Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza













Reductiunea liberalitatilor excesive

Drept



loading...











ALTE DOCUMENTE

Tulburarea de fapt.
DREPT FINANCIAR COMUNITAR
Consideratii generale evaziune fiscala
Notiuni introductive in dreptul penal
AVOCATUL POPORULUI - Tema de control - DREPT CONSTITUTIONAL
Elemente de drept comparat privind rolul Ombudsmanului in realizarea controlului colectivitatii locale
NOTIUNI GENERALE. SENSURILE NOTIUNII DE JUSTITIE
DREPT PENAL PARTEA GENERALA
INFRACTIUNI CONTRA SIGURANTEI STATULUI
IMPOZITAREA PERSOANELOR JURIDICE


Reductiunea liberalitatilor excesive

           Notiune si reglementare. Prin reductiune se īntelege acea sanctiune civila, specifica dreptului succesoral care se aplica īn cazul īn care liberalitatile (donatiile si legatele) facute de catre de cujus aduc atingere drepturilor mostenitorilor rezervatari, īncalcāndu-le rezerva conferita de lege. Īn acest sens, art. 847 C. civil " liberalitatile prin acte īntre vii sau prin testament, cāt vor trece peste cotitatea disponibila, vor fi reduse la aceasta parte"

Persoane īndreptatite. Dreptul de a cere reductiunea liberalitatilor excesive apartine mostenitorilor rezervatari, mijlocul  procedural este actiunea īn reduc# 515h718f 5;iune. Aceasta este īndreptata īmpotriva donatarilor si legatarilor. Actiunea pornita de mostenitorii rezervatari poate fi continuata de succesorii acestora si cei care le īnfatiseaza drepturile, nu īnsa si de catre alte persoane care ar avea alte interese, cum ar fi creditorii defunctului, alti legatari etc.

Dreptul la reductiune poate fi exercitat si prin exceptia īn reductiune, cu ocazia apararilor pe care si le fac, īn cazul īn care bunul care face obiectul liberalitatilor nu a fost īnca predat celui gratificat. Mostenitorii rezervatari sunt de regula detinatorii bunurilor din mostenire si pe calea exceptiei īn reductiune vor refuza sa execute liberalitatile.

         Actiunea īn reduc# 515h718f 5;iune are caracter personal patrimonial si este prescriptibila īn termen de 3 ani potrivit art. 3 din Decr. nr.167/1958. Actiunea introdusa de unul dintre mostenitorii rezervatari nu profita celorlalti rezervatari; fiind o actiune strict personala, titularul actiunii are un drept propriu, personal.

Exista opinii care dau si creditorilor mostenitorilor rezervatari  dreptul de a intenta actiunea īn reductiune pe calea actiunii oblice, bazāndu-se pe caracterul patrimonial al acesteia.[1]

Nimic nu īmpiedica partile ca, īn baza dreptului de a dispune liber de bunurile lor, reductiunea liberalitatilor excesive sa o poata realiza si prin īnvoiala partilor care pot tranzactiona, achiesa atāt pe cale extrajudiciara cāt si judiciara. Extrajudiciara are loc īn fata notarului public, astfel cum prevede art. 82 din Legea nr. 36/1995, cānd acesta, cu acordul tuturor mostenitorilor, va reduce liberalitatile excesive pāna la limita legala. Daca partile nu cad de acord, litigiul urmeaza a fi solutionat pe cale judecatoreasca, conform art. 78 din Legea nr. 36/1995.

          Acordul mostenitorilor este īn principiu admisibil si poate interveni īn orice faza, inclusiv īn fata instantei de judecata. Ei pot sa renunte la reductiune, precum pot stabili si o modalitate concreta a reductiunii, īn masura īn care nu este o prohibitie expresa a legii, īnvoiala lor avānd valoarea si efectele unui act juridic.[2]

Ordinele reductiunii liberalitatilor excesive. Īn ipoteza īn care exista o pluralitate de liberalitati - legate, donatii -, se pune problema de a sti si care va fi ordinea īn care acestea se vor reduce. Codul civil, īn art. 850, 852 si 853, stabileste urmatoarea ordine de reductiune:

          a) Legatele se reduc īnaintea donatiilor, care este o  dispozitie imperativa, consecinta a principiului irevocabilitatii donatiilor. Art. 850 din c. civil justifica aceasta regula, pentru ca legatele sunt ultimele liberalitati facute de defunct. Logic este, ca fiind cele care au depasit cotitatea disponibila si au īncalcat rezerva, ele sa fie reduse mai īntāi. Liberalitatile anterioare, adica cele mai vechi, cum este logic, se prezuma astfel ca au fost facute īn limitele cotitatii disponibile. Dispunatorul nu poate inversa ordinea liberalitatilor, pentru ca ar īnsemna ca indirect a revocat ceea ce initial a donat. Este o regula cu caracter imperativ si, deci, orice clauza contrara este nula.

b) Legatele se reduc toate deodata si proportional, īn conformitate cu art. 852 C. civil, īntrucāt toate liberalitatile mortis causa  īsi produc  efectele numai dupa deschiderea mostenirii. Toate legatele īsi produc efectele deodata, la aceeasi data: data deschiderii mostenirii; tot atunci opereaza si reductiunea. Indiferent de obiectul lor, universale,  cu titlu universal sau cu titlu particular, luate singure sau reunite cu donatiile facute de de cujus, fara sa prezinte vreo importanta  daca sunt  prevazute īn acelasi testament sau īn testamente diferite, sunt supuse reducerii simultane si proportional cu valoarea lor; de exemplu, sunt doua dispozitii testamentare, una īntr-un testament autentic si o clauza testamentara pentru depunerile CEC:

Regula aceasta, care se bazeaza pe vointa prezumata a testatorului, are numai un caracter dispozitiv si nu imperativ, adica se īntemeiaza pe prezumtia ca defunctul a dorit sa stabileasca o anumita ordine īn reductiunea legatelor. Aceasta ordine poate  sa fie stipulata īn mod expres sau poate  sa fie implicita. Drept urmare, testatorul poate dispune ca un legat preferat prin vointa dispunatorului  va fi redus numai daca rezerva nu a fost īntregita prin reducerea celorlalte legate.

          c) Donatiile se reduc succesiv īn ordinea inversa a datei lor, īncepānd cu cea mai noua  (art. 850 al. 2 C. civil). Se prezuma ca cea din urma vointa a defunctului sau ultimele donatii (cele mai vechi)  sunt facute cu depasirea cotitatii disponibilului (Qui prior este tempore, potior este juve).

          Īn acest sens art. 850 alin. 2 C. civil prevede: "Reductiunea va īncepe de la cea din urma donatiune, dupa savārsirea acesteia se va trece īndata la cea de a doua dupa dānsa si asa mai departe, pāna la cea mai veche donatiune." Aceste dispozitii au caracter imperativ, principiul irevocabilitatii donatiilor este de ordine publica. Daca au fost facute donatii dupa epuizarea cotitatii disponibile, acestea se reduc īn īntregime, cele care depasesc numai īn parte disponibilul se reduc numai partial, īn masura īn care constituie excedent de la cotitatea disponibila.

Īn cazul donatiilor care au aceeasi data, se admite ca ele se reduc simultan īn mod proportional cu valoarea lor, īn acest caz donatarul avānd dreptul sa stabileasca si o alta ordine pe care el o prefera īn privinta reductiunii lor īn masura necesara īntregirii rezervei.

Īn legatura cu stabilirea datei cānd s-a facut actul de donatie trebuiesc facute anumite distinctii, īn practica uneori aparānd dificultati pentru stabilirea cu certitudine  a datei donatiei.

Īn cazul donatiei facute prin act autentic, data este indicata īn īncheierea de autentificare; la cele facute īn forme neautentice, data īn raport de care se hotaraste reductiunea are ca element de stabilire momentul īn care actul a primit data certa, potrivit art. 1182 C. civil, care poate  fi cel mai tārziu la data mortii donatorului. Daca este vorba de dar manual care se face fara īntocmire de īnscrisuri, el are ca data momentul cānd se produce remiterea materiala a bunului, care īn caz de divergenta poate fi stabilit prin orice mijloc de proba.

          O situatie aparte o prezinta donatiile de bunuri viitoare si cele īncheiate avānd la baza un act juridic īncheiat sub conditie suspensiva sau rezolutorie. Donatii de bunuri viitoare pot fi fructele nepercepute,  recoltele neculese.

Īn cazul cānd  obiect al donatiei este un bun care nu se afla īn patrimoniul dispunatorului (donatii de bunuri viitoare), situatia este asemenea legatelor revocabile. Astfel se vor reduce simultan cu acestea, potrivit acelorasi reguli deja aratate, adica proportional cu valoarea lor, caci dreptul donatarului de bunuri viitoare devine irevocabil numai la deschiderea mostenirii, la fel ca si dreptul legatarului.

Īn privinta donatiilor īncheiate prin act sub conditie suspensiva sau rezolutorie, sunt doua faze, prima daca se realizeaza conditia care priveste īnsasi valabilitatea actului, iar odata declarat valid, acel moment se considera ca data a acestuia, pentru ca poate sa-si produca efectele propuse.

Īn fine, īn situatia īn care unul dintre donatarii supusi reductiunii este insolvabil, va fi sacrificat si supus reductiunii donatarul anterior īn interesul  ocrotirii efective a rezervei, urmānd sa fie redusa donatia acestuia.[3]

Efectele reductiunii. O prima deosebire care trebuie facuta īn privinta efectelor reductiunii este aceea daca reductiunea se refera la legat sau la donatie.

          a) Īn cazul legatelor, reductiunea are ca efect caducitatea legatului. El devine ineficace, īn tot sau īn parte, dupa caz, īn masura ceruta pentru īntregirea rezervei. Ineficacitatea partiala intervine si īn cazul exheredarii directe a unui mostenitor rezervatar.

          Daca legatul este universal, rezervatarul este īndreptatit sa opuna legatarului exceptia reductiunii si nu-i va preda, dupa efectuarea operatiunii de reducere, decāt disponibilul. Aceasta va duce la nasterea starii de indiviziune īntre rezervatar si legatarul universal.

          Daca legatele sunt cu titlu particular, ca o consecinta a reducerii lor proportionale, rezervatarul nu va trebui sa astepte ca disponibilul sa fie epuizat pentru a opune exceptia īn reductiune. El o va face de la prima cerere de predare a legatului (a oricarui legat) pentru a-si asigura rezerva.

Daca dispunatorul a instituit atāt legatari universali cāt si legatari particulari, īn aceasta ipoteza, exceptia īn reductiune va fi opusa de doua ori. Odata de catre rezervatar legatarului universal si apoi, urmeaza a se opune acesta legatarilor particulari, pentru bunurile care le-au fost instituite legat.

b) Īn cazul donatiilor, reductiunea are ca efect rezolutiunea totala sau partiala a liberalitatii. Bunurile donate, prin acte īntre vii, se afla īn posesiunea donatarilor. Mostenitorii rezervatari vor putea solicita reconstituirea dreptului la rezerva numai prin promovarea actiunii īn reductiune, ale carei efecte se produc retroactiv de la data deschiderii succesiunii.

Donatarul care se afla īn posesia bunurilor supuse reductiunii va fi tinut la restituirea fructelor percepute sau scadente, numai de la data cānd a fost pus īn īntārziere (prin notificarea oficiala trimisa īn numele mostenitorului rezervatar sau prin actiunea de chemare īn judecata), moment din care se considera posesor de rea-credinta. Pāna la acea data este considerat posesor de buna-credinta. Productele se restituie īn totalitate, fara nici o distinctie, īntre buna sau reaua credinta, pentru ca ele afectānd īnsasi substanta bunului care le produce, se considera ca fac parte din acesta.

          Rezervatarii au dreptul sa pretinda restituirea bunurilor īn natura. Daca bunul a fost īnstrainat, grevat cu sarcini īmpovaratoare, nu se mai gaseste īn materialitatea lui, fiind distrus, pierit din culpa debitorului, consumat, transformat prin subrogatie reala etc., rezerva se reconstituie prin echivalent. Reductiunea nu poate sa aduca nici o atingere īnstrainarilor sau grevarilor facute de donatar īnainte de moartea donatorului (care este cel care lasa mostenirea). Daca actul de īnstrainare sau grevare este posterior datei cānd mostenirea s-a deschis, moment īn care se īntregeste rezerva prin efectul reductiunii, el nu poate fi opus cu succes mostenitorului rezervatar care la data actului nu era proprietar. Actul subsecvent va fi reziliat pentru ca dispare prima operatiune juridica pe care acesta s-a bazat, ca o aplicare a principiului resoluto iure dantis resolvitur ius accipientis.

De la regula ca īn urma reductiunii donatiilor mostenitorul rezervatar are dreptul la restituirea īn natura a bunurilor sunt cāteva exceptii care fac ca reductiunea sa se faca prin echivalent:

          a/1) cānd bunul donat a pierit din culpa donatarului sau este un bun fungibil sau consumtibil (art. 526 C. civil), aspect deja amintit mai sus;

          b/1) cānd donatia excesiva s-a facut sotului supravietuitor sau unui descendent cu scutire de raport, clauza de scutire prevazuta expres īn actul de donatie (art. 851 C. civil);

          c/1) cānd donatia a avut ca obiect dreptul de proprietate asupra unui imobil, cu privire la care efectele fata de terti au fost realizate prin īnscrierea īn cartea funciara (art. 19 din Decr. 115/1938 si art. 22 din Legea nr. 7/1996). Donatia a fost facuta fara scutire de raport, iar partea supusa reductiunii este mai mica decāt jumatate din valoarea imobilului, cānd se va da echivalent banesc sau prin luare mai putin  de catre donatar din celelalte bunuri ale masei mostenirii.[4] Publicitatea dreptului devine opozabila prin īnscrierea īn cartea funciara.

d/1) cānd mostenitorul a dobāndit obiectul donatiei cu sarcina unei rente viagere sau cu rezerva uzufructului (art. 845 C. civil). Dreptul real care īl greveaza īnca dinainte de deschiderea mostenirii, face ca restituirea īn natura sa devina imposibila.

Īn toate situatiile de reīntregire prin echivalent, valoarea  ei  va fi la pretuirea de circulatie din momentul deschiderii mostenirii.[5] Īn prezent preturile se actualizeaza potrivit indicelui de inflatie al monedei nationale.

          Un tratament juridic aparte īl acorda art. 844 C. civil, liberalitatii -donatie sau legat -, care are ca obiect dreptul de uzufruct sau o renta viagera a carei valoare trece peste cotitatea disponibila, mostenitorii rezervatari au alegerea de a executa aceste dispozitii sau de a abandona proprietatea cotitatii disponibile. Cu alte cuvinte, mostenitorii rezervatari au un drept de optiune: fie sa execute liberalitatea, fie sa predea celui gratificat proprietatea cotitatii disponibile. Optiunea se poate realiza fie expres, fie tacit, prin neatacarea donatiei sau prin executarea legatului. Odata exprimata optiunea, nu se mai poate reveni asupra ei. Solutia reglementata de art. 844 C. civil este rezonabila pentru ambele parti, deoarece rezervatarul executa sau nu ataca donatia, iar gratificatul primeste ce i-a fost daruit īn mod definitiv.[6] Prin ultima ipoteza se va transforma dreptul de uzufruct sau de renta viagera īn deplina proprietate, daca gratificatul este el īnsusi unul dintre mostenitorii rezervatari, cumulānd cotitatea disponibila cu propria lui rezerva. Textul art. 844 C. civil, īsi gaseste aplicabilitate daca defunctul a facut o singura liberalitate, ea nu are caracter de ordine publica si, deci, partile se pot īntelege asupra unei alte modalitati de rezolvare a relatiei dintre rezerva si cotitatea disponibila.[7] Optiunea manifestata īn acest sens de catre mostenitorul rezervatar nu are nici o legatura cu vointa donatorului si nu este necesar ca acesta sa fi inclus īn actul de donatie clauza ca donatia nu este supusa raportului si nu are nici o legatura cu prezumtia ca prin donatie s-au dat mostenitorului anticipat unele bunuri.



[1] L. Stanciulescu: op  cit., p. 188

[2] Trib. jud. Suceava: Dec nr. 828/1971, publ. īn R.R.D. nr. 6/1972, p. 166

[3] M. Eliescu: op. cit., p. 370

[4] Trib. Supr.: S. civ., Dec. nr. 1393/1978, īn C.D. 1978, p. 129

[5] Trib. Supr.: Dec. nr. 1314/1994, citata supra; Trib. Supr.: S. civ., Dec .nr. 185/1985, publicata īn I.G.Mihuta;

[6] D. Chirica: op. cit., p. 197; Trib. Supr.: S. civ., Dec. nr. 2065/1989, īn "R.D." nr. 7/1990, p. 67

[7] D. Alexandresco: op. cit., vol. IV, I, p. 625


Document Info


Accesari: 3525
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.

 


Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2014 )