Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































Drepturile subiective

Drept












ALTE DOCUMENTE

Istoria dreptului roman
CERERE DE SECHESTRU ASIGURATOR ASUPRA BUNURILOR MOBILE ALE CHIRIASULUI
Drepturile subiective

Drepturile subiective

          S-a spus despre dreptul subiectiv ca este fie o putere conferita persoanelor de lege sau contract, fie ca o posibilitate garantata de lege în virtutea careia acea persoana poate sa aiba o conduita sau poate sa ceara altuia sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva.



         Doctrinar, drepturile subiective au fost clasificate în mai multe categorii. Într-o prima clasificare se face distinctia între drepturile absolute si drepturile relative, avându-se drept criteriu gradul de opozabilitate a diferitelor dreptur 757r1714h i subiective.

          Drepturile absolute - Sunt acelea care pot fi opuse oricaror persoane în sensul ca toate celelalte persoane au îndatorirea generala de a se abtine de la savârsirea oricarei actiuni prin care s-ar aduce atingere drepturilor subiective.

          Drepturile relative - Pot fi opuse doar unor persoane determinate, în sensul ca ele genereaza obligatia corelativa doar pentru o persoana sau persoane determinate.

          Aceasta clasificare a fost obiectata în literatura de specialitate pe considerentul ca orice drept subiectiv se impune respectului tuturor celorlalte persoane care sunt datori sa nu faca nimic de natura sa stânjeneasca exercitiul dreptului subiectiv de catre titularul sau.

          S-a aratat ca este adevarat ca vânzatorul unui bun nu poate cere decât cumparatorului sa-i plateasca pretul, dar este la fel de adevarat ca nici o persoana nu poate face ceva sa-l împiedice pe vânzator sa exercite acest drept. De aceea s-a apreciat ca drepturile absolute se distinge de drepturile reale prin modul în care ele pot fi exercitate; aceasta deoarece un drept absolut poate fi exercitat direct, nemijlocit, de catre titularul sau, pe când un drept real poate fi exercitat doar daca se observa si concursul unei alte persoane.

          În categoria drepturilor cu exercitare directa s-a concurat o categorie speciala de drepturi subiective, care a existat din totdeauna, dar care nu a fost semnalata: categoria drepturilor potestative.

          Aceste drepturi se caracterizeaza, în principal, fiind aceea ca nu au ca obiect un bun (ca drepturi reale) si nici o prestatie (drept de creanta) ce au ca obiect o situatie juridica asupra careia titularul drepturilor poate sa intervina unilateral fie pe calea unui act juridic unilateral, fie pe calea unei actiuni în justitie.

          Pe de alta parte între titularul dreptului potestativ si persoana implicata în situatia juridica care formeaza obiectul dreptului exista o legatura caracterizata prin supunere, în sensul ca aceste persoane nu se pot opune în calea exercitarii dreptului potestativ. Asa de pilda, intra în categoria drepturilor potestative dreptul de optiune succesorala, dreptul de a accepta sau de a renunta la o mostenire, dreptul de a denunta unilateral un contract, dreptul de preemtiune (dreptul de a fi preferat fata de altii în cazul în care se vinde un teren).

 

Drepturile patrimoniale si drepturile nepatrimoniale

          Drepturile patrimoniale - Acelea care au un continut care poate fi evaluat si exprimat în bani.

          Drepturile nepatrimoniale (extrapatrimoniale) - Acelea care au un continut ce nu poate fi evaluat si exprimat în bani.

          Distanta dintre aceste doua categorii de drepturi prezinta utilitate practica din mai multe puncte de vedere.

a)    Drepturile patrimoniale pot fi exercitate, de regula, atât personal cât si prin reprezentant, în timp ce drepturile nepatrimoniale pot fi exercitate, de regula, doar personal si numai exceptional prin reprezentant.

b)    Drepturile patrimoniale sunt, de regula, transmisibile (cesibile), în timp ce drepturile nepatrimoniale sunt incesibile (netransmisibile).

c)     Actiunea în justitie prin care se apara sau se valorifica drepturile patrimoniale sunt prescriptibile extinctiv, adica se sting daca nu au fost exercitate în termenul prevazut de lege, în vreme ce actiunile care valorifica drepturile patrimoniale sunt, de regula, imprescriptibile si, doar prin exceptie, prescriptibile.

Consecintele care rezulta din încalcarea unor drepturi difera dupa cum acestea sunt patrimoniale ori nepatrimoniale, la fel cum difera si mijloacele juridice prin care se înlatura aceste consecinte. Astfel, atunci când unei persoane i s-a încalcat un drept patrimonial, consecinta acestei încalcari este, invariabil, o paguba de natura patrimoniala, iar mijloacele juridice prin care se înlatura aceasta consecinta este obligarea autorului faptei ce a cauzat acest prejudiciu la repararea lui fie în natura, fie prin echivalent banesc (despagubiri banesti).




În cazul încalcarii unor drepturi personale nepatrimoniale consecintele pot fi atât de natura nepatrimoniala, cât si de natura patrimoniala si tot astfel sunt si mijloacele juridice prin care se încearca înlaturarea acestei consecinte.

Mai întâi, potrivit art. 54, Decretul nr. 31/1954: "Cel caruia i-a fost încalcat un drept personal nepatrimonial poate cere instantei sa dispuna încetarea savârsirii faptei care a adus atingere drepturilor personale napatrimoniale".

Totodata, cel caruia i s-au încalcat asemenea drepturi poate cere instantei sa oblige pe autorul faptei care a încalcat drepturile sa îndeplineasca orice masuri socotite necesare de catre instanta spre a ajunge la restabilirea dreptului atins, iar, potrivit art. 55: "Daca autorul încalcarii nu îndeplineste în termen stabilit prin hotarâre faptele destinate sa restabileasca dreptul încalcat, instanta de judecata va putea sa-l oblige la plata în folosul statului a unei amenzi pentru fiecare zi de întârziere".

Ţinând seama de aceasta dispozitie, înlaturarea consecintelor încalcarii unui drept nepatrimonial se face, de regula, prin mijloace specifice nepatrimoniale. Atunci când încalcarile unui drept personal nepatrimonial are consecinte patrimoniale, autorul încalcarii poate fi obligat la plata unor despagubiri banesti menite sa înlature aceste consecinte patrimoniale care constau într-o paguba.

De pilda, daca unei persoane îi este atins dreptul la sanatate sau integritate corporala, iar restabilirea acestora presupune anumite cheltuieli, autorul încalcarii poate fi obligat sa le suporte. Daca vatamarea integritatii corporale cauzeaza o diminuare a capacitatii de munca si, în mod corespunzator, o diminuare a câstigului din munca, autorul încalcarii poate fi obligat sa suporte diferenta dintre câstigul realizat anterior si câstigul actual.

Încalcarea unui drept personal nepatrimonial poate justifica acordarea de daune morale, care se concretizeaza în niste sume de bani platite cu acelasi titlu. Denumirea de daune este improprie în acest caz, deoarece notiunea de dauna este sinonima cu cea de despagubire, iar despagubirea este un echivalent banesc al unui prejudiciu patrimonial. Daunele morale nu se acorda ca un echivalent banesc al vreunui prejudiciu patrimonial.

Se spune ca daunele morale sunt niste compensatii banesti cu caracter subsidiar, menite sa permita celui vatamat într-un drept nepatrimonial sa înlature neajunsurile rezultate din încalcarile acelui drept, neajunsuri care pot consta în limitarea posibilitatilor de integrare familiara si sociala a celui în cauza.

 

Drepturile patrimoniale

a)    Drepturi de creanta - Acelea care confera titularilor lor îndreptatirea de a cere unei alte persoane sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva.

b)    Drepturi reale - Acelea care confera titularului lor posibilitatea de a exercita în mod direct o seama de atributii cu privire la un bun.

Drepturile reale au ca obiect un bun, iar drepturile de creanta au ca obiect o prestatie, care se refera la un bun.

            Drepturile reale sunt limitate la numar, ele putând fi constituite doar în masura în care legea le admite în mod expres, în timp ce dreptul de creanta, denumite si drepturi personale sunt nelimitate la numar, ele fiind rezultatul vointei partilor exprimate în contracte.

          În limita libertatii contractuale, partile pot sa constituie orice drept de creanta, cu orice continut.

          Drepturile reale principale - Cuprind drepturile de proprietate si o serie de alte drepturi reale constituite în folosul altor persoane decât proprietarul.

          Drepturile reale accesorii - Cum sunt ipoteca si gajul sunt denumite accesorii, deoarece nu au o existenta de sine statatoare, rostul lor fiind acela de a însoti întodeauna si de a garanta drepturile de creanta.












Document Info


Accesari: 5731
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )