Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload






























Ruperea de sigilii

Drept


Ruperea de sigilii

1. Continutul legal

Sub aceasta denumire, potrivit art. 243 C. pen., se incrimineaza fapta de înlatu­rare ori distrugere a unui sigiliu legal aplicat.

Fapta prezinta o gravitate sporita când ruperea de sigilii este savârsita de cus­tode.

2. Conditii preexistente



A. Obiectul infractiunii. a) Obiectul juridic special îl constituie relatiile referitoare la existenta si integritatea sigiliilor legal aplicate în numele autoritatii publice si al altor organe. Aplicarea sigiliului este o masura prin care se asigura identificarea, co 939e43j n ser­varea sau indisponibilizarea anumitor bunuri, stari sau situatii, existând obligatia de a respecta masura luata.

b) Obiectul material îl constituie însusi sigiliul aplicat, adica materialul pe care este imprimata amprenta sigiliului (ceara, plastilina, plumb, banderola de hârtie sigilata, plic sigilat etc.) asupra caruia actioneaza subiectul activ si nu obiectul metalic folosit pentru operatia de sigilare

B. Subiectul infractiunii. a) Subiectul activ al infractiunii, în varianta simpla, poate fi orice persoana, întrucât legea nu impune o cerinta speciala. Participatia este posibila sub oricare din formele sale în varianta simpla. În cazul în care fapta este savârsita de custode, ne aflam în prezenta unei forme agravate a infractiunii. Custodele, ca subiect calificat, este persoana careia i s-a încredintat paza si conservarea temporara a unor bunuri indisponibilizate prin sechestru.

b) Subiect pasiv al infractiunii este institutia de stat care a dispus aplicarea si gi­liului si a carei autoritate a fost nesocotita de subiectul activ

3. Continutul constitutiv

A. Latura obiectiva. a) Elementul material se caracterizeaza prin orice actiune prin care se poate realiza alternativ, înlaturarea sau distrugerea unui sigiliu aplicat. Prin înlaturarea sigiliului se întelege actiunea prin care obiectul material (urma, amprenta), desi nu este desfiintat, este scos din pozitia în care a fost aplicat

Prin distrugere, în cazul sigiliilor aplicate de organe publice, se întelege suprima­rea acestora prin sfarâmare, ardere, topire etc.

În practica organelor judiciare s-a ridicat problema încadrarii juridice a faptelor de sustragere de marfuri din vagoane de cale ferata prin ruperea sigiliilor . Având în vedere ca sigiliul aplicat de organele S.N.C.F.R. nu este destinat sa reprezinte un sistem de închidere a vagonului si sa opreasca accesul în vagoane, s-a considerat ca fapta de a înlatura un sigiliu si a sustrage bunuri constituie infractiunile de rupere de sigilii (art. 243 C. pen.) si furt [art. 208 alin. (1) C. pen.], aflate în concurs si nu rupere de sigilii si furt calificat savârsit prin efractie [art. 209 lit. g)], aflate în concurs.

În sfârsit, pentru existenta laturii obiective se cere ca sigiliul sa fi fost legal aplicat, adica de un organ competent si cu respectarea conditiilor prevazute de lege, iar pentru fapta comisa în conditii agravante, legea cere sa existe calitatea de custode a subiectului activ.

b) Urmarea imediata. Urmarea imediata a infractiunii rezulta din savârsirea actiunii incriminate si consta în crearea prin aceasta a unei stari de pericol pentru autoritatea orga nului care a aplicat sigiliul.

c) Legatura de cauzalitate. Raportul de cauzalitate rezulta din materialitatea faptei. Nu exista conditii speciale în legatura cu locul sau timpul savârsirii faptei.

B. Latura subiectiva a infractiunii de rupere de sigilii se caracterizeaza prin sa vârsirea faptei numai cu inten­tie, care poate fi directa sau indirecta. Aceasta implica cunoasterea de catre faptuitor a împrejurarii ca actiunea sa de înlaturare sau dis­trugere priveste un sigiliu legal aplicat.

4. Forme. Modalitati. Sanctiuni



A. Forme. Actele preparatorii si tentativa, desi posibile, nu sunt incriminate.

Consumarea faptei se produce în momentul înlaturarii sau distrugerii sigiliului.

Daca faptuitorul repeta actiunea de înlaturare sau distrugere a unui sigiliu legal aplicat în executarea unei rezolutii unice (de exemplu, atunci când au fost sigilate mai multe bunuri), infractiunea de rupere de sigilii prezinta forma continuata de savârsire. Într-un asemenea caz, infractiunea se epuizeaza în momentul savârsirii ultimei actiuni de înlaturare sau distrugere.

B. Modalitati. Modalitatile normative ale infractiunii în forma simpla si forma agra­vata constau în înlaturarea si distrugerea sigiliilor. Fiecareia îi corespunde o varieta­te de modalitati faptice, în raport cu scopul în care s-a aplicat sigiliul, organul care a ordonat aplicarea etc.

C. Sanctiuni. Sanctiunea pentru forma simpla este închisoarea de la o luna la un an sau amenda, iar în cazul formei agravate, închisoarea de la 3 luni la 2 ani sau amenda.



O.A. Stoica, op. cit., p. 227.

T. Vasiliu, op. cit., p. 41.

G. Antoniu, C. Bulai, Gh. Chivulescu, Dictionar juridic penal, Editura stiintifica si Enci­clo­pe­dica, Bucuresti, 1976, p. 86.

Trib. Mun. Bucuresti, s. a II-a pen., decizia nr. 2166/1984, în R3, p. 258.

Trib. Mun. Bucuresti, s. a II-a pen., decizia nr. 2460/1989 (nepublicata). Astfel, în cazul privind pe T.S., caruia i se lasasera în custodie contraprobele de la bauturile ridicate de organele de politie pentru analiza de laborator, s-a retinut distrugerea sigiliului, deoarece acesta a rupt sigiliul aplicat pe o cutie tip M.I. folosita în acest scop.

C. Bulai, G. Antoniu, Practica judiciara penala, vol. I, op. cit., p. 128.





Document Info


Accesari: 27134
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )