Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload






























CONCLUZII. MASURI PENTRU INCERCAREA CONTROLARII EVAZIUNII FISCALE IN VIITOR

Drept


CONCLUZII. MASURI PENTRU INCERCAREA CONTROLARII EVAZIUNII FISCALE IN VIITOR

6.1. Problema evaziunii fiscale



Practic evaziunea fiscala a existat din cele mai vechi timpuri si a fost generata de nevoia statului de a-si acoperii cheltuilelile in opozitie cu contribuabilii, decisi   sa-si apere prin orice mijloace avutul.

Din aceasta prima idee se poate desprinde urmatoarele aspecte foarte importante si anume ca la evaziunea fiscala o anumita cotributie o poate avea si statul, pe de o parte cat si contribuabilii, pe de alta parte. Vom incerca sa sustinem aceasta afirmatie cu argumente.

Rolul statului in favorizarea evaziunii fiscale.

Statul functioneaza prin intermediul puterilor sale si de aceea consideram ca este imperios necesar sa descriem care este, dupa parerea noastra, implicarea statului in cresterea evaziunii fiscale. In cele ce urmeaza vom face o trecere in revista a rolului fiecarei puteri a statului in proliferarea evaziunii fiscale.

Puterea Legislativa

Este evidenta implicarea puterii legislative in favorizarea evaziunii fiscale, prin aceea ca, la noi in tara, nu exista un sistem coerent, sistematizat si centralizat, in domeniul legislatiei fiscale.

Multimea de acte normative, care sunt supuse dezbaterii sau aprobarii parlamentului, nu fac decat sa duca, pe de o parte la necunoasterea acestor acte, atat de catre contribuabili, cat si de catre cei pusi sa puna in aplicare aceste legi, respectiv functionarii statului, iar pe de alta parte, acest lucru favorizeaza evaziunea fiscala, prin interpretarea incoerenta si arbitrara a legii.

Deoarece intre contribuabili si cei pusi sa ii verifice exista un permane 858y2421i nt razboi surd, dus prin cele mai variate si ingenioase metode, haosul legislativ creaza o serie de abuzuri din partea fuctionarilor publici, sau daca nu chiar abuzuri cel putin unele presiuni, manifestate in primul prin interpretari fortate ale legilor fiscale si, de multe ori la aplicarea literala a legii si, in consecinta aproape intoteauna, scoasa din contextul legii.

In sustinerea celor de mai sus, vine practica judicara cu statisticile sale, care arata fara putinta de tagada, ca marea majoritate a cauzelor in domeniul fiscal, care ajung in instanta sunt pierdute de stat.

Puterea Executiva

Deoarece conduce nemijlocit, puterea executiva, cunoaste cel mai bine modul in care se pot forma sau recupera veniturile sau creantele statului.

Cu toate acestea, executivul incurajeaza evaziunea fiscala mai mca nici o alta putere a statului. El reuseste acest lucru prin multimea de acte normative trimise spre vot parlamentului, sau si mai direct, prin insusi actele emise de el.

Numai taxa pe valoarea adaugata, modul de calcul, cotele de taxare respectiv, normele de aplicare a acestor acte normative au fost modificate numai in anul 1998 de cel putin 17 ori.

Nu vom mai vorbi aici despre modificarea celorlalte acte normative care legifereaza veniturile fiscale la bugetul statului, cum ar fi taxele vamale, impozilele la bugetul de stat si mai ales impozitele si taxele locale.

Modificarea frecventa atat a impozitelor, cat mai ales cuantumul lor, fac imposibila respectarea legislatiei fiscale. La noi in tara, apar peste noapte impozite si tot peste noapte dispar sau isi modifica cuantumul.

O vina si mai mare o are guvernul, prin intermediul Ministerului Finantelor, in crearea haosului fiscal, prin modificarea permanenta si incoerenta a tuturor formularelor fiscale, in asa fel incat este aproape imposibil pentru un contribuabil onest sa tina pasul cu aceste modificari.

O alta carenta a formularelor fiscale consta in modul greoi de completare si mai ales in modul greoi in care sunt concepute normele de aplicare si completare a acestor formulare.

Si aici vom exemplifica doar cu modificarile permanente a cotelor de impozitare pe venitul global si cu modificarea cuantumului deducerilor personale.

Crearea, in cadrul directiilor de finante a birourilor de consultanta fiscala - in sprijinul contribuabililor - nu rezolva aceasta problema, deoarece contribuabilii nu apeleaza cu suficienta incredere la acestea.

O alta carenta a guvernului in combaterea evaziunii fiscale, o reprezinta faptul ca statul renunta cu prea mare usurinta la venituri mari care i se datoreaza.

Vom exemplifica doar cu Hotaririle Guvemului care scutesc sau reesaloneaza impozitele marilor datornici ai statului, lasand in sarcina cetateanului sau a micilor contribuabili formarea bugetului de stat.

Pentru acoperirea cheltuielilor sale, statul a recurs la o politica fiscala pe cat de ingenioasa pe atat de paguboasa pentru evolutia societatii.

Aceasta politica consta in coborarea cat mai jos a materiei impozabile. Acest lucru inseanma inglobarea unor valori foarte mari in impzitele pe energie si materii prime.

Lucrul in sine, este deosebit de daunator societatii, deoarece duce la o egalizare fortata a impozitelor in randul societatii. Veniturile societatii nefiind egale, cei cu venituri mici vor fi din ce mai saraci, iar cei cu venituri mari vor fi din ce in ce mai bogati, deoarece cu totii platesc aceleasi impozite, dar veniturile unora sunt incomparabil mai mari decat al celorlalti.



Vom incerca sa exemplificam si aici: cheltuielile de intretinere, fiind foarte mari, iar veniturile unei mari parti a populatiei foarte mici s-a ajuns la situatia incare unii cetateni s-au trezit evacuati din propriile case, neputandu-si achita aceste cheltuieli.

In atare conditii, lupta pentru supravietuire fiind dramatica, contribuabilul nu se va mai da indarat de la nimic pentru a frauda statul, pentru ca, in mintea lui, ia nastere urmatoarea idee: "daca statul nu ma lasa sa traiesc, sau macar sa supravietuiesc, inseamna ca eu, nu datorez nimic acestui stat".

Un alt mod in care Guvernul incurajeaza evaziunea fiscala este acela prin care prin functionarii sai nu se preocupa de interesele contribuabililor, dar mai ales ii trateaza cu mult dezinteres, fara se implice in rezolvarea problemelor acestora.

Astfel, de exemplu, restituirile de T.V.A., de valori mari sunt pasate esaloanelor superioare, ingreunand activitatea agentilor economici.

De asemenea, in cazul in care functionarii publici nu respecta legea, in raporturile cu contribuabilii, nu sunt, sau sunt trasi foarte rar la raspundere.

Puterea Judecatoreasca

Puterea Judecatoreasca, are si ea influenta in incurajarea evaziunii fiscale, deoarece prin insasi natura sa, este chemata in primul rand, sa asigure echitatea tuturor in fata legii.

Puterea judecatoreasca, contribuie, intr-o oarecare masura la incurajarea evaziunii fiscale, prin solutiile contradictorii pe care le pronunta, creand in randul cotribuabililor o permanenta stare de nesiguranta.

In unele cazuri absolut neimportante s-au pronuntat sentinte foarte aspre, iar in cazuri de notorietate, sentintele au fost cat se poate de blande. Nu putem stabili cu precizie daca acest lucru se datoreaza sistemului sau numai unor magistrati. Totusi, din pricina mediatizarii excesive a acestor cazuri, a scazut increderea populatiei in randul justitiei, aslfel ca evaziunea fiscala, nu numai ca nu a fost tinuta sub control, dar a invatat contribuabilii sa-si ia masuri de precautie sporite, pentru a-si ascunde fraudele.

Contribuabilul este al doilea participant la evaziunea fiscala.

Contribuabilul este acea persoana care, are o anumita calitate, obtine un anumit tip de venit, in anumite conditii (de exemplu: persoana fizica romana cu domiciliul in Romania, pentru veniturile obtinute atat din Romania, cat si din strainatate).

Orice om este constient ca trebuie sa participe cu o parte din venitul sau la veniturile bugetului, stiind ca, de aceasta parte va benefīcia el insusi (atunci cand se imbolnaveste, cand are nevoie de justitie, scolarizare etc.).

O prima problema care ia nastere in mintea oricarui om este cuantumul impozitelor si taxelor datorate statului.

Daca acest cuantum depaseste posibilitatile sale reale de plata, el nu le va putea plati. In cazul in care impozitele sunt la limita suportabilitatii, contribuabilul se va gandi sa le fraudeze, iar in cazul ca impozitele sunt suportabile, in general, sub imperiul fortei coercitive a statului, el le va plati.

Ceea ce intereseaza in primul rand la contribuabil este mobilul care il determina sa-si plateasca sau nu contributiile datorate statului.

La noi in tara, la ora actuala, o mare parte a populatiei nu poate efectiv sa-si plateasca darile catre stat si atunci, cetateanul se afla in fata urmatoarei dileme: sau nu plateste, si atunci datorita penalitatilor si majorarilor de intarziere va ajunge sa fie executat silit de catre stat, sau incearca sa se sustraga de la plata darilor si atunci va ajunge in zona fraudei.

Vom aduce aici numai un exemplu, care ar trebui sa dea de gandit mult guvemantilor, si anume ca, tot mai multi cetateni refuza sa plateasca taxele radio-TV, sub pretext ca nu poseda aparate de acest fel fraudand statul care este proprietarul Radioteleviziunii.

In privinta persoanelor juridice, situatia in ceea ce priveste povara fiscala, este asemanatoare cu cea a cetateanului de rand. Personana juridica este pusa sa plateasca diferite impozite si taxe in momentul realizarii tranzactiilor si nu in momentul incasarii efective a banilor. Acest lucru duce la o decapitalizare rapida a intreprinderilor si implicit la reducerea activitatii, cu consecinta imediata a diminuarii veniturilor la bugetul statului.

Statul fiind intr-o continua foame de bani va fi nevoit sa mareasca fiscalitatea, ajungandu-se astfel la un cerc vicios.

Si in acest caz, intreprinderile vor incerca sa fraudeze statul, dar nu din dorinta de a se imbogati, ci din nevoia imperativa de a supravietui si de a nu da faliment.

Aici, este demn de amintit ca, in general, marii evazionisti, care au intr-adevar surse financiare considerabile, beneficiind de aparatori cu renume, scapa, in general, de efectele legii.

Un reputat economist, arata ca, cu cat impozitele si taxele aplicate asupra unui produs sunt mai mari, cu atat mai mare va fi dorinta de a-1 vinde in mod fraudulos, "la negru", deoarece din sumele astfel obtinute, se vor putea acoperi cheltuielile ocazionate de mita, trafic de influenta, angajarea de aparatori renumiti etc., plata marfii la furnizor si in plus va rezulta un casitg substantial.

Consideram ca daca statul va reusi sa reduca impozitele si taxele, si in plus sa realizeze o stabilitate si o coerenta legislativa pe termen lung, fenomenul de evaziune fiscala se va reduce, ba chiar mai mult vor creste veniturile la bugetul statului, datorita relansarii economice. Nimeni nu va fi tentat sa-si riste libertatea si bunastarea in schimbul neplatii unor taxe rezonabile.



6.2. Alinierea legislatiei romanesti la legislatia fiscala a statelor

din Uniunea Europeana

O problema care se pune din ce in ce mai frecvent este aceea de integrare a Romaniei in Uniunea Europeana. Printre alte conditii necesare aderarii, exista si una care se refera la controlul si limitarea evaziunii fiscale. Cum se va putea face acest lucru o data cu integrarea europeana si posibilitatea de miscare mult mai mare si mai usoara a evazionistilor, in spatiul european? Este foarte greu de raspuns.

Credem ca o prima etapa in limitarea eveziunii fiscale trebuie sa o constiuie alinierea legislatiei romanesti la legislatia Uniunii Europene. Au si fost facuti unii pasi in aceasta directie, de exemplu, in cazul vanzarilor intemationale de marfuri s-a format o ampla retea de uzante intemationale care se bucura de de o larga recunoastere si este cunoscuta sub denumirea de Regulile INCOTERMS.

Uniformizarea regulilor comerciale in domeniul comertului international s-a facut la Viena la 11 aprilie 1980, prin Conventia Natiunilor Unite asupra contractelor de vanzare intemationala de marfuri. Prin Legea nr. 24 / 1991, Romania a aderat la aceasta conventie.

Aceasta conventie nu este sigura reglementare in domeniul comercial la care Romania este parte.

Politica, ce guverneaza la ora actuala lumea, este o politica a globalizarii in general, si cu atat mai mult, in domeniul schimburilor comerciale se manifesta o tendinta a globalizarii.

Romania nu poate ramine indiferenta la aceste tendinte si in consecinta a aderat la mai multe tratate intemationale. mentiona in continuare urmatoarele:

"Carta de la Paris pentru o noua Europa", adoptata la 21 noiembrie 1990 semnata si de Romania, alaturi de celelalte tari europene, S.U.A. si Canada. Aceasta carta, care atinge o larga paleta de aspecte politice, economice, sociale si culturale ale Europei contemporane, doreste sa promoveze o noua era de democratie, pace si unitate, marcand sfarsitul perioadei de divizare a continentului.

Prmcipiile "Cartei de la Paris" au fost reluate in sinteza si in Documentele Conferintei la nivel inalt pentru securitate si cooperare in Europa (Helsinki, 9-11 iulie 1992), respectiv in "Deciziile de la Helsinki", cap.VII, "Cooperarea economica". Statele participante la aceasta conferinta - printre care si Romania - si-au propus ca obiectiv major in domeniul cooperarii economice intensificarea cooperarii intre ele in vederea realizarii unei dezvoltari economice durabile, precum si continuarea cooperarii in sprijinirea acelor state participante care sunt angajate in procesul de tranzitie spre economia de piata.

Documentul fundamental privind integrarea europeana a Romaniei il constituie "Acordul european instituind o asociere intre Romania, pe de o parte, si Comunitatile Europene si statele membre ale acestora, pe de alta parte, semnat la Bruxelles la 1 febmarie 1993".

Conform prevederilor acestui acord, unul din obiectivele esentiale ale asocierii il constituie "sa promoveze dezvoltarea comertului, precum si relatiile economice armonioase intre parti sprijinind dezvoltarea economica a Romaniei", precum si "sa asigure o baza pentru cooperarea economica". Elementele esentiale ale asocierii, care trebuie sa inspire politicile externe si interne ale partilor constau in respectarea principiilor democratice si a drepturilor omului stabilite in actul final de la Helsinki si Carta de la Paris pentru o Europa unita, precum si a principiilor economiei de piata.

Obiectivele si principiile de desfasurare a relatiilor economice internationale ale Romaniei sunt continute si in "Acordul intre Statele Asociatiei Europene a Liberului Schimb si Romania", semnat la Geneva la 10 decembrie 1992.

Romania obtine o serie de avantaje de pe urma aderarii la aceste conventii si tratate, dar trebuie sa si indeplineasca o serie de obligatii. Cele care intereseaza in cazul nostru sunt fraudele fiscale.

Romania trebuie sa ia toate masurile pentru stoparea fraudelor si a coruptiei generalizate de care este acuzata.

Pentru aceasta, prin aderarea la legislatia europeana, este posibila o mai usoara urmarire a tranzactiilor atat datorita faptului ca avem de-a face cu o legislatie uniforma cat si datorita sprijinului logistic oferit de statele europene. Pe de alta parte datorita Serviciului Interpol urmarirea internationala a infractorilor devine mult mai eficace. Toate aceste lucruri fac posibila o mai buna activitate antiinfractionala, nu numai in ceea ce privesc fraudele fiscale ci in oricare alt domeniu infractional, cum ar fī: traficul de droguri, traficul de carne vie, tranzitarea de arme si substante periculoase pe teritoriul Romaniei.

Exista multe alte masuri care pot duce la limitarea fenomenului de evaziune fiscala, cu conditia de a exista in randul fruntasilor tarii, nu numai oameni bine pregatiti, dar si bine intentionati.





Document Info


Accesari: 3595
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )