Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza






CONTRACTE COMERCIALE UTILIZATE IN RELATIILE DE AFACERI

Drept









loading...


ALTE DOCUMENTE

d aprobarea Regulamentului pentru organizarea si executarea serviciului de transport în regim de taxi si transport în regim de închiriere pe
Traficul ilicit de droguri si Terorismul
INITIERE IN AUDITUL SITUATIILOR FINANCIARE ALE UNEI ENTITATI
Aberatiile si infractiunile sexuale
PARTICULARITATI ALE ADERARII ROMANIEI LA UNIUNEA EUROPEANA
ASPECTE PRACTICE PRIVIND AUDITUL SISTEMELOR CALITATII
Atributele legale si efectele hotararii judecatoresti
EXAMENUL SITUATIILOR FINANCIARE
Introducere in dreptul european_vara 2008
EXCEPTIILE PROCESUALE - PARTEA GENERALA


CONTRACTE COMERCIALE UTILIZATE ÎN RELATIILE DE AFACERI

IV.1. Contractul comercial de vânzare-cumparare

* contract legat de productia de marfuri, constituie instrumentul juridic prin care se

realizeaza circulatia marfurilor;

* este utilizat pentru aprovizionarea cu materii prime, materiale necesare productiei si

pentru desfacerea marfurilor realizate;

* prin mijlocirea acestui contract, marfurile ajung de la producator la consumator;

* activitatea comerciala se realizeaza direct prin contractul de vânzare-cumparare si,

indirect, prin intermediari, prin contracte de intermediere: contract de mandat, de comision si de

consignatie;

* sediul materiei: Codul Comercial, titlul VI, Despre vânzare, art. 60-73.

* reglementeaza aspecte specifice 22322x235w ale vânzarii-cumpararii comerciale, care privesc pretul

vânzarii, transferul dreptului de proprietate si al riscurilor, consecintele nerespectarii obligatiilor.

*regulile generale ale vânzarii-cumpararii comerciale sunt aceleasi cu cele ale vânzarii -

cumpararii civile, fiind reglementate de Codul Civil în art 1294-1404;

* definitia vânzarii, conform art. 1294 C. Civ. : "Vinderea este o conventie prin care

doua parti se obliga între sine, una a transmite celeilalte proprietatea unui lucru si aceasta a plati

celei dintâi pretul lui";

*caractere juridice ale contractului de vânzare-cumparare:

1) contract bilateral (sinalagmatic) - da nastere unor obligatii în sarcina ambelor parti;

2) contract cu titlu oneros - ambele parti urmaresc obtinerea unor foloase patrimoniale;

3) contract comutativ - existenta obligatiilor asumate de catre partile contractante,

cunoscute din momentul încheierii contractului;

4) contract consensual - încheiat prin simplul acord de vointa al partilor contractante.

Astfel, art. 1295 C. Civ. prevede: "Vinderea este perfecta între parti si proprietatea este de drept

stramutata la cumparator, în privinta vânzatorului, îndata ce partile s-au învoit asupra lucrului si

asupra pretului, desi lucrul înca nu se va fi predat si pretul înca nu se va fi numarat."

IV.2. Contractul de comision

* în relatiile comerciale mandatul apare, de multe ori, ca un procedeu tehnic prea riguros,

* presupune cunoasterea de catre terti a persoanei mandatului, precum si a limitelelor

împuternicirii date de acesta mandatarului;

 36

* este un contract de mandat fara reprezentare sau cu o reprezentare indirecta;

* art. 405 C. Com.: "Comisionul are ca obiect tratarea de afaceri comerciale de catre

comisionar în socoteala comitentului. Între comitent si comisionar exista aceleasi drepturi si

obligatiuni ca între mandant si mandatar [...]", cu deosebirile stabilite în cod.

"Comisionarul este direct obligat catre persoana cu care a contractat, ca si cum afacerea

ar fi fost a sa proprie."

* definitie: comisionarul se obliga pe baza împuternicirii celelalte parti, comitent, sa

încheie anumite acte de comert, în nume propriu, dar pe seama comitentului, în schimbul unei

remuneratii, numita comision;

* caractere juridice ale contractului de comision:

1) contract bilateral (sinalagmatic) - da nastere la obligatii în sarcina comisionarului si

comitentului;

2) contract cu titlu oneros - prin încheierea contractului, ambele parti urmaresc

realizarea unui folos patrimonial;

3) contract consensual - ia nastere prin simplul acord de vointa al partilor semnatare.

IV.3. Contractul de leasing (A se vedea OG.nr. 51/1997, privind operatiunile de leasing

si societatile de leasing, republicata, M. Of. nr. 9 din 12 ianuarie 2000, cap 2 (cu modificarile si

completarile ulterioare esentiale prin Legea nr.287/2006, pentru modificarea si completarea

Ordonantei Guvernului nr. 51/1997 privind operatiunile de leasing si societatile de leasing, M. Of.

nr. 606 din 13 iulie 2006)).

* Leasingul este unul din cele mai raspândite mijloace de realizare a finantarilor, utilizat

si în plan international (legislatia comerciala internationala);

* este leasingul un contract comerciale în sensul clasic al cuvântului sau el este mai

degraba un ansamblu de contracte - de închiriere, de vânzare în rata, de locatie viagera?

*opinia dominanta în privinta naturii juridice a contractului de leasing: modalitate

contractuala de finantare la termen.

*Caractere juridice ale contractului de leasing ca un complex de contracte:

1) contract de vânzare-cumparare - prin care se achizitioneaza bunul solicitat de

utilizator;

2) contract de mandat - prin care sunt stabilite elementele vânzarii si concomitent se

realizeaza operatiunile tehnice si formalitatile administrative necesare;

3) contract de locatie - cu durata si ratele determinate din cota parte din valoarea de

intrare a bunului si a dobânzii de leasing (leasingul financiar) si din cota de amortizare calculata

conform reglementarilor în vigoare, si un beneficiu stabilit de catre partile contractante (leasingul

operational);

4) o promisiune unilaterala de vânzare în favoarea utilizatorului.

*Concluzie: leasingul este un contract propriu de finantare, fiind o fuziune de tehnici

juridice.

*Terminologia corecta : - pentru operatiuni de leasing: - totalitatea raporturilor

tripartite implicate

-pentru contractul de leasing - actul încheiat între finantator si

utilizator

* Caractere juridice ale contractului de leasing:

1) contract bilateral (sinalagmatic) - da nastere la obligatii în sarcina ambelor parti -

locator - finantator si utilizator (spre deosebire de operatia de leasing bazata pe o relatie

trilaterala: furnizor-finantator, utilizator);

2) contract cu titlu oneros - prin încheierea contractului, ambele parti urmaresc

realizarea unui folos patrimonial;

3) contract cu executare succesiva - obiectul contractului se considera a fi îndeplinit,

dupa parcurgerea etapelor prevazute în contract, având ca finalitate achizitionarea bunului

 37

finantat prin contract si transferarea dreptului de proprietate de la finantator la utilizator, care

devine proprietar, odata cu achitarea ultimei rate din contract;

4) contract intuitu personae;

5) contract consensual - ia nastere prin simplul acord de vointa al partilor semnatare.

IV.4. Contractul de cont curent

* partile se înteleg ca în loc sa achite separat si imediat creantele lor reciproce, izvorâte

din prestatiile facute de catre una catre cealalta, lichidarea sa se faca la un anumit termen, prin

achitarea soldului de catre partea care va fi debitoare;

* partile contractante se numesc corentisti;

* prestatiile pe care le fac se numesc remize sau rimese si constau în operatiuni prin care

o parte pune la dispozitia celeilalte parti o valoare patrimoniala de orice fel, urmând ca suma

cuvenita transmitatorului sa fie depusa în cont curent;

*rimesa poate consta în: o suma de bani efectiv platita; orice titlu de credit remis (cambie,

bilet de ordin, CEC, ordin de plata etc.) si orice credit concedat (ex: pretil datorat ca urmare a

unei vânzari de marfuri);

*rimesele sunt facultative: un conrentist nu poate obliga pe celalalt sa-i faca rimese, dar

este firesc ca rimesele reciproce sa existe deoarece contractul de cont curent nu este un contract

de împrumut (propriu-zis), ci un contract de rezultat, accesoriu, conex cu unul sau mai multe acte

obiective de comert;

* contractul de cont curent poate fi încheiat de:

- un comerciant angrosist si unul detailist pentru toata seria continua de vânzari

comerciale intervenite între ei;

- între un comerciant si un comisionar;

- între un comerciant si reprezentantul sau etc.;

*sediul materiei: art. 3 Cod Comercial nu enumera contractul de cont curent printre

actele de comert obiective, reglementarea fiind consacrata art. 370-373.

- conform art. 6 alin (2) din C. Com., contul curent este fapta de comert daca are o cauza

comerciala: "Contul curent si cecul nu sunt considerate ca fapte de comert, în ce priveste pe

necomercianti, afara numai daca ele n-au o cauza comerciala";

*caractere juridice ale contractului de cont curent:

1) contract bilateral (sinalagmatic) - partile se obliga sa se crediteze reciproc pentru

prestatiile facute;

2) contract « intuitu personae » - identitatea persoanei cu care se încheie contractul de

cont curent este determinata prin consimtamântul exprimat la nasterea conventiei;

3) contract consensual - ia nastere prin simplul acord de vointa al partilor semnatare;

4) contract cu titlu oneros - prin încheierea contractului, ambele parti urmaresc

realizarea unui folos patrimonial, pentru sumele înscrise în contul curent curg dobânzi "în debitul

primitorului, de la data înscrierii" (art. 370 pct. 3 C. com);

5) contract cu executare succesiva în timp, prin remiteri reciproce si alternante;

6) contract accesoriu - se încheie în vederea executarii altui contract sau a altor

contracte între aceleasi parti. Poate fi conceput ca un contract autonom numai daca este încheiat

între doua banci.

IV.5. Contractul de transfer de tehnologie

IV.5. 1. Contractul de franciza

*Reglementare, notiune si caractere juridice

*Sediul materiei în dreptul intern: O.G.nr.52/1997 privind regimul juridic al francizei,

aprobata prin Legea nr. 79/ din 9 aprilie 1998, pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr.

52/1997 privind regimul juridic al francizei, M. Of. nr. 147 din 13 aprilie 1998.

 38

* Sediul materiei în dreptul comunitar: Regulamentul nr. 4087/88, care, fara sa

stabileasca un cadru juridic complet, face referire la diferite forme ale francizei;

* definitie: franciza este un sistem de comercializare bazat pe o colaborare continua între

persoane fizice sau juridice, independente din punct de vedre financiar, prin care o persoana

denumita francizor, acorda unei alte persoane, denumita beneficiar, dreptul de a exploata sau de a

dezvolta o afacere, un produs, o telmologie sau un serviciu;

*caracterele juridice ale contractului de franciza sunt urmatoarele: consensual,

sinalagmatic, cu executare succesiva, intuitu personae si de adeziune;

* categorii de franciza: cele mai cunoscute forme de franciza sunt:

- franciza de productie sau industriala; franciza de distributie, franciza de servicii si

master franchise sau franciza principala

1. Franciza industriala vizeaza productia de bunuri si consta în autorizarea francizatului

de catre francizor, prin mijlocirea unei licente, sa fabrice sub marca francizorului produsele

acestuia. Francizorul acorda consultanta manageriala pregateste personalul, ofera asistenta tehnica

si comerciala, know-how-ul , dreptul de a folosi marca si alte drepturi de proprietate industriala si

intelectuala.

2. Franciza de distributie da dreptul francizatului sa vânda diferite produse sub marca,

fie a producatorului, fie a angrosistului.

3. Franciza de servicii este cea mai raspândita si este franciza prin care francizorul, care

~ pus la punct o metoda sau o tehnica specifica de prestare de servicii, autorizeaza pe francizat sa

utilizeze aceste metode si tehnici în prestarea aceluiasi gen de servicii.

4. Franciza principala (master franchise) este franciza în care francizorul principal

acorda altei persoane, subfrancizor, în schimbul unei compensatii financiare directe sau indirecte,

dreptul de a exploata o franciza în vederea încheierii de contracte de franciza cu terti francizati;

*efectele contractului de franciza : contractul de franciza genereaza drepturi si obligatii

în sarcina ambelor parti contractante.

IV.5.2. Contracte de licenta

*definitie:

În acceptiunea larga a cuvântului, contractul de licenta este o întelegere scrisa între doua

parti, prin care una, numita titular, se angajeaza sa-i cedeze celeilalte, numita beneficiar, dreptul

de a folosi brevete de inventie, procedee tehnice, documentatii tehnice, scheme operatorii de

productie, metode de exploatare a masinilor, metode de tratare a produselor, marci de fabrica,

marci de comert si marci de serviciu, contra unui pret, în conditii si pe perioade determinate.

În concluzie, prin contractul de licenta se întelege transmiterea de catre titularul unui

brevet, numit licentiator, a dreptului de folosinta al unei inventii sau inovatii unui beneficiar,

numit licentiat;

*caractere juridice ale contractului de licenta:

- consensual, sinalagmatic, intuitu personae, inaccesibil în lipsa unei prevederi exprese

(care nu poate fi cedat);

*obiectul contractului: autoritatea sau acordarea dreptului ca o licenta sa fie folosita de

partener;

* Contractul de licenta nu implica deci un act de dispozitie asupra dreptului exclusiv din

brevet. Licentiatul transmite numai folosinta dreptului de exploatare, care poate fi totala sau

partiala;

*formele contractului - în functie de întinderea drepturilor care se atribuie prin contract,

acesta poate fi de doua feluri:

a) licenta exclusiva, prin care licentiatorul renunta la posibilitatea de a mai acorda alte

licente, licentiatul având un drept exclusiv de utilizare a inventiei;

 39

b) licenta neexlusiva sau simpla, prin care licentiatorul are dreptul de a utiliza sau

transmite brevetul, iar licentiatul de a folosi inventia în conditiile convenite.

* a) dupa caracterul lor, licentele exclusive prezinta mai multe forme:

a.1.) licente nelimitate sau depline (licentiatorul beneficiaza de exclusivitate pe toata

durata de valabilitate a brevetului);

a.2.) licente nelimitate (dreptul de folosire a inventiei este exclusiv, prezinta unele

îngradiri);

* b) licentele neexclusive pot fi:

b.1.) licente neexclusive depline;

b.2.) licente neexclusive limitate.

* Efectele contractului: obligatii pentru licentiator si pentru licentiat:

- obligatii pentru licentiator: are obligatia de a asigura beneficiarului o exploatare optima

a inventiei si de a garanta existenta dreptului acordat;

- obligatii pentru licentiat: care este tinut sa foloseasca inventia în conditiile stabilite si

sa plateasca pretul. Pretul se poate plati prin folosirea mai multor modalitatii: - o suma forfetara

integrala; o suma globala initiala; un procent royally, aplicat la valoarea productiei sau a

vânzarilor.

* În caz de nerespectare a obligatiilor contractuale, în raport de gravitatea încalcarii,

partea prejudiciata poate cere plata de compensatii sau anularea contractului.

* Încetarea contractului de licenta:

- prin expirarea duratei pentru care licenta a fost acordata;

- prin intrarea investitiei în domeniul liberei concurente, dupa perioada stabilita de lege.

IV.5.3. Contractul de know-how

*definitie: "Contractul de know-how este contractul prin care una dintre parti, numita

furnizor, transmite celeilalte parti, numita beneficiar, contra unei redevente, cunostinte tehnice

nebrevetabile sau brevetabile, dar nebrevetate, necesare pentru fabricarea, functionarea,

întretinerea sau comercializarea unor marfuri ori pentru elaborarea si punerea în lucrare a unor

tehnici sau procedee";

* cunostintele tehnice care alcatuiesc know-how-ul pot avea ca suport obiecte, elemente

tehnice sau instructiuni;

* daca partile nu stipuleaza altfel, furnizorul know-how-ului îsi pastreaza deopotriva

dreptul de a transmite tertelor persoane cunostinte ce-i formeaza obiectul si dreptul de a le utiliza

el însusi. Beneficiarul dintr-un contract anterior este îndreptatit sa se prevaleze de conditiile mai

favorabile acordate de furnizor beneficiarilor subsecventi. Clauza de exclusivitate nu poate fi

opusa furnizorului know-how-ului, daca partile nu prevad contrariul în contract;

* în absenta unei stipulatii exprese în sens contrar, know-how-ul nu poate fi transmis de

beneficiar. Îndreptatirea beneficiarului de a utiliza cunostintele transmise de furnizor priveste

orice aplicatie a acestora;

* ca o aplicatie specifica principiului colaborarii partilor dintr-un contract comercial

international, contractantii know-how-ului au obligatia de a-si comunica reciproc toate aplicatiile

acestuia pe care nu le-au prevazut la data încheierii contractului, dar pe care le considera posibile

si intentioneaza sa le înfaptuiasca.

* natura juridica a contractului de know-how:

1) contractul de know how nu este un contract de licenta a unui brevet:

- prima precizare care se impune este înlaturarea confuziei care se face între acest

contract si contractul de licenta asupra unui brevet. Aceasta confuzie provine din faptul ca knowhow-

ul este gresit considerat un drept de proprietate industriala, adica un drept exclusiv, privativ,

un monopol de exploatare, caracter pe care legea îl recunoaste exclusiv titularului unui brevet;

* posesorul de know-how nu are un drept de proprietate industriala, tertii putând utiliza

cunostintele ce-i formeaza obiectul daca le dobândeste prin experienta proprie;

 40

* în consecinta, în timp ce contractul de licenta transmite unei alte persoane dreptul de a

exploata inventia brevetata, ceea ce implica obligatia pentru titularul de brevet de a nu exercita

dreptul de interdictie pe care legea i-l atribuie spre a-l ocroti împotriva tertilor, contractul de

know-how transmite dreptul la cunostintele furnizorilor catre beneficiar cu efectele relative (res

inter alios acta);

* daca, prin contractul de licenta, titularul brevetului îti asuma o obligatie de a nu face,

posesorul contractului de know-how da nastere, dimpotriva, în persoana furnizorului, la o

obligatie de a face;

2) contractul de know how se deosebeste de contractul de vânzare-cumparare sau

locatia de lucruri.

- contractul de know-how se deosebeste si de contractul de vânzare-cumparare sau de

locatie de lucruri, deoarece el nu poate transmite cu efecte erga omnes proprietatea sau folosinta

elementelor încorporate pe care le presupune în mod necesar. El trebuie diferentiat si de

contractul de antrepriza, deoarece obligatia pe care o creeaza în sarcina furnizorului de know-how

nu este o obligatie de rezultat, cum este aceea a antreprenorului, ci una de mijloace;

* caracterizare: elementele care determina continutul contractului de kow how sunt:

1. Abilitatea tehnica

2. Experienta tehnica

3. Cunostintele tehnice

4. Procedee si mijloace tehnice de aplicare

5. Ansamblul de cunostinte know-how

1. Abilitatea tehnica - abilitatea include atât mechanical skill (abilitatea naturala a

specialistului), cât si additional skill sau superior skill (dexteritatea sau abilitatea pe care

specialistul a dobândit-o în procesele tehnice).

2. Experienta tehnica - experienta dobândita de specialist - rezultat al unei practici

îndelungate în domeniul tehnic respectiv.

3. Cunostintele tehnice - se refera la cunostintele dobândite în tehnica curenta, cunostinte

rezultate din asimilarea progresului tehnic, cunostinte privind administrarea întreprinderii etc.

4. Procedee si mijloace tehnice de aplicare - se refera la o grupare de operatii tehnice

dispuse într-o ordine anumita vizând finalizarea operatiunii principale.

5. Ansamblul de cunostinte know-how, determinate prin cele patru elemente, nu sunt

brevetate fie datorita faptului ca nu au atins un grad suficient de noutate, fie datorita lipsei de

interes;

* clasificarea contractelor de know-how: în functie de:

a) Complexitatea actiunii. În functie de complexitatea actiunilor de efectuat sunt:

1. Contracte prin care se transfera o tehnologie sau un procedeu tehnic determinat, prin

acte simple.

2. Contracte având acelasi obiect, transferat prin acte complexe si succesive (care sunt

stabilite în mai multe faze).

3. Contracte prin care se transfera procedee tehnice sau produse rezultate din cercetari

proprii.

b) Interferarea cu alte operatiuni. În functie de gradul de interferare cu alte operatiuni

sunt:

1. Contracte de know-how pur, când suntem în prezenta unui transfer care nu e

conditionat de o alta operatiune.

2. Contracte de know-how combinat, când transferul e un accesoriu ori o consecinta a

altor operatiuni.

3. Contractul de know-how complementar, atunci când conditiile de transfer "necesare

realizarii unor conventii distincte, se stabilesc separat;

* încetarea contractului de kow how:

- expirarea termenului stipulat;

 41

- denuntarea;

- rezilierea.

IV.5.4. Contractul de engineering

* definitia activitatii de engineering: Prin engineering se întelege o activitate complexa

cuprinzând operatiile cele mai diverse, de la prestatiile de servicii de ordin intelectual -

transmiterea de idei, conceptii, planuri, schite etc., executari de lucrari, cuprinzând realizari de

instalatii si punerea lor în functiune - pâna la furnizari de materiale necesare executarii acestor

lucrari de constructii, montaje etc.;

* etimologia cuvântului: - termen american: engineering în traducere = inginerie;

- conform doctrinei franceze privind originea cuvântului si

definitia ingineriei (engineering), ingineria ca atare, este neologismul oficial pentru care s-a optat

în 1973, derivat din cuvântul inginer, pentru a traduce cuvântul american engineering.

* Engineering - activitate intelectuala. Continuând cercetarea naturii activitatii de

engineering, dincolo de o simpla definitie lapidara s-ar parea ca este vorba, la baza, de o activitate

intelectuala, fundamentata pe cunoastere, experienta, efort intelectual, inteligenta si imaginatie.

Este un demers rational, motivat de un scop precis si organizat de maniera sistematica.

* Engineering - activitate rentabila. Engineering este, cert o activitate intelectuala, dar

ea nu este deloc depersonificata. Chiar, dimpotriva, ea este o puternica pârghie de optimizare a

investitiilor. Apare ca o evidenta pentru elaborarea sau alegerea proceselor tehnice, realizând si

gestionarea lor.

* Engineering - activitate ce contribuie la progresul tehnic. Dezvoltarile precedente

lasa sa se ghiceasca rolul activitatii de engineering în progresul tehnic. O întreprindere care se

consacra în exclusivitate activitatii sale de productie nu este în stare sa cunoasca progresele

tehnice survenite în alte domenii, si care ar putea fi transpuse în domeniul sau cu pretul unei

adaptari;

* la cererea sa, o societate de engineering în calitate de "pazitor tehnologic", dupa

expresia profesionistilor, îl poate aviza de noutatile utilizabile si sa-si asume, daca este cazul,

transformarile necesare.

IV.6. Aplicarea prevederilor din Legea Concurentei nr. 21/1996 acordurilor de

transfer de tehnologie

* sediul materiei:

1. Regulament din 4 mai 2005, privind exceptarea acordurilor de transfer de tehnologie

de la aplicarea prevederilor art. 5 alin. (1) din Legea concurentei nr. 21/1996, emis de Consiliul

Concurentei (M. Of. nr. 429 din 20 mai 2005);

2. Instructiuni din 23 iunie 2005, privind aplicarea art. 5 din Legea concurentei nr.

21/1996 acordurilor de transfer de tehnologie, emis de Consiliul Concurentei (M. Of. nr. 659 din

25 iulie 2005);

3. Ordin nr. 82 din 4 mai 2005, pentru punerea în aplicare a Regulamentului privind

exceptarea acordurilor de transfer de tehnologie de la aplicarea prevederilor art. 5 alin. (1) din

Legea concurentei nr. 21/1996, emis de Consiliul Concurentei (M. Of. nr. 429 din 20 mai 2005);

4. Ordin nr.148 din 23 iunie 2005, pentru punerea în aplicare a Instructiunilor privind

aplicarea art. 5 din Legea concurentei nr. 21/1996 acordurilor de transfer de tehnologie, emis de

Consiliul Concurentei (M. Of. nr. 659 din 25 iulie 2005).

IV.7. Oficiul Român pentru stiinta si tehnologie pe lânga Uniunea Europeana

* sediul materiei: HG nr. 787/2005 privind aprobarea înfiintarii Oficiului Român pentru

Stiinta si Tehnologie pe lânga Uniunea Europeana (M. Of. nr. 696 din 2 august 2005)


Document Info


Accesari: 4770
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.

 


Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2014 )