Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza

Forma de guvernamant

Drept











ALTE DOCUMENTE

Conditiile actiunii posesorii generale
Tipologia Dreptului
Notiunea de drept public si privat
Modalitatile actului civil
Conceptul de izvor al dreptului
IMAGINEA FIDELA
ARGUMENTAREA IN STIINTA SI PRACTICA JURIDICA
EFECTUAREA URMARIRII PENALE
ACTUL JURIDIC CIVIL


Forma de guvernamānt

Īn dreptul constitutional, prin forma de guvernamānt īntelegem, īn general, modul īn care sunt constituite si functioneaza organele supreme īntr-un stat. Ea este raportata, īn principiu, la trasaturile definitorii ale sefului de stat 15215k109p si la raporturile sale cu puterea legiuitoare. Realizānd o sinteza a formelor de guvernamānt, vom retine ca cele mai utilizate au fost si sunt monarhia si republica.

1. Monarhia

Ca forma de guvernamānt, se caracterizeaza prin aceea ca seful statului este un monarh (rege, domn, īmparat, print, emir), absolut sau nu, ereditar sau desemnat dupa proceduri specifice īn functie de traditiile regimului constitutional.

Monarhia este cunoscuta din cele mai vechi timpuri si a fost cea mai raspāndita forma de guvernamānt, īn evolutia monarhiei se pot identifica: monarhia absoluta, monarhia limitata, monarhia parlamentara dualista, monarhia parlamentara contemporana.

Monarhia absoluta, ca cea mai veche forma de monarhie, se caracterizeaza prin puterea discretionara īn stat a monarhului. Aceasta forma specifica pāna la Revolutia franceza, a existat pāna aproape de timpurile noastre, fiind de mentionat ca la īnceputul secolului al XX-lea existau īnca doua imperii absolute si anume Imperiul rus si Imperiul otoman.

Monarhia limitata (constitutionala), asa cum o arata chiar denumirea, se caracterizeaza prin limitarea puterilor monarhului prin legea fundamentala a starului (constitutia). Cu toate aceste limitari, monarhul are un mare rol, atributiile parlamentului fiind reduse.

Monarhia parlamentara dualista este o forma a monarhiei constitutienale, īn care monarhul si Parlamentul stau, din punct de vedere legal, pe o pozitie egala.

Monarhia parlamentara contemporana, īntālnita astazi īn Anglia, Belgia, Olanda, tarile scandinave, ca o expresie a traditiei si istoriei acestor tari, are mai mult un caracter simbolic. Monarhul pastreaza unele prerogative precum dreptul de a dizolva Parlamentul, dreptul de numiri īn functii superioare, dreptul de a refuza semnarea unor legi.

2. Republica

Este acea forma de guvernamānt īn care, asa cum se spune, cetatenii se guverneaza singuri, desemnāndu-si sau alegānd un sef dg stat, denumit de regula presedinte. In republica guvernarea se īnfaptuieste prin reprezentanti alesi dupa proceduri electorale. Aici seful de stat-presedintele de republica - este ales fie direct prin vot universal, fie de catre Parlament, desemnare ce determina clasificari ale acestei forme de guvernamānt.

Republica parlamentara se caracterizeaza prin alegerea sefului de stat 15215k109p de catre Parlament, singur sau completat cu delegati, īn fata caruia de altfel si raspunde, nuantat desigur. Datorita acestui lucru, pozitia legala a sefului de stat 15215k109p este inferioara Parlamentului (Italia, Austria, Germania, Finlanda).

Republica prezidentiala se caracterizeaza prin alegerea sefului de stat 15215k109p de catre cetateni, fie direct prin vot universal, egal, secret si liber exprimat, fie indirect, prin intermediul colegiilor electorale (S.U.A., de exemplu).

Acest mod de desemnare a presedintelui de republica īl situeaza, din punct de vedere legal, pe o pozitie egala cu Parlamentul, īn republica prezidentiala prerogativele sefului de stat 15215k109p sunt puternice, īn uncie republici prezidentiale, presedintele de republica este si seful guvernului (S.U.A., de exemplu), īn altele exista si un sef al guvernului (Franta, de exemplu). Īn forma de guvernamānt republicana, functia de sef de stat poate fi īndeplinita fie de o singura persoana, fie de catre un organ colegial (situatie mai des īntālnita īn statele din Europa de Est īn perioada 1945-1990).

3. Evolutia formei de guvernamānt a Romāniei

Evolutia formei de guvernamānt īn Romānia a exprimat īntreaga evolutie istorica, de la formarea statului unitar romān (1859), pāna īn prezent, īn acest sens vom aminti ca potrivit Statutului lui Cuza (l 864) puterile publice erau īncredintate "Domnului, unei Adunari ponderatrice si Adunarii elective", domnia caracterizānd deci institutia de sef de stat.

Constitutia din anul 1866, sub-sectiunea I "Despre domn", reglementeaza monarhia ca forma de guvernamānt, stabilind ereditatea īn linie descendenta directa, legitimitatea cu excluderea copiilor nelegitimi, primogenitura, masculinitatea, cu īnlaturarea urmasilor de sex feminin. Este interesant de retinut ca si Constitutia din anul 1866 denumeste seful de stat tot domn, capitolul II fiind intitulat "Despre Domn si Ministri". Dupa proclamarea Regatului (1881) domnul "ia pentru sine si mostenitorii sai, titlul de Rege al Romāniei". Monarhia este mentinuta si de constitutiile din 1923 si din 1938.

Forma monarhica a fost īnlocuita cu forma republicana de guvernamānt prin Legea nr. 363 din 30 decembrie 1947. Republica a fost consacrata prin constitutiile din anii 1948, 1952, 1965.

Dupa revolutia din decembrie 1989, prin Decretul-lege nr. 2 s-a reafirmat forma de guvernamānt republicana, iar potrivit legislatiei, s-a instituit functia de Presedinte al Romāniei. Constitutia actuala a Romāniei prin articolul l stabileste ca forma de guvernamānt a statului romān este republica. Presedintele Romāniei este ales prin vot universal si nu este subordonat Parlamentului.


Document Info


Accesari: 18287
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.

 


Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2014 )