REGULI SI PROCEDEE TACTICE ÎN EFECTUAREA UNOR ACTE DE
URMARIRE PENALA
Procedura de urmarire si judecare a unor infractiuni flagrante
Aceasta procedura speciala are drept scop apropierea momentului aplicarii pedepsei de
momentul comiterii infractiunii, având o importanta si eficienta deosebita pentru cresterea rolului
preventiv al pedepsei aplicate.
Infractiunea este flagranta atunci când este descoperita în momentul savârsirii sau imediat
dupa savârsire, când faptuitorul, imediat dupa savârsire, este urmarit de persoana vatamata, de
martorii oculari sau de strigatul public, ori este surprins aproape de locul comiterii infractiunii cu
arme, instrumente sau orice alte obiecte de natura a-l presupune participant la savârsirea
infractiunii.
Particularitati în cercetarea infractiunilor flagrante
Sesizarea organelor de cercetare penala în legatura cu savârsirea unor infractiuni flagrante
în cazul carora se aplica procedura speciala prezinta unele particularitati, si anume:
a) Este o procedura mai simplificata si rapida, având drept scop apropierea momentului
aplicarii pedepsei fata de momentul savârsirii infractiunii.
b) În cazul infractiunii flagrante, orice persoana are dreptul sa prinda pe faptuitor si sa-l
conduca în fata autoritatii;
c) Constatarea infractiunilor flagrante o poate face orice ofiter sau agent de politie, chiar
daca se afla în afara orelor de program.
d) Procesul-verbal de constatare a infractiunii flagrante are un dublu rol: constituie mijloc
de proba si totodata este act de începerea urmaririi penal 21121q166v e. Acest proces-verbal de constatare a
infractiunii flagrante va cuprinde în plus fata de prevederile art. 91 C.p.p. urmatoarele:
constatarile organului de urmarire penala cu privire la fapta savârsita; declaratiile învinuitului;
declaratiile partii vatamate (când exista); declaratiile martorilor cu respectarea prevederilor
referitoare la aceasta activitate (depunerea juramântului conform prevederilor art. 85 din C.p.p. si
punerea în vedere ca, daca nu va spune adevarul, savârseste infractiunea de marturie mincinoasa
prevazuta de art. 260 Cod penal). Daca este cazul, organul de urmarire penala strânge si alte
probe.
Procesul-verbal se citeste învinuitului, precum si persoanelor ascultate, carora li se atrage
atentia ca pot completa declaratiile sau ca pot face obiectii cu privire la acestea.
Procesul-verbal va fi semnat de organul de urmarire penala, de învinuit si persoanele
ascultate (martori, parte vatamata etc.).
e) Calcularea prejudiciului cauzat în urma savârsirii infractiunii si recuperarea acestuia se
fac, operativ, la preturile pietei la data când s-a comis infractiunea si, deci, recuperarea este prin
restituire în natura.
f) Luarea masurilor preventive este obligatorie.
Cercetarea infractiunilor flagrante se face cu retinerea obligatorie a învinuitului care
dureaza 24 de ore, timp în care urmarirea penala se poate termina, dar cu respectarea prevederilor
legale de asigurare a dreptului la aparare si de informare a familiei în legatura cu luarea acestei
masuri.
Tactica efectuarii confruntarii
Confruntarea, activitate de tactica criminalistica si urmarire penala, consta în ascultarea
simultana a doua persoane care au fost audiate anterior, între care exista contradictii si
neclaritati (Emilian Stancu).
Reguli tactice: în etapa pregatirii confruntarii; în etapa confruntarii propriu-zise.
Tactica efectuarii prezentarii pentru recunoastere
Etapele prezentarii pentru recunoastere
Pregatirea prezentarii pentru recunoastere: studierea materialului cauzei; ascultarea
prealabila a persoanei care face recunoasterea; organizarea prezentarii pentru recunoastere;
etapele prezentarii pentru recunoastere.
Tactica efectuarii perchezitiei si a ridicarii de obiecte si înscrisuri
Notiune si importanta
Perchezitia este un act de urmarire penala si de tactica criminalistica prin care se cauta si
se ridica, din anumite locuri sau asupra unor persoane, obiecte ce prezinta importanta pentru
descoperirea si administrarea probelor într-o cauza penala sau pentru demascarea infractorului
(Nicolae Volonciu).
Perchezitiile pot fi clasificate dupa mai multe criterii: locul de efectuare; temeiul legal;
timpul de efectuare; persoanele participante; numarul persoanelor la care se efectueaza.
Etapele efectuarii perchezitiei
. Deplasarea echipei la locul perchezitiei se face, cum am precizat, cu operativitate, pentru
realizarea elementului surpriza. Mijlocul de transport folosit va fi oprit într-un loc care sa nu
fie vizibil din locuinta ce urmeaza a fi perchezitionata.
. Seful echipei va lua masuri de blocare si supraveghere a cailor de acces ale obiectivului
perchezitionat.
. Intrarea în locul ce urmeaza a fi perchezitionat se face potrivit particularitatilor fiecarui
caz (se bate la usa sau se patrunde în forta).
. Prevenirea încercarilor de semnalizare în exterior.
. Contracararea actiunilor violente si a încercarilor de sinucidere.
. Perchezitia corporala a persoanelor gasite la locul perchezitiei.
. Punerea sub control a mijloacelor de comunicare cu exteriorul: telefoane, sonerii,
interfoane etc.
. Perchezitia se va efectua cu minutiozitate, metodic si sistematic, dintr-o anumita
directie.
. În prezenta martorilor asistenti, se va solicita persoanei perchezitionate sa predea toate
bunurile, înscrisurile sau valorile ce au legatura cu cauza penala, precum si cele detinute contrar
dispozitiilor legale.
. Se trece apoi la efectuarea controlului în toate încaperile si dependintele, inclusiv în
spatiile folosite în comun cu alte persoane.
. Obiectele, înscrisurile sau valorile descoperite vor fi fotografiate, prezentate
martorilor asistenti si persoanei perchezitionate, împachetate si sigilate, cu redarea locurilor
în care au fost gasite sau ascunse.
. Descoperirea si clarificarea unor împrejurari negative sau controversate.
. Nu se permite iesirea din locuinta a persoanelor gasite acolo la începerea perchezitiei.
. Persoanele care intra în locuinta în timpul efectuarii perchezitiei vor fi legitimate si li se va
cere sa ramâna pe loc.
. Daca bunurile descoperite sunt lasate în custodia altei persoane, i se atrage atentia ca nu
are voie sa le foloseasca, sa le înstraineze, sa le distruga ori sa le schimbe destinatia, în caz
contrar savârsind infractiunile de rupere de sigilii (art. 243 alin. 2 C. pen.) si sustragere de sub
sechestru (art. 244 alin. 1 si 2 C. pen.).
. Pe întreaga durata a perchezitiei se va urmari starea emotionala a persoanei
perchezitionate: dereglarea respiratiei, schimbarea vocii, congestionarea fetei, modificarea
timpului de latenta, crisparea, efectuarea unor gesturi si miscari nefiresti etc.
. Perchezitia trebuie efectuata cu respectarea riguroasa a dispozitiilor legale si a
regulilor care impun o comportare civilizata.
Fixarea rezultatelor perchezitiei
Potrivit art. 108 alin. 1 C. pr. pen., despre efectuarea perchezitiei si ridicarea de obiecte si
înscrisuri se întocmeste proces-verbal. Acesta constituie mijloc de proba în procesul penal.
Procesul-verbal trebuie sa cuprinda, în afara de mentiunile prevazute în art. 91 C. pr. pen.,
si urmatoarele elemente: data si locul încheierii; baza legala a efectuarii perchezitiei; datele de
identificare ale martorilor asistenti; precizarea faptului ca organul judiciar s-a legitimat, a aratat
scopul sosirii si, dupa caz, a prezentat autorizatia emisa de instanta; mentiuni despre legitimarea
persoanelor gasite în locuinta; precizarea ca i s-a solicitat persoanei perchezitionate sa predea
bunurile, înscrisurile sau valorile ce intereseaza cauza penala ori pe cele detinute contrar
dispozitiilor legale; raspunsul dat de cel perchezitionat; numarul încaperilor, dependintelor,
anexelor si spatiilor folosite în comun, supuse perchezitiei; rezultatul cautarilor, obiectele,
înscrisurile si valorile descoperite si locurile unde acestea se aflau; precizarea ca obiectele,
înscrisurile sau valorile descoperite au fost aratate persoanei perchezitionate si martorilor
asistenti, au fost însemnate spre neschimbare, ambalate si sigilate; mentiunea expresa ca, în afara
bunurilor, înscrisurilor ori valorilor descoperite si descrise în procesul-verbal, nu s-a mai ridicat
altceva; eventuale obiectii ale perchezitionatului si martorilor asistenti; conditiile de luminozitate,
ora începerii si ora terminarii perchezitiei.
Ridicarea de obiecte si înscrisuri
Ridicarea de obiecte si înscrisuri este definita ca activitatea de urmarire penala si de
tactica criminalistica prin intermediul careia organul de urmarire sau instanta de judecata
asigura obiectele si documentele ce pot servi ca mijloc de proba în procesul penal.
Obiectele si înscrisurile ce pot servi ca mijloc de proba în procesul penal pot fi
clasificate astfel: obiecte si înscrisuri care au fost folosite ori erau destinate sa serveasca la
savârsirea infractiunii; obiecte ce reprezinta produsul infractiunii; obiecte si înscrisuri care contin
sau poarta o urma a faptei comise; orice alte obiecte si înscrisuri care pot servi la aflarea
adevarului în cauza investigata.
Ca si perchezitia, ridicarea de obiecte si înscrisuri are caracterul de procedeu auxiliar
de descoperire si strângere a unor mijloace de proba.
Tactica efectuarii reconstituirii
Aspecte de drept procesual
Potrivit art. 130 C. pr. pen., organul de urmarire penala sau instanta de judecata, daca
gaseste necesar pentru verificarea si precizarea unor date, poate sa procedeze la reconstituirea
locului faptei, în întregime sau în parte, a modului si a conditiilor în care a fost savârsita fapta.
Din punct de vedere terminologic, desi în actualul Cod de procedura penala legiuitorul a
folosit cu consecventa termenul de reconstituire, în literatura de specialitate si în practica s-au
folosit si expresii ca "experiment judiciar" sau "experiment de ancheta" (Dumitru Ceacanica)
considerate improprii de alti specialisti. (Aurel Ciopraga).
Apreciem ca termenul consacrat, de reconstituire, este preferabil pentru a se evita orice
confuzii.
Principalele categorii de reconstituiri: reconstituirea efectuata pentru verificarea
posibilitatii de observare, percepere, memorare si reproducere în raport cu factori obiectivi si
subiectivi; reconstituirea efectuata pentru stabilirea posibilitatilor de savârsire a infractiunii
într-un anumit mod, la conditiile date de timp si spatiu; reconstituirea efectuata pentru a stabili
daca învinuitul sau inculpatul poseda deprinderile necesare pentru savârsirea unei anumite fapte;
reconstituirea destinata verificarii posibilitatii de producere a unor rezultate de catre activitati
determinate; reconstituirea destinata stabilirii traseului parcurs de faptuitor pâna la locul faptei, în
câmpul infractional si la parasirea acestuia.
Valoarea probatorie a reconstituirii este data de masura în care se coroboreaza cu
celelalte probe administrate în cauza. Nu trebuie neglijat faptul ca reconstituirea conduce la
descoperirea unor probe noi sau contribuie decisiv la retinerea ca probe concludente a unor
simple indicii ori la înlaturarea acestora ca fiind lipsite de valoare (Vasile Berchesan).
Dispunerea si organizarea reconstituirii. Reconstituirea se dispune în orice moment al
desfasurarii procesului penal, prin rezolutie a organului judiciar, dupa începerea urmaririi
penale sau, în faza de judecata, printr-o încheiere dispusa de catre instanta; organul judiciar
trebuie sa aprecieze necesitatea si oportunitatea folosirii acestui procedeu, nefiind statornicita o
regula potrivit careia reconstituirea s-ar efectua în faza finala a cercetarilor.
Reguli generale de efectuare a reconstituirii. Reconstituirea presupune o organizare
judicioasa pe baza unui plan, care are în vedere, în principal, urmatoarele: determinarea
scopului reconstituirii; stabilirea activitatilor care urmeaza a fi executate; stabilirea
persoanelor participante (învinuiti, inculpati, martori, persoane vatamate ale caror declaratii se
verifica, specialisti de profil, martori asistenti); asigurarea mijloacelor tehnice necesare.
Reconstituirea se efectueaza în conditii cât mai apropiate de loc, timp si mod cu cele în
care s-a savârsit fapta cercetata.
Reguli speciale: nu se reproduc fapte care pun în pericol siguranta statului, avutul public,
viata, integritatea corporala, sanatatea, onoarea si demnitatea persoanelor; daca instrumentul
utilizat este vulnerant, poate fi înlocuit cu o imitatie (pistol, cutit etc. care ar putea primejdui viata
participantilor); infractorul aflat în arest, pe timpul reconstituirii nu va fi tinut încatusat; nu vor fi
reconstituite: scenele propriu-zise ale infractiunilor sexuale, nu se va folosi cadavrul
victimei pentru reconstituirea omorului, nu se vor reproduce scenele de vatamare în locuri
periculoase; nu se va trage cu arma de foc la locul faptei, ci doar în poligoane si nu se vor folosi
materiale explozive sau de incendiere decât în locuri special amenajate.
Fixarea rezultatelor reconstituirii se va face prin proces-verbal, în care vor fi
consemnate toate activitatile desfasurate, cu indicarea procedeelor utilizate, a rolului
îndeplinit de fiecare participant.
|
