Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































Drepturile subiective

Drept












ALTE DOCUMENTE

Istoria dreptului roman
CERERE DE SECHESTRU ASIGURATOR ASUPRA BUNURILOR MOBILE ALE CHIRIASULUI
Drepturile subiective

Drepturile subiective

          S-a spus despre dreptul subiectiv ca este fie o putere conferita persoanelor de lege sau contract, fie ca o posibilitate garantata de lege īn virtutea careia acea persoana poate sa aiba o conduita sau poate sa ceara altuia sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva.



         Doctrinar, drepturile subiective au fost clasificate īn mai multe categorii. Īntr-o prima clasificare se face distinctia īntre drepturile absolute si drepturile relative, avāndu-se drept criteriu gradul de opozabilitate a diferitelor dreptur 757r1714h i subiective.

          Drepturile absolute - Sunt acelea care pot fi opuse oricaror persoane īn sensul ca toate celelalte persoane au īndatorirea generala de a se abtine de la savārsirea oricarei actiuni prin care s-ar aduce atingere drepturilor subiective.

          Drepturile relative - Pot fi opuse doar unor persoane determinate, īn sensul ca ele genereaza obligatia corelativa doar pentru o persoana sau persoane determinate.

          Aceasta clasificare a fost obiectata īn literatura de specialitate pe considerentul ca orice drept subiectiv se impune respectului tuturor celorlalte persoane care sunt datori sa nu faca nimic de natura sa stānjeneasca exercitiul dreptului subiectiv de catre titularul sau.

          S-a aratat ca este adevarat ca vānzatorul unui bun nu poate cere decāt cumparatorului sa-i plateasca pretul, dar este la fel de adevarat ca nici o persoana nu poate face ceva sa-l īmpiedice pe vānzator sa exercite acest drept. De aceea s-a apreciat ca drepturile absolute se distinge de drepturile reale prin modul īn care ele pot fi exercitate; aceasta deoarece un drept absolut poate fi exercitat direct, nemijlocit, de catre titularul sau, pe cānd un drept real poate fi exercitat doar daca se observa si concursul unei alte persoane.

          Īn categoria drepturilor cu exercitare directa s-a concurat o categorie speciala de drepturi subiective, care a existat din totdeauna, dar care nu a fost semnalata: categoria drepturilor potestative.

          Aceste drepturi se caracterizeaza, īn principal, fiind aceea ca nu au ca obiect un bun (ca drepturi reale) si nici o prestatie (drept de creanta) ce au ca obiect o situatie juridica asupra careia titularul drepturilor poate sa intervina unilateral fie pe calea unui act juridic unilateral, fie pe calea unei actiuni īn justitie.

          Pe de alta parte īntre titularul dreptului potestativ si persoana implicata īn situatia juridica care formeaza obiectul dreptului exista o legatura caracterizata prin supunere, īn sensul ca aceste persoane nu se pot opune īn calea exercitarii dreptului potestativ. Asa de pilda, intra īn categoria drepturilor potestative dreptul de optiune succesorala, dreptul de a accepta sau de a renunta la o mostenire, dreptul de a denunta unilateral un contract, dreptul de preemtiune (dreptul de a fi preferat fata de altii īn cazul īn care se vinde un teren).

 

Drepturile patrimoniale si drepturile nepatrimoniale

          Drepturile patrimoniale - Acelea care au un continut care poate fi evaluat si exprimat īn bani.

          Drepturile nepatrimoniale (extrapatrimoniale) - Acelea care au un continut ce nu poate fi evaluat si exprimat īn bani.

          Distanta dintre aceste doua categorii de drepturi prezinta utilitate practica din mai multe puncte de vedere.

a)    Drepturile patrimoniale pot fi exercitate, de regula, atāt personal cāt si prin reprezentant, īn timp ce drepturile nepatrimoniale pot fi exercitate, de regula, doar personal si numai exceptional prin reprezentant.

b)    Drepturile patrimoniale sunt, de regula, transmisibile (cesibile), īn timp ce drepturile nepatrimoniale sunt incesibile (netransmisibile).

c)     Actiunea īn justitie prin care se apara sau se valorifica drepturile patrimoniale sunt prescriptibile extinctiv, adica se sting daca nu au fost exercitate īn termenul prevazut de lege, īn vreme ce actiunile care valorifica drepturile patrimoniale sunt, de regula, imprescriptibile si, doar prin exceptie, prescriptibile.

Consecintele care rezulta din īncalcarea unor drepturi difera dupa cum acestea sunt patrimoniale ori nepatrimoniale, la fel cum difera si mijloacele juridice prin care se īnlatura aceste consecinte. Astfel, atunci cānd unei persoane i s-a īncalcat un drept patrimonial, consecinta acestei īncalcari este, invariabil, o paguba de natura patrimoniala, iar mijloacele juridice prin care se īnlatura aceasta consecinta este obligarea autorului faptei ce a cauzat acest prejudiciu la repararea lui fie īn natura, fie prin echivalent banesc (despagubiri banesti).




Īn cazul īncalcarii unor drepturi personale nepatrimoniale consecintele pot fi atāt de natura nepatrimoniala, cāt si de natura patrimoniala si tot astfel sunt si mijloacele juridice prin care se īncearca īnlaturarea acestei consecinte.

Mai īntāi, potrivit art. 54, Decretul nr. 31/1954: "Cel caruia i-a fost īncalcat un drept personal nepatrimonial poate cere instantei sa dispuna īncetarea savārsirii faptei care a adus atingere drepturilor personale napatrimoniale".

Totodata, cel caruia i s-au īncalcat asemenea drepturi poate cere instantei sa oblige pe autorul faptei care a īncalcat drepturile sa īndeplineasca orice masuri socotite necesare de catre instanta spre a ajunge la restabilirea dreptului atins, iar, potrivit art. 55: "Daca autorul īncalcarii nu īndeplineste īn termen stabilit prin hotarāre faptele destinate sa restabileasca dreptul īncalcat, instanta de judecata va putea sa-l oblige la plata īn folosul statului a unei amenzi pentru fiecare zi de īntārziere".

Ţinānd seama de aceasta dispozitie, īnlaturarea consecintelor īncalcarii unui drept nepatrimonial se face, de regula, prin mijloace specifice nepatrimoniale. Atunci cānd īncalcarile unui drept personal nepatrimonial are consecinte patrimoniale, autorul īncalcarii poate fi obligat la plata unor despagubiri banesti menite sa īnlature aceste consecinte patrimoniale care constau īntr-o paguba.

De pilda, daca unei persoane īi este atins dreptul la sanatate sau integritate corporala, iar restabilirea acestora presupune anumite cheltuieli, autorul īncalcarii poate fi obligat sa le suporte. Daca vatamarea integritatii corporale cauzeaza o diminuare a capacitatii de munca si, īn mod corespunzator, o diminuare a cāstigului din munca, autorul īncalcarii poate fi obligat sa suporte diferenta dintre cāstigul realizat anterior si cāstigul actual.

Īncalcarea unui drept personal nepatrimonial poate justifica acordarea de daune morale, care se concretizeaza īn niste sume de bani platite cu acelasi titlu. Denumirea de daune este improprie īn acest caz, deoarece notiunea de dauna este sinonima cu cea de despagubire, iar despagubirea este un echivalent banesc al unui prejudiciu patrimonial. Daunele morale nu se acorda ca un echivalent banesc al vreunui prejudiciu patrimonial.

Se spune ca daunele morale sunt niste compensatii banesti cu caracter subsidiar, menite sa permita celui vatamat īntr-un drept nepatrimonial sa īnlature neajunsurile rezultate din īncalcarile acelui drept, neajunsuri care pot consta īn limitarea posibilitatilor de integrare familiara si sociala a celui īn cauza.

 

Drepturile patrimoniale

a)    Drepturi de creanta - Acelea care confera titularilor lor īndreptatirea de a cere unei alte persoane sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva.

b)    Drepturi reale - Acelea care confera titularului lor posibilitatea de a exercita īn mod direct o seama de atributii cu privire la un bun.

Drepturile reale au ca obiect un bun, iar drepturile de creanta au ca obiect o prestatie, care se refera la un bun.

            Drepturile reale sunt limitate la numar, ele putānd fi constituite doar īn masura īn care legea le admite īn mod expres, īn timp ce dreptul de creanta, denumite si drepturi personale sunt nelimitate la numar, ele fiind rezultatul vointei partilor exprimate īn contracte.

          Īn limita libertatii contractuale, partile pot sa constituie orice drept de creanta, cu orice continut.

          Drepturile reale principale - Cuprind drepturile de proprietate si o serie de alte drepturi reale constituite īn folosul altor persoane decāt proprietarul.

          Drepturile reale accesorii - Cum sunt ipoteca si gajul sunt denumite accesorii, deoarece nu au o existenta de sine statatoare, rostul lor fiind acela de a īnsoti īntodeauna si de a garanta drepturile de creanta.













Document Info


Accesari: 5820
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )