Ministrul Justitiei

Ministrul Justitiei

Ministrul Justitiei are un rol important in coordonarea, organizarea si administrarea justitiei, precum si a celor care fac parte din ministerul public. Art. 5 din Legea nr. 304/2004 "Ministrul Justitiei asigura buna organizare si administrare a justitiei ca serviciu public". Mai concret, Ministrului Justitiei ii revin atributii legate de stabilirea bugetului anual si a instantelor judecatoresti, si privind numirea asistentilor judiciari. Acestia, sunt numiti de Ministrul Justitiei, la propunerea Consiliului economic si social, dintre persoanele care indeplinesc conditiile prevazute de lege.

Ministrul Justitiei coordoneaza activitatea procurorilor, si ii revine atributia foarte imprtanta de a face propunerile privind numirile in functiile inalte de conducere din ministerul public.

Conducerea instantelor judecatoresti:

Instantele de judecata, indiferent de gradul lor, sunt conduse de catre un presedinte care exercita atributii manageriale in scopul realizarii activitatii.

Presedintii tribunalelor, tribunalelor speciale si a Curtilor de Apel, sunt ajutati de unul sau doi presedinti, in functie de activitate, iar la judecatorii, presedintele poate fi ajutat de un singur vice-presedinte. Sectiile care iau fiinta in aceasta instanta sunt conduse de un presedinte.

Atributiile Presedintelui si Vice-presedintelui

! nu intra in aceste atributii dreptul de a interveni in realizarea actelor de judecata.

Atributiile lor sunt: administrarea, coordonarea si controlul privind administrarea instantei unde functioneaza si ale instantelor din circumscriptie. In cadrul fiecarei instante judecatoresti, functioneaza un colegiu de conducere care conduce instanta respectiva. Legea 304/2004 prevede competenta acestora.

Adunarea Generala a Judecatorilor

Atributii:

1. dezbat activitatea anuala desfasurata de instanta (se discuta despre celeritatea de cum s-au desfasu 212f57c rat procesele, chestiuni de drept cu care se confrunta instantele respective).
2. sunt alesi membrii CSM
3. sunt analizate proiectele de acte normative
4. aleg si revoca membrii Colegiului de conducere
5. declanseaza procedura de revocare a membrilor CSM.

Conducerea ICCJ: - aceasta este condusa de Presedinte, Vice-presedinte, Colegiu de conducere si Adunarea generala.

Consiliul de conducere - este alcatuit din Presedinte, Vice-presedinte, + 9 judecatori care sunt alesi pentru un mandat de 3 ani urmand reprezentarea fiecarei sectii.

Atributii:

aproba regulamentul privind organizarea si functionarea ICCJ

analizeaza candidaturile depuse pentru functia de judecator la ICCJ formuland un raport consultativ cu privire la aceste candidaturi.  

propune CSM-ului numirea, promovarea, transferul, suspendarea si incetarea din functie a magistratilor asistenti.

Adunarea Generala a Judecatorilor de la ICCJ

Atributii:

aproba raportul anual de activitate, care se publica

aproba bugetul ICCJ, cu avizul consultativ al ministrului de finante publice

alege cei 2 membrii de la ICCJ pentru Consiliul magistraturii

Personalul auxiliar de specialitate

Toate instantele judecatoresti si toate parchetele au in structura lor urmatoarele compartimente:

registratura

grefa

arhiva

biroul de informatii si relatii publice

biblioteca

Curtile de Apel si Parchetele de pe langa aceste Curti, ICCJ, Parchetul de pe langa

ICCJ si DNA, au in structura lor, in plus, obligatoriu :

aceste compartimente, pot fi si la instantele inferioare, in functie de activitate.

Curtile de Apel si Parchetele de pe langa aceste Curti, ICCJ, Parchetul de

pe langa ICCJ ,DNA, Tribunalele si Parchetele de pe langa Tribunale, mai au in structura lor, un compartiment economic financiar si administrativ, condus de un manager.

Modul de functionare a acestor compartimente, este stabilit printr-un regulement de ordine interioara, adoptat de CSM.

Paza sectiilor instantelor judecatoresti si a Parchetelor, a bunurilor acestora, supravegherea accesului si mentinerea ordinii in salile de judecata se asigura de jandarmeria romana, in mod gratuit, prin structurile sale specializate.

Ministerul Public

Istoric: sunt autori care plaseaza originea institutiei in antichitatea romana, dar unitate de opinii exista doar in ceea ce priveste originile moderne ale acetei institutii care pot fi indentificate in vechiul drept francez. Procurorii regelui, erau cei care il reprezentau pe rege, interesele acestuia, interesele publice (Coroanei), in fata instantei de judecata. In Romania, se intalneste spre sfarsitul sec. XIX- lea, Ministerul Public, reglementat in Codul de Procedura Civila de la 1965, referitor la participarea procurorilor la procesele civile, ca parte principala si ca parte alaturata. In timpul regimului Comunist, s-a renuntat la vechea denumire de Parchete, iar procuratura (noua denumire), a fost investita cu atributii exorbitante, fiind considerata o putere distincta in stat.

Reglementarea actuala a Ministerului Public:

Reformarea acestei institutii a inceput cu Constitutia din 1991 care reinstituie noua denumire de de Minister Public si de Parchet. Reglementarea Ministerului Public se gasste in articolele 131, 132 din Constitutie.

Articolul 131 Rolul Ministerului Public
(1) In activitatea judiciara, Ministerul Public reprezinta interesele generale ale societatii si apara ordinea de drept, precum si drepturile si libertatile cetatenilor.
(2) Ministerul Public isi exercita atributiile prin procurori constituiti in parchete, in conditiile legii.
(3) Parchetele functioneaza pe langa instantele de judecata, conduc si supravegheaza activitatea de cercetare penala a politiei judiciare, in conditiile legii.
Articolul 132 Statutul procurorilor
(1) Procurorii isi desfasoara activitatea potrivit principiului legalitatii, al impartialitatii si al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justitiei.
(2) Functia de procuror este incompatibila cu orice alta functie publica sau privata, cu exceptia functiilor didactice din invatamantul superior.

Institutii similare exista in toate statele contemporane, cu diferite denumiri, finalitatea acestor institutii fiind aceea de aparare a ordinii de drept, de asigurare a respectarii legii. Aceasta finalitate se realizeaza prin intermediul unor functii pe care le indica Ministerul Public, si care sunt calificate ca fiind judiciare si extra judiciare.

Modul de organizare a Ministerului Public este prevazut in legea 304/2004, privind organizarea judiciara. Potrivit acestui act, pe langa fiecare Curte de Apel, Tribunal si Judecatorie, functioneaza un parchet, dupa cum, si ICCJ, este dotata cu un astfel de organ. Procurorul care conduce acest Parchet se numeste procuror general.

Concluzie:

Parchetul este structura organizatorica de baza a Ministerului Public, si potrivit legii 304/2004 si a Constitutiei, Parchetele isi exercita atributiile prin intermediul procurorilor incadrati in aceste Parchete.

Ministerul Public este alcatuit din totalitatea magistratilor, procurori care exercita functii specifice

Ministerul Public de pe langa o anumita instanta judecatoreasca si Parchetele de pe langa toate instantele (mai putin Judecatoria), au in structura lor sectii conduse de procurori sefi care pot fi ajutati de adjuncti.

Parchetele de pe langa Curtea de Apel au in structura lor si cate o sectie pentru minori si familie.

Parchetul de pe langa ICCJ coordoneaza activitatea tuturor din subordine, are personalitate juridia si gestioneaza bugetul Ministerului Public.

Procurorul general al Parchetului de pe langa ICCJ , prin adjunctul sau, procurorul sef DNA, adjunctii acestuia, procurorii sefi ai acestor Parchete, procurorul sef al Directiei de investigare a infractiunilor de criminalitate si terorism (DIICOT) si adjunctii acestora, sunt numiti de Presedintele Romaniei, la propunerea Ministerului Justitiei, cu avizul Cosiliului Suprem al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime de minim 10 ani in functia de judecator sau procuror, pentru un mandat de 3 ani si cu posibilitatea reinvestirii o singura data.

Parchetele de pe langa Curtea de Apel sunt conduse de procurori generali, iar cele de pe lenga Tribunale, Tribunale pentru minori si familie si Judecatoriile sunt conduse de Prim-procurori.

Directia Nationala Anti-coruptie (DNA):

Primele structuri caraora li s-a incredintat misiunea de a lupta impotriva coruptiei, au fost create in cadrul Parchetului de pe langa ICCJ prin legea 78/2000, pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie. Aceste structuri s-au dovedit a fi ineficiente, motiv pentru care, prin Ordonanta 43/2002 a fost infiintat parchetul National pentru Coruptie, botezat ulterior prin lege, Directia Nationala Anti-coruptie (DNA). Stranse asemanari mai exista in Spania si in Italia, unde exista o Directie Nationala Anti-mafia.

Succesele acestei structuri sunt relativ modeste si de prea multe ori poate fi suspectata interventia politica. Aceasta suspiciune persista in opinia publica.

DNA are personalitate juridica distincta si este condusa de un procuror sef, care formal, este subordonat procurorului general al Parchetului de pe langa ICCJ.

Potrivit reglementarii legii 304/2004, DNA este independent in raport cu instantele judecatoresti si cu Parchetele de pe langa acestea, precum si in raport cu toate celelalte autoritati publice.

Curtea Constitutionala prevede ca DNA reprezinta o magistratie speciala instituita potrivit combaterii infractiunilor de coruptie. DNA isi exercita atributiile pe intreg teritoriul Romaniei si este organizata pe sectii, condusa de procurori sefi de sectieajutati de procurori adjuncti de sectie. Sectiile se infiinteaza si se desfiinteaza prin ordin al procurorului sef al DNA, cu avizul CSM. Se pot infiinta servicii teritoriale prin ordinul aceluias procuror sef.

Competenta DNA:

Limitele competentei DNA sunt inscrise in legea 78/2000 privind investigarea competentei de infractiune in conditiile urmatoare:

1. daca indiferent de persoana care le-a comis au cauzat o paguba materiala mai mare decat achivalentul in lei a 200 eur, ori o perturbare deosebit de grava a activitatii unei autoritati publice sau persoana juridica, sau daca valoarea sumei sau a bunului care formeaza obiectul infractiunii de coruptie este mai mare decat echivalentul in lei a 10.000 eur.   Constatam cu privire la circumstantierea acestor infractiuni utilizarea criteriului valoric preluat din legislatia penala.
2. daca indiferent de valoarea pagubei materiale, de gravitatea perturbarii, ori de valoarea sumei sau a bunului care formeaza obiectul infractiunii, faptele sunt comise de persoane care indeplinesc anumite functii:

senatori

membrii de Guvern

deputati

persoane din cadrul Guvernului

consilieri de stat din Administratia Prezidentiala

membrii CSM

avocatul poporului

guvernatorul

Prim-vice-guvernator al BNR

Vice-guvernatorul

Membrii Curtii de conturi

Ofiterii etc.

3. infractiunile indreptate impotriva intereselor financiare ale Comunitatii Europene

DNA are drepturi speciale fata de celelalte structuri din cadrul Parchetelor, si

anume, posibilitatea de a intercepta sau inregistra comunicatiile, si punerea sub supraveghere, dar numai in conditii strict determinate si numai daca sunt necesare in acopul strangerii de probe sau al identificarii persoanei.

Principii pe baza caruia este organizat Ministerul Public:

principiul legalitatii

principiul impartialitatii - conditia acestui principiu este aceeasi ca si la judectori, dar impartialitatea se manifesta in judecata, cu privire la persoana trimisa in judecata . Prin rechizitoriu se propune judecarea unei persoane si trimiterea in judecata.

principiul controlului ierarhic -procurorii din fiecare parchet sunt subordonati sefului acelei institutii, iar conducerea este subordonata la randul sau, conducatorului, de aceea, legea dispune ca dispozitiile corpului ierarhic superior date in scris si in conformitate cu legea, sunt obligatorii pentru procurorii din subordine, dar corpul ierarhic se manifesta si in legatura cu atributiile Ministerului Justitiei. "Ministerul Justitiei exercita un control asupra tuturor membrilor Ministerului Public". Acest control se manifesta prin intermediul unor procurori anume desemnati de procurorul general al Parchetului de pe langa ICCJ, sau de procurorul general DNA, ori de ministrul justitiei insusi. Controlul ministrului justitiei se poate realiza din proprie initiativa, sau la trimiterea CSM. Obiectivele controlului pot fi numai:

verificarea cerintelor manageriale

modul in care se stabilesc relatiile intre procurori si justitiabili, astfel inct nu se poate suspecta posibilitatea intervenirii ministrului justitiei in modul de solutionare a urmaririi penale.

principiul autonomiei

principiul indivizibilitatii -potrivit caruia, oricare din procurorii incadrati in parchetul de pe langa o anumita instanta reprezinta intregul parchet. Acest principiu permitea schimbarea procurorului care facea actele functiei penale. Acum, numai in situatii exceptionale un dosar se poate lua de la un procuror si trimis altui coleg (ex: in caz de spitalizare).

Atributiile Ministerului Public:

Pot fi grupate in 2 categorii:

atributii judiciare

atributii extra-judiciare

atributiile mixte, au caracter simulat judiciar si extra-judiciar.

Nu se pune problema ca Ministerul Public sa aiba actiuni in realizarea actului de justitie.

Atributiile judiciare includ:

sesizarea instantei judecatoresti cu privire la judecarea cauzelor penale

executarea actiunilor civile in cazul prevenirii de lege

participarea in conditiile legii la solutionarea cauzelor civile si penale

exercitarea cailor de atac impotriva hotararilor judecatoresti pe care le considera netemeinice sinelegale

Atributiile extra-judiciare: - dintre acestea putem aminti:

studierea cauzelor care genereaza criminalitatea si a conditiilor care o favorizeaza

elaborarea de propuneri pentru perfectionarea legislatiei in domeniu

efectuarea urmaririi penale si supravegherea urmaririi penale

controlul activitatii organelor de cercetare penala

apararea drepturilor si intereselor minorilor, ale persoanelor puse sub interdictie, ale disparutilor si ale altor persoane in conditiile legii.

Rolul procurorului in procesul civil:

Competenta procurorului in procesul civil este una de exceptie dat fiind ca, atributiile procesuale cele mai largi, le are procurorul in procesul penal.

In procesul civil, rolul procurorului este consacrat prin articolul 45 din C. proc. Civ. Elementele principiului desprinse din articol:

1. Ministerul Public poate porni actiunea civila atunci cand este necesar, pentru apararea drepturilor si intereselor legitime ale minorilor, ale persoanelor puse sub interdictie si ale disparutilor.
2. Cand procurorul introduce actiunea in cauza, trebuie introdus si titularul dreptului care va putea continua judecata in cazul in care procurorul si-ar retrage actiunea.
3. In cazurile special prevazute de lege, participarea procurorului si punerea de concluzii de catre acesta, sunt obligatorii.
4. Procurorul poate interveni si pune concluzii in orice proces civil si in oricare faza a acestuia daca apreciaza ca este necesar pentru apararea ordinii de drept a dreptului si libertatile cetatenilor.
5. Procurorul poate, deasemenea, in scopul apararii ordinii de drept, sa exercite caile de atac impotriva oricaror hotarari, iar atunci cand ministerul public a primit actiunea civila, procurorul are dreptul sa solicite punerea in executare a hotararii pronuntate in instanta.

Art. 45 - cod de proc. civ.
    Ministerul Public poate porni actiunea civila ori de cate ori este necesar pentru apararea drepturilor si intereselor legitime ale minorilor, ale persoanelor puse sub interdictie si ale disparutilor, precum si in alte cazuri expres prevazute de lege.
    In cazul in care procurorul a pornit actiunea, titularul dreptului la care se refera actiunea va fi introdus in proces. El se va putea folosi de dispozitiile prevazute in Art. 246, 247 si 271 - 273, iar in cazul in care procurorul si-ar retrage cererea, va putea cere continuarea judecatii.
    Procurorul poate pune concluzii in orice proces civil, in oricare faza a acestuia, daca apreciaza ca este necesar pentru apararea ordinii de drept, a drepturilor si libertatilor cetatenilor.
    In cazurile anume prevazute de lege, participarea si punerea concluziilor de catre procuror sunt obligatorii.
    Procurorul poate, in conditiile legii, sa exercite caile de atac impotriva oricaror hotarari, iar in cazurile prevazute de alin. 1 poate sa ceara punerea in executare a hotararilor pronuntate in favoarea persoanelor prevazute la acel alineat.   

Procurorul are calitatea de parte in procesul civil, calitate care trebuie sa-i fie recunoscuta, indiferent de calitatea sa in procesul civil. Art. 309 din C. de poc. Civ : "procurorul vobeste cel din urma, afara de cazul in care este parte principala sau cand este recurent" .

Art. 309 - cod. de proc. civ.
    Presedintele va da cuvantul partilor dupa citirea raportului.
    Procurorul vorbeste cel din urma, afara de cazul cand este parte principala sau recurent.

Participarea procurorului in procesul penal: - procesul penal este cel care valorizeaza cel mai bine procurorul.

Categorii:

1. Procurorul este titularul actiunii penale, iar in aceasta calitate, el este cel care dispune sesizarea instantei competente. El este cel care, finalizandu-se faza de urmarire penala, dispune trimiterea in judecata a invinuitului sau inculpatului, prin intermediul unui act special numit rechizitoriu.
2. Participarea procurorului la sedintele de judecata potrivit dispozitiilor art. 315 din Cod. de proc. penala :

procurorul este obligat sa participe la sedintele de judecata ale judecatoriilor in cauzele in care instanta a fost sesizata prin rechizitoriu, in cauzele in care legea prevede pentru infractiunea facuta, pedeapsa mai mare de 3 ani, precum si in cauzele care intra sub incidenta art. 171, alin.2, din Cod. de proc. pen. (cand invinuitul su inculpatul este minor, internat intr-un centru de reeducare, cand este retinut sau arestat chiar in alta cauza).

Procurorul trebuie sa participe obligatoriu la sedintele de judecata ale judecatoriilor, cand se dispune inlocuirea pedepsei cauzei cu cea a inchisorii.

La sedintele de judecata ale judecatoriilor, pentru orice alte categorii de infractiuni, procurorul participa, atunci cand considera ca este necesar.

La sedintele de judecata ale celorlalte instante, participarea procurorului este obligatorie in toate cazurile.

Legat de aceasta ultima precizare, inseamna ca in cazul Tribunalului Militar, a Curtii de Apel

sau a ICCJ, participarea procurorului la sedintele de judecata este obligatorie.

Cum participa procurorul la judecata procesului penal?

Procurorul are un rol activ, concretizat prin formularea unor cereri, ridicarea de exceptii si punerea de concluzii pe care le formuleaza pe parcurs.

Cererile:

de probatiune

pentru schimbarea incadrarii juridice

care extind procesul penal

de restituire a dosarului la procuror

Procurorul poate sa puna concluzii cu privire la orice chestiune pusa in discutie cu privire la

parti. El nu trebuie sa se stransforme intr-un acuzator implacabil al inculpatului. Chiar daca prin rechizitoriu, parchetul a propus pedepsirea inculpatului, cu o pedeapsa severa, procurorul de sdinta are libertatea de a pune concluzii in solutionarea unei pedepse mai usoare sau excluse, cu plata cautiunii.

Exercitarea cailor de atac: este un drept al procurorului, recunosut de Constitutie si consacrat de legea 304/2004. procurorul poate sa exercite calea de atac a recursului si a apelului. Exista o deosebire majora intre termenul de apel si cel de recurs. Apelul declarat de procuror, poate fi retras numai de prourorul ierarhic superior, dar acesta, retras in aceste conditii, poate fi insusit de partea in favoarea caruia a fost declarat apelul. Legea 303/2004, asa cum a fost modificata, se refera la statutul judecatorilor si procurorilor.

Investirea in functie a judecatorului si procurorului care trebuie sa primeasca calificarea de magistrat:

sistemul numirii de catre puterea executiva

sidtemul alegerii (sistemul electoral)

sistemul recrutarii magistratilor de catre corpul magistratilor insasi.

Aceste sisteme nu functioneaza in mod absolut.

Numirea judecatorilor de catre organul executiv: - o asemenea viziune provine din conceptia ca jurisdictia este un atribut al suveranitatii, investirea provine de la o autoritate, care la randul sau reprezinta aceasta autoritate. In SUA, judecatorii de la Curtile Federale si de la CSJ sunt denumiti de catre Presedintele american, cu acordul Senatului. Sistemul este criticat si in doctrina americana pentru ca este politizat. In Franta, judecatorii de la Curtile de drept comun, sunt numiti de seful statului, care are rolul de garant al independentei judiciare. Acest sistem coexista in Franta, cu sistemul alegerii mafistratilor de ocazie, in cadrul Tribunalelor speciale.

Alegerea judecatorilor: - sistemul electiv inlatura riscul alegerii judecatorilor, fata de puterea executiva. El este foarte rar intalnit pentru ca acest ris este inlocuit in sistemul alegerilor judecatorilor cu riscul alegerii judecatorilor fata de electorat. Acet sistem se manifesta integral doar in Elvetia, in cantoanele germane, unde chiar si partidele politice pot face propuneri cu privire la judecatori. Acest sistem a fost propus pentru prima data i Franta unde nu a avut nici o izbanda, dar s-a afirmat in statele centrale si de est dupa inlaturarea comunismului, pentru ca s-a considerat ca acest sistem este cel mi apt sa asigure independenta magistratilor in putere executiva. Potrivit art. 54 din cod. civ. CSM propune Presedintelui Romaniei numirea in functie a judecatorilor si procurorilor cu exceptia celor stagiari.

Admiterea in magistratura:

Recrutarea si formarea profesionala in vederea ocuparii unctiei de judecator sau procuror, se realizeaza pe baza de concurs, prin INM. Potrivit legii 303/2004, art,14, pentru admiterea unei persoane la INM, sunt necesare urmatoarele conditii, indeplinite cumulativ:

sa aiba cetatenie romana, domiciliul in Romania si capacitate de exercitiu deplina

sa fie licentiat in drept

sa nu aiba antecednte penale sau cazier fiscal

sa cunoasca limba romana

sa fie apt din punct de vdere psihologic, pentru executarea functiei.

La Judecatorii si la Parchetele de pe langa Judecatorii, pot functiona judecatori stagiari.

Acestia sunt numiti in functie de catre CSM pe baza mediei generale obtinute la INM.

Durata stagiului este de 1 an, in cursul aruia, magistratilor li se recunoaste dreptul de a realiza

anumite acte profesionale dupa cum sunt judecatorii sau procurorii, dupa cum urmeaza:

Judecatorii stagiari pot solutiona cererile privind pensiile de intretinere, popririle, luarea unor masuri asiguratorii, pot judeca litigii patrimoniale, avand ca obiet nedepasirea a 10000 lei, plangerea de constatare a contraventiilor, somatia de plata in civil, iar in penal pot solutiona cereri privind amnistia sau gratierea infractiunii usoare, prevazut de art. 279, alin. 2, litera (a), din cod. proc. pen.

Procurorii stagiari au dreptul sa puna in instanta, sa efectueze si sa semneze acte procedurale, sub coordonarea unui procuror care se bucura de stabilitate.

Dupa ce sa terminat perioada de stagiu, magistratii sunt supusi unui examen de capacitate.

Lipsa nejustificata sau respingerea candidarii la 2 sesiuni ale examenului atrage pierderea calitatii de judecator sau de procuror. Examenul de capacitate se organizeaza anual de CSM, prin intermediul INM.

Constituirea comisiei de examinare a judecatorilor si comisia pentru solutionarea contestatiilor sunt alcatuite din:

judeacatori de la ICCJ

judecatori de la Curtea de Apel

formatori de la INM (numiti prin hotarare a CSM)

Comisia pentru examenul de capacitate al procurorilor si pentru contestatii, este alcatuita din:

procurori de la ICCJ

procurori de la Curtea de Apel

formatori de la INM

Examenul consta in probe scrise si orale:

Partea teoretica: verificarea cunostintelor candidatilor referitor la organizarea judecatoreasca, codul deontologic al judecatorilor si procurorilor.

Partea practica: consta in solutionarea de spete si intocmirea de acte specifice pentru judecatori, respectiv procurori.

Pe baza rezultatelor, candidatii admisi au dreptul sa isi aleaga posturile in termen se 15 zile de

la publicarea in Monitorul Oficial. Candidatul care nu si-a exercitat acest drept, i se propune de CSM un post, iar daca il refuza este considerat demisionat.