presupun un volum important de activitate, cu antrenarea comisarilor din mai multe sectii teritoriale ale Garzii Fmanciare si in unele cazuri, datorita cadrului legislativ permisiv, prejudiciile nu mai pot fi recuperate.

Cele mai multe dintre actiunile de acest gen sunt finalizate cu formularea unor sesizari penale, context in care precizam ca in trimestrul I al anului curent Garda Financiara a transmis organelor abilitate un numar de 624 sesizari pentru prejudicii ce depasesc 600 miliarde lei.

Pentru 90% dintre sesizarile transmise se refera la prejudicii produse prin evaziune fiscala, savarsita in cele mai multe cazuri prin adevarate inginerii financiare si practici coruptive, avand drept consecinta diminuarea semnificativa a veniturilor ce se cuvin bugetrului statului.

O alta preocupare importanta a Garzii Financiare a fost in ultimul timp cea de perfectionare a normelor si metodelor de lucru, pentru a creste eficienta controalelor desfasurate.

Astfel, au fost elaborate norme de lucru avand drept scop asigurarea unei practici unitare pentru identificarea firmelor fantoma.

De asemenea, s-a organizat si se actualizeaza permanent baza de date a Garzii Financiare privind firmele fantoma.

Avand in vedere amploarea activitatilor desfasurate prin intermediul unor firme fantoma si mai ales consecintele grave pe care acestea le genereaza bugetului statului, Garda Fmanciara a elaborat recent un proiect de ordonanta de urgenta pentru combaterea activitatilor comerciale nelegale prin intermediul firmelor fantoma. Acest proiect formuleaza pentru prima data, din punct de vedere juridic, o definitie pentru fimele fantoma si propune masuri concrete, ferme, pentru impiedicarea activitatii acestora.

Astfel, desi pana in prezent exista, dispersate in diverse acte normative, mai multe prevederi care, in principiu interzic activitati de genul celor care se desfasoara prm intermediul firmelor fantoma, consideram ca, gruparea acestora intr-un singur act normativ, reformulate in functie de modul concret in care se desfasoara activitatile ilegale, concomitent cu stabilirea unor pedepse drastice, poate avea un impact putemic asupra segmentului din mediul de afaceri care este implicat si poate diminua sensibil evaziunea fiscala.



[1] D. D. SAGUNA, Drept financiar si fiscal, Ed. Eminescu, Bucuresti, p.1104


loading...











Document Info


Accesari: 6256
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2018 )