Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload





loading...
















































Insusirea bunului gasit

Drept


Īnsusirea bunului gasit

1. Continutul legal

Aceasta infractiune este prevazuta īn Codul penal la art. 216 si consta īn fapta de a nu preda īn termen de 10 zile un bun gasit autoritatilor sau celui care l-a pierdut sau de a dispune de acel bun ca de al sau.

Conform art. 2, constituie infractiune īnsusirea pe nedrept a unui bun mobil ce apartine altuia, ajuns din eroare īn posesia faptuitorului.

Incriminānd aceasta infractiune, legiuitorul a prevazut posibilitatea reala ca anumite bunuri sa iasa fara voie din posesia proprietarului, detentorului sau pose­sorului ori ca anumite bunuri sa ajunga din eroare īn posesia altor persoane si a urmarit sa realizeze o protectie a patrimoniului, īn sensul instituirii obligatiei de a preda astfel de bunuri sau de a nu dispune de ele.

Prin pierderea unui bun, prin ajungerea bunului din eroare īn posesia altei per­soane, evident se produce o paguba īn patrimoniul detentorului sau posesorului, de aceea persoanele care iau contact material cu astfel de bunuri, īn conditiile descrise anterior, trebuie sa dea dovada de buna-credinta si onestitate si sa procedeze īntocmai cu 919n1319j m prevede legea penala.

2. Conditii preexistente

A. Obiectul infractiunii. a) Obiectul juridic specific este reprezentat de acele relatii sociale a caror nastere, desfasurare si dezvoltare sunt conditionate de buna-credinta, cinstea si corectitudinea din partea acelora care gasesc anumite bunuri sau ajung din eroare īn posesia unor asemenea bunuri.

b) Obiectul material este reprezentat de orice bun mobil cu o valoare economica susceptibil de a fi evaluat si care prin natura sa, poate fi pierdut sau poate sa ajunga din eroare īn posesia sau detentia altuia.

Bunul gasit trebuie sa fi iesit din posesia altuia, fara voia acestuia, adica sa fie un bun pierdut, iar faptuitorul sa nu stie cui apartine. Bunul gasit este cel peste care faptuitorul da īntāmplator, iar īn acel moment bunul se afla fara supraveghere si nici o alta persoana nu avea vreun contact material cu bunul. Nu este considerat bun gasit un bun lasat temporar fara supraveghere, pentru ca proprietarul stie unde se afla acel bun si poate oricānd sa intre din nou īn posesia lui (de exemplu, haina de piele lasata īntr-un cuier īn holul unui hotel, sau un geamantan lasat temporar pe peron, īn timp ce posesorul acestuia lipseste, fiind plecat la casa de bilete).

Daca o persoana a pierdut un bun si īl cauta pentru a reintra īn posesia lui, iar alta persoana care afla despre aceasta situatie continua chiar el cautarea, fapta nu va fi īnsusire a bunului gasit, ci va fi furt. De asemenea, va fi tot furt, atunci cānd pro­prietarul unui bun, īl uita de exemplu īntr-un vestiar la stadion, stiind ca l-a uitat acolo, iar alta persoana, cunoscānd al cui este acel bun, si-l īnsuseste.

Bunul ajuns din eroare īn posesia faptuitorului este acel bun predat faptuitorului datorita erorii īn care s-a aflat cel care a efectuat predarea, bun primit de faptuitor crezānd ca este al sau.

Nu are importanta daca cel care a ajuns īn posesia bunului l-a primit nemijlocit, l-a luat singur crezānd ca este al sau, sau i-a fost predat prin intermediul altei persoane.

Īn cazul īn care cel care a predat bunul s-a gasit īn eroare, datorita manoperelor dolosive ale faptuitorului, deci este vorba de o eroare provocata, atunci fapta va fi īncadrata īn infractiunea de īnselaciune prevazuta de art. 215 C. pen.

B. Subiectii infractiunii. a) Īn ceea ce priveste subiectul activ al infractiunii, legea nu cere vreo calitate speciala, subiecti activi putānd fi orice persoane. Savārseste aceasta infractiune acela care gasind un bun nu-l preda īn termen de 10 zile auto­ritatilor sau celui care l-a pierdut sau īsi īnsuseste acest bun. De asemenea, comite aceasta infractiune si persoana care īsi īnsuseste un bun ajuns din eroare īn posesia sa. Pot comite aceasta infractiune si persoanele care au o anumita calitate, dar īn momentul savārsirii faptei, ei se comporta ca particulari (de exemplu, subiect activ poate fi si salariatul unui serviciu de obiecte gasite, dar care savārseste fapta īn afa­ra atributiilor de serviciu, calitatea sa putānd fi retinuta ca o circumstanta agravan­ta judiciara.

b) Subiect pasiv este reprezentat de persoana fizica sau juridica privata sau publica, care a pierdut bunul sau careia īi apartine bunul ajuns din eroare īn posesia altuia.

Subiectul pasiv nu trebuie sa fie neaparat proprietarul, fiind necesar ca īn timpul savārsirii faptei acesta, cel care a pierdut bunul, sa aiba cel putin dreptul de a poseda acel bun.

3. Continutul constitutiv

A. Latura obiectiva. a) Elementul material este diferit, tinānd cont de cele doua alineate ale art. 216 C. pen.

Conform situatiei descrise īn art. 216 alin. (1), elementul material consta īn fapta de a nu preda un bun gasit autoritatilor sau celui care l-a pierdut sau poate consta īn dispunerea de acel bun pe nedrept.



Nepredarea se realizeaza, īn fapt, printr-o inactiune, adica omisiunea celui care a gasit un bun, de a-l preda unei autoritati publice sau organelor de politie.

Prin lege se instituie obligatia celui ce gaseste un bun sa-l predea autoritatilor, īn felul acesta putāndu-se lua act de bunurile pierdute si a īnstiinta organele de politie competente.

Obligatia de a preda bunul celui care l-a pierdut presupune ca īn prealabil fap­tuitorul sa fi cunoscut aceasta persoana.

A "dispune de un bun" īnseamna a face diferite acte de dispozitie, īn sensul dat cuvāntului de dreptul civil, si anume, a-l vinde, a-l dona, a-l da īn gaj, a-l distruge etc.

Pentru īntregirea laturii obiective, īn varianta nepredarii, se impune conditia īnde­plinirii unui termen de 10 zile. Cu alte cuvinte, omisiunea de a preda bunul capata rele­vanta juridica, abia din momentul īndeplinirii acestui termen. Infractiunea atinge forma consumata dupa 10 zile de la gasirea bunului pierdut.

Dar elementul material al infractiunii se poate realiza si īnainte de 10 zile, daca are loc dispunerea pe nedrept cu privire la bunul gasit.

Īn acest caz nu se mai cere sa fi trecut acel termen de 10 zile.

Īn varianta bunului ajuns din eroare īn posesia altuia, elementul material consta īn actiunea de īnsusire a bunului de catre posesorul din eroare.

Aceasta īnseamna ca bunul se afla la posesor, dar el depaseste sfera atributiilor pe care le implica posesia, īn sensul ca desfasoara activitati care evidentiaza luarea īn stapānire a bunului, ca de exemplu, consumare, transformare, īnstrainare, distrugere etc.

Textul art. 216 alin. (2) incrimineaza īnsusirea pe nedrept a unui bun ajuns din eroare īn posesia lui.

Din interpretarea dispozitiilor legale s-ar ajunge la concluzia ca simpla posesie, chiar mai mare de 10 zile, nu ar constitui infractiune.

Se poate īntāmpla chiar ca posesorul sa cunoasca pe adevaratul proprietar sau posesor al bunului, dar avānd īn vedere ca el nu īsi īnsuseste bunul si tinānd cont ca nici textul de lege nu interzice īn mod expres, detinerea unui bun ajuns din eroare īn posesia faptuitorului, fapta lui nici īn aceasta situatie nu va fi infractiune.

Avānd īn vedere cele prezentate, se impune o modificare a textului art. 216
alin. (2) C. pen., īn sensul instituirii unui termen de restituire si īn acest caz.

Īn lipsa unui termen de restituire sau īncunostintare a autoritatilor, se poate ajunge la situatia ca, atāta vreme cāt nu a fost savārsit un act de luare īn stapānire a bunului ajuns din eroare īn posesia faptuitorului bunul sa poata fi pastrat oricāt, iar atunci cānd faptuitorul se complace īn pasivitate, ori nefiind cunoscut nu i se cere restituirea bunului, acel bun sa nu fie chiar niciodata restituit[1].

Pentru varianta prevazuta īn art. 216 alin. (2) se mai cere ca īnsusirea sa se faca "pe nedrept". Īn ipoteza īn care cel ce a ajuns din eroare īn posesia bunului invoca o justificare plauzibila a īnsusirii acelui bun, infractiunea nu se realizeaza.

De exemplu, persoana care a ajuns din eroare īn posesia unui bun invoca faptul ca cel care era proprietarul bunului a luat la rāndul sau, din eroare, un bun identic care apartine faptuitorului (persoanele respective si-au schimbat valorile care erau identice), ceea ce īnseamna ca a aparut o compensatie[2].

b) Urmarea socialmente periculoasa īn cazul savārsirii oricareia dintre modalitatile elementului material consta īn crearea unei situatii de fapt, inevitabil pagubitoare pentru cel caruia i se cuvenea de drept bunul.

c) La infractiunea de īnsusire a bunului gasit, īntotdeauna trebuie sa existe o lega­tura de cauzalitate īntre nepredarea bunului īn termen de 10 zile, dispunerea pe ne­drept sau īnsusirea bunului ajuns din eroare īn posesia faptuitorului si urmarea imediata.



De fapt, īn toate cazurile legatura de cauzalitate rezulta din materialitatea faptei, fiind suficient sa se dovedeasca ca s-a īmplinit termenul de 10 zile, nepredāndu-se bunul, ca s-a efectuat un act de dispozitie de catre cel care a gasit un bun, sau ca a avut loc un act de stapānire care semnifica īnsusirea unui bun ajuns din eroare īn posesia faptuitorului.

B. Latura subiectiva. Forma de vinovatie cu care se savārseste aceasta infrac­tiune este intentia directa sau indirecta.

Īn cazul nepredarii bunului īn termen de 10 zile, forma de vinovatie este tot intentia. Se impune o nuantare īn acest caz, avānd īn vedere ca elementul material este o inactiune, iar īn art. 19 C. pen. se prevede ca forma de vinovatie, īn cazul īn care fapta este omisiva este atāt intentia, cāt si culpa, afara de cazul cānd legea incrimineaza savārsirea ei, doar cu intentie. Cu toate ca īn art. 216 C. pen. nu se prevede īn mod expres acest lucru, afirmam ca intentia este singura forma de vinovatie avuta īn vedere de legiuitor, pornind tocmai de la denumirea marginala "īnsusirea bunului gasit". Este īn afara oricarei īndoieli, ca un bun poate fi luat sau folosit din culpa, dar niciodata īnsusit decāt cu intentie.

4. Forme. Modalitati. Sanctiuni

 A. Forme. Īn varianta omisiva, prin natura ei infractiunea nu este susceptibila de o desfasurare īn timp.

Īn celelalte doua situatii, actele de pregatire si tentativa sunt posibile, dar legea nu le pedepseste.

Infractiunea se consuma īn mod diferit īn raport cu varianta avuta īn vedere. Īn cazul nepredarii bunului īn termen de 10 zile, infractiunea se consuma la expirarea acelui termen.

Daca termenul expira īntr-o zi īn care autoritatile publice au serviciul suspendat, predarea bunului īn urmatoarea zi va fi socotita īn termen.

Īn varianta dispunerii sau īnsusirii bunului gasit, infractiunea se consuma cānd s-a desfasurat īn īntregime un act de dispozitie sau un act de luare īn stapānire ce semnifica īnsusirea.

B. Modalitati. Infractiunea prevazuta īn art. 216 C. pen. are doua modalitati nor­mative, una care se refera la un bun gasit si cealalta care se refera la un bun ajuns din eroare īn posesia faptuitorului.

Īn cadrul primei modalitati se īntālnesc doua submodalitati, si anume: nepredarea bunului sau dispunerea de acest bun.

Īn cel de-al doilea caz, modalitatea consta īn īnsusirea pe nedrept.

Pot fi īntālnite si o multitudine de modalitati normative.

C. Sanctiuni. Indiferent de variantele īn care se savārseste infractiunea, pedeapsa pentru aceasta infractiune este īnchisoarea de la o luna la 3 luni sau amenda.



[1] O. Loghin, T. Toader, Drept penal romān, partea speciala, Casa de editura si presa "sansa", 2001, Bucuresti, p. 325.

[2] Gh. Nistoreanu si colab., op. cit., p. 261.


loading...




Document Info


Accesari: 7252
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2017 )